Litigiu de asigurari sociale avand ca obiect dreptul la pensie de serviciu al unui magistrat. Obligativitatea emiterii de catre ultimul angajator al adeverintei tip necesara in cazul stabilirii si actualizarii pensiei de serviciu. Consecinte pe planul legitimarii procesuale pasive. Recurs admis.
- Legea nr. 304/2004, art. 85 alin. 2 si 3
Stabilirea si actualizarea pensiilor de serviciu se face, potrivit art. 13 alin.1 lit. b) din Normele de aplicare a Legii nr. 303/2004, publicate in Monitorul Oficial nr. 979/2005, pe baza adeverintei-tip pentru pensia de serviciu, intocmita de ultima unitate angajatoare.
In aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) si (3) din lege, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Departamentului National Anticoruptie si Ministerului Justitiei, listele cu titularii pensiilor de serviciu aflati in plata in luna decembrie a fiecarui an.
Revine prin urmare acestor institutii publice sa transmita adeverintele nominale, intocmite conform anexelor nr. 4-6 la normele metodologice, cu datele necesare actualizarii pensiilor de serviciu.
Nu se poate sustine ca persoana Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu ar avea calitate in raportul juridic dedus judecatii, prin care nu se tinde la obtinerea propriu-zisa a pensiei de la autoritatea parata, ci in mod vadit, exercitarea cu un anume continut, a atributiilor legate de stabilirea bazei de calcul si transmiterea adeverintei-tip care s-o ateste.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALA, DECIZIA NR. 7778 din 28.11.2011) Prin sentinta civila nr 1801/24.02.2011, Tribunalul Bucuresti a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si in consecinta a respins actiunea formulata de reclamanta I.E., ca fiind formulata impotriva unei persoane tara calitate procesuala pasiva.
In considerente a retinut ca potrivit art.109 alin.1 din Codul de procedura civila oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente. Deci legea leaga notiunile de parte si exercitiu a cererii de existenta,pretinderea unui drept subiectiv civil.
Din textul de lege invocat rezulta ca calitatea procesuala presupune pe de o parte existenta unei identitatii intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului in raportul juridic dedus judecatii si pe de alta parte, intre persoana paratului si cel obligat in acelasi raport juridic.
Reclamanta beneficiaza de pensie de serviciu in temeiul Legii nr. 303/2004, aspect ce rezulta din decizia de pensionare depusa la dosar.
Din dispozitiile Legii nr. 19/2000 art. 82 si urmatoarele, si art. 85 din Legea nr.303/2004, rezulta ca stabilirea si plata drepturilor de pensie, respectiv recalcularea sau actualizarea acestora in cazul magistratilor se efectueaza de casele teritoriale de pensii in raza careia se afla domiciliul solicitantului.
Avand in vedere ca prin cererea dedusa judecatii reclamanta solicita in contradictoriu cu paratul Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acestuia la recunoasterea dreptului ca in calculul pensiei de serviciu sa fie inclus si sporul de vechime in munca cu incepere de la data de 01 noiembrie 2000 la zi; obligarea Ministerului Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa procedeze la recalcularea pensiei de serviciu in sensul sa se includa in calcul si sporul de vechime in munca cu incepere de la data de 01 noiembrie 2000 la zi; obligarea Ministerului Public sa comunice la CNPAS cuantumul corect al pensiei de serviciu in vederea platii diferentelor cuvenite cu incepere de la data de 1.11.2000 la zi, constatand ca aceasta institutie nu are atributii in privinta stabilirii si platii drepturilor de pensie,respectiv in privinta recalcularii sau actualizarii drepturilor de pensie ale fostilor magistrati, astfel de atributii revenind potrivit dispozitiilor legale mentionate Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti, constatand ca nu exista identitate intre persoana paratului Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si cel obligat la stabilirea, respectiv recalcularea, actualizarea drepturilor de pensie, tribunalul a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si in consecinta a respins actiunea formulata de reclamanta I.E ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal a declarat recurs reclamanta.
In sustinerea recursului a aratat ca, in fapt, prin cererea de chemare in judecata a solicitat obligarea intimatului Ministerului Public-Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie sa recunoasca dreptul la acordarea sporului de vechime in munca pentru perioada 01 noiembrie 2000 la zi, care sa fie inclus in baza de calcul a pensiei de serviciu, in conformitate cu prevederile art. 33 alin. 1 din Legea nr.50/1996.
Totodata, a solicitat obligarea Ministerului Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa recalculeze baza de calcul a pensiei, in sensul sa includa si sporul de vechime in munca cu incepere de la data de 01 noiembrie 2000, la zi.
De asemenea, recurenta a solicitat obligarea Ministerului Public sa comunice la CNPAS cuantumul corect al bazei de calcul a pensiei de serviciu in vederea platii diferentelor cuvenite cu incepere de la data de 01 noiembrie 2000, la zi
Actiunea a fost intemeiata in drept in baza art.1 alin.1 si urm. din Legea nr. 554/2004 privind Contenciosul Administrativ referitoare la recunoasterea unor drepturi. In urma judecarii cauzei prin sentinta civila nr.1801/24.02.2011 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a VlII-a Civila, actiunea a fost respinsa ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Instanta de judecata a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestui.
In mod surprinzator, la fila 2 din sentinta, se mentioneaza ca "cererea nu a fost intemeiata in drept".
Aceasta motivare a avut drept consecinta interpretarea gresita a actului dedus judecatii, avand in vedere urmatoarele:
Actiunea a fost intemeiata in baza art.1 alin. 1 si urm. din Legea nr. 554/2004 privind Contenciosul Administrativ, asa dupa cum rezulta din alin. 2 fila 1 a actiunii, deci a fost intemeiata in drept.
Reclamanta a solicitat recunoasterea unul drept, actiune specifica prevederilor Legii nr.554/2004 si nu plata vreunei sume de bani de catre Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, asa dupa cum s-a invocat in sentinta.
De altfel nici Ministerul Public nu a invocat o asemenea exceptie, adica paratul in cauza.
Astfel asa dupa cum rezulta din actiunea introductiva, reclamanta a solicitat obligarea Ministerului Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa comunica la CNPAS, cuantumul corect al bazei de calcul a pensiei, prin includerea sporului de vechime in munca, pentru ca, la randul ei, aceasta institutie sa efectueze plata diferentelor cuvenite, deci nu Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In ce priveste admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, hotararea este lipsita de temei legal, fiind data ca urmare aplicarii gresite a legii, art.304 pct. 9 C. pr. civ.
Sub acest aspect s-a invocat ca Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu are atributii in privinta stabilirii si platii drepturilor de pensie, respectiv in privinta recalcularii sau actualizarii drepturilor de pensie ale fostilor magistrati, astfel de atribuitii revenind potrivit dispozitiilor legale Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti, constatand ca nu exista identitate intre persoana paratului Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si cel obligat la stabilirea respectiv recalcularea, actualizarea drepturilor de pensie.
Aplicarea gresita a legii consta in faptul ca instanta de judecata nu a avut in vedere prevederile legale privind pensiile de serviciu ale magistratilor precum si cele privind sporul de vechime in munca pentru magistrati respectiv.
Cadrul general privind acordarea pensiilor pentru toti salariatii din Romania este reglementat de Legea nr. 19/2000, care in art. 164 alin. 3 stabileste ca in baza de calcul a pensiei, se are in vedere sporul pentru vechimea in munca in raport de stagiul de vechi al persoanei respective.
In ce priveste pe magistrati acest spor pentru vechime i munca a fost prevazut in:
- art.12 alin.1 din Legea nr.92/1991 cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecatoresti;
- art. 33 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti;
- Legea nr. 43/2007 pentru aprobarea OUG nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul judiciar, prin care s-a introdus art.4 ind.1 care stabileste ca pentru vechimea in munca, judecatorii, procurorii, personalul auxiliar asimilat acestora si magistratii-asistenti beneficiaza de un spor de vechime calculat la indemnizatia de incadrare bruta lunara corespunzator timpului efectiv lucrat in program normal de lucru. In alin. 2 al acestui articol se prevede ca sporul de vechime in munca se ia in calcul la acordarea, recalcularea si actualizarea pensiilor si alte drepturi de asigurari sociale si a oricaror alte drepturi ce se determina pe baza veniturilor salariale;
- Decizia nr.XXXVl/07 mai 2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Sectiile Unite prin care s-a statuat ca "dispozitiile art.33 alin.1 din Legea nr. 30/1996 in raport de prevederile art.1 pct.32 din OG nr.83/2000, se interpreteaza in sensul ca judecatorii, procurorii si ceilalti magistrati beneficiau si de sporul pentru vechime in munca";
- OUG nr. 100/2007 care in art. 1 pct. 10 referitor la art. 85 alin.2 din Legea nr.303/2004 prevede ca "Pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor prevazute de art.84 se actualizeaza cu luarea in considerare in procent a sporurilor intrate in baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime.
Mai mult decat atat, paratul Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin adresa nr. 3241/09.10.2008 anexata la actiune, recunoaste ca acest spor nu a fost avut in vedere pentru actualizarea pensiei de serviciu si indruma pe reclamanta sa se adreseze instantei de judecata, adica exact obiectul prezentei actiuni".
Din aceste prevederi legale rezulta cat se poate de clar ca singura institutie care stabileste baza de calcul a pensiei de serviciu pentru magistrati este angajatorul, in speta Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, deoarece Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti nu este in posesia datelor privind salariul de baza al magistratilor si a sporurilor respective.
In ce priveste motivul invocat de instanta in legatura cu plata noului cuantum al pensiei, se constata ca in mod eronat s-a retinut ca recurenta a solicitat obligarea Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie la plata pensiei recalculata prin includerea vechimii in munca.
Astfel la fila 2 din actiunea introductiva la pct.4 recurenta a solicitat obligarea Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa comunice Ia CNPAS cuantumul corect al bazei de calcul a pensiei de serviciu prin includerea si a vechimii in munca, pentru ca CNPAS sa dispuna plata diferentelor cuvenite si nicidecum Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Intimatul Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Cercetand recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea retine ca acesta este fondat.
Intr-adevar, daca este real ca organul teritorial de pensii procedeaza la calculul propriu-zis si final al drepturilor de pensie al judecatorilor si procurorilor, pe care le si plateste, nu mai putin adevarat este ca stabilirea si actualizarea pensiilor de serviciu se face, potrivit art. 13 alin.1 lit. b) din Normele de aplicare a Legii nr. 303/2004, publicate in Monitorul Oficial nr. 979/2005, pe baza adeverintei-tip pentru pensia de serviciu, conform anexei nr. 1 sau, dupa caz, anexei nr. 2 la aceste norme, intocmita de ultima unitate angajatoare, care trebuie sa cuprinda vechimea in magistratura, vechimea numai in functia de judecator sau procuror, media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate inainte de data pensionarii si venitul brut realizat la data pensionarii.
De asemenea, in baza art.18 din aceleasi norme, in aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) si (3) din lege privind actualizarea anuala a pensiei de serviciu, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Departamentului National Anticoruptie si Ministerului Justitiei, listele cu titularii pensiilor de serviciu aflati in plata in luna decembrie a fiecarui an.
Revine prin urmare acestor institutii publice sa transmita adeverintele nominale, intocmite conform anexelor nr. 4-6 la normele metodologice, cu datele necesare actualizarii pensiilor de serviciu, Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care le comunica caselor teritoriale de pensii in vederea punerii in aplicare, iar casele teritoriale de pensii emit o noua decizie strict pe baza adeverintelor transmise de aceste institutii.
Prin art. 20, normele in discutie fixeaza expres raspunderea cu privire la stabilirea vechimii in magistratura, a vechimii in functia de judecator sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate inainte de data pensionarii si a venitului brut realizat la data pensionarii, pe baza carora se procedeaza la determinarea dreptului de pensie, in sarcina institutiei care elibereaza adeverinta-tip, astfel ca nu se poate sustine ca aceasta, in speta in persoana Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu ar avea calitate in raportul juridic dedus judecatii, prin care nu se tinde la obtinerea propriu-zisa a pensiei de la autoritatea parata, ci in mod vadit, exercitarea cu un anume continut, a atributiilor legate de stabilirea bazei de calcul si transmiterea adeverintei-tip care s-o ateste si pe baza careia sa se procedeze la calculul ultim, organului teritorial de pensii.
Rezulta ca in mod eronat a solutionat prima instanta procesul pe baza exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratului, astfel ca recursul declarat este fondat, urmand ca in aplicarea art. 312 alin. 1-3 si 5 raportat la art. 304 pct.5 si 9 Cod procedura civila, sa fie admis, casata sentinta atacata si trimisa cauza, spre rejudecare pe fond, aceleiasi instante. 1