Prima instanta. Liberare provizorie sub control judiciar. Distinctie intre admisibilitarea in principiu si admiterea cererii Sentinta penala nr. 96 din data de 03.11.2011
pronunțată de Tribunalul Caras Severin

Prima instanta. Liberare provizorie sub control judiciar. Distinctie intre admisibilitarea in principiu si admiterea cererii Inculpatul BAE a formulat la instanta cererea de liberare provizorie ce formeaza obiectului dosarului de fata.
Analizand probele aflate la dosarul cauzei, tribunalul retine ca cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpatul BAE este neintemeiata.
Art.1602 Cod procedura penala prevede ca liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infractiunilor savarsite din culpa, precum si in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 18 ani.
In speta, inculpatul este cercetat pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc, fapta prev. si ped. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 si pedepsita cu inchisoare de la 3 - 15 ani si detinere de droguri de risc pentru consum propriu, fara drept, fapta prev. si ped. art. 4, al. 1 din Legea nr. 143/2000, fapta pedepsita cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
Se constata ca sunt indeplinite conditiile de forma prevazute de art. 1608 Cod procedura penala astfel incat cererea inculpatului este admisibila in principiu, insa este nefondata cu privire la conditiile de fond.
Din probele administrate in cursul urmaririi penale, tribunalul va retine ca sunt suficiente probe si indicii temeinice de natura a justifica presupunerea rezonabila ca este posibil ca inculpatul sa fi participat la comiterea faptelor pentru care este in prezent cercetat.
Instanta apreciaza ca nu este suficient sa se constate ca sunt indeplinite conditiile art. 1602 Cod procedura penala pentru a se impune punerea in libertate provizorie a unui inculpat arestat.
Art. 1602 Cod procedura penala stabileste conditiile pozitive de admisibilitate a unei astfel de cereri, iar al. 2 exemplifica unele cauze in care este exclusa acordarea liberarii provizorii. Enumerarea din art. 1602 al. 2 Cod procedura penala nu are semnificatia "per a contrario" ca, ori de cate ori nu se constata unul din aceste cazuri, cererea de liberare provizorie trebuie admisa. Instanta trebuie sa ia in considerare toate circumstantele cauzei,atat cele referitoare la fapta si pe cele referitoare la persoana inculpatului,urmand a analiza daca se poate atinge scopul care a fost avut in vedere la luarea masurii privative de libertate si printr-o libertate conditionata sub control judiciar.
Tribunalul constata ca, la acest moment, se impune in continuare privarea de libertate a inculpatului, pentru atingerea scopurilor prev. de art. 136 Cod procedura penala. Inculpatul nu este privat de libertate doar pentru a asigura prezenta sa la desfasurarea procesului penal, ci si in considerarea pericolului concret pentru ordinea publica pe care l-ar putea genera punerea sa in libertate, in raport de gradul de pericol social al faptelor presupus a fi comise.
Fata de natura si gravitatea faptelor retinute in sarcina inculpatului subzista temeiurile care au dus la arestarea preventiva a acestuia.
Se mai constata ca faptele pentru care este cercetat inculpatul se refera la consumul si traficul de droguri de risc, iar lasarea in libertate a inculpatului ar presupune accesul liber al acestuia la activitatile ilicite anterioare.
Referitor la existenta de circumstante sau imprejurari de natura sa se rasfranga asupra situatiei juridice a inculpatului, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, aspectul ca acesta are un loc de munca stabil, ca are relatii personale cu o anumita persoana, constituie elemente ce vor fi pertinente si concludente in momentul procesual in care instanta, ca urmare a finalizarii cercetarii judecatoresti, va adopta o solutie conform art. 345 Cod procedura penala.
Totodata, punerea in libertate a inculpatului, prin admiterea cererii de fata, dupa un timp relativ scurt in care acesta a fost supus masurii arestarii preventive, ar crea in randul comunitatii locale si regionale un sentiment de neincredere fata de modul de administrare si eficienta justitiei si un sentiment de insecuritate generat de cele mentionate.
Din analiza probatoriului administrat pana in acest moment in cauza si in special a inregistrarilor convorbirilor telefonice purtate intre inculpatul BAEsi fratele sau si alte persoane se confirma existenta de indicii temeinice cu privire la implicarea inculpatului intr-o activitate de distribuire de droguri, iar perceptia publica este aceea ca persoanele aflate sub influenta unor atari substante au discernamantul diminuat, stare in care pot avea comportamente antisociale dintre cele mai grave ca natura si ca rezultate.
Cat priveste pretinsele dubii relative la natura substantelor identificate in sacii de plastic gasiti la domiciliul inculpatului, tribunalul retine ca asupra produselor si resturilor vegetale identificate cu ocazia perchezitiei domiciliare s-au efectuat teste pentru decelarea unor substante prohibite de lege, teste care au relevat prezenta in masa vegetala si in resturile vegetale a Tetrahidrocannabinolului (THC). Rezulta din aceasta ca inculpatul a desfasurat activitati avand ca obiect material produse care contineau substante definite de lege ca droguri de risc. In consecinta, sustinerile inculpatului in dovedirea temeiniciei cererilor formulate, asa cum a analizat instanta in considerentele expuse fie nu sunt intemeiate, fie nu sunt concludente si pertinente.
Pentru toate aceste motive cererea formulata, desi admisibila in principiu, nu este fondata.
De asemenea, pentru toate aceste considerente legate de circumstantele reale ale savarsirii faptelor, si, deopotriva,de circumstantele personale ale inculpatului se retine ca prin punerea acestuia in libertate sub control judiciar s-ar crea un pericol concret pentru ordinea publica, iar masurile alternative la detentie ar fi insuficiente pentru a inlatura aceasta stare de pericol.
Totodata, se constata ca nu sunt indeplinite nici conditiile art.139 alin.1 Cod procedura penala, nefiind justificata inlocuirea masurii arestarii preventive cu alta masura mai putin restrictiva, respectiv obligarea de a nu parasi localitatea sau tara.
Pentru aceste considerente, tribunalul urmeaza ca in baza art. 1608 Cod procedura penala sa admita in principiu cererea.
In baza art.1608a alin.6 Cod procedura penala, va respinge ca neintemeiata cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpatul BAE.