Stabilire paternitate. Concludenta expertizei ADN
Prin sentinta civila nr. ..../2013 pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr. ........./2012 s-a admis actiunea formulata de reclamantul - prin reprezentant legal, in contradictoriu cu paratul ..........
S-a stabilit ca paratul........., este tatal minorului............, nascut la 10.05.2012 , avand ca mama pe reclamanta .........
S-a dispus efectuarea mentiunilor corespunzatoare in registrul de nasteri aflat la Primaria Buzau .
S-a stabilit locuinta minorului la domiciliul mamei reclamante si s-a incuviintat ca, autoritatea parinteasca, sa fie exercitata in comun de ambii parinti.
A fost obligat paratul sa plateasca reclamantei , in favoarea minorului, o pensie de intretinere ce reprezinta 25% din salariul minim net pe economia nationala, care in prezent este de 600 lei, respectiv 150 lei lunar, cu incepere de la data introducerii actiunii , 14.06.2012 si pana la implinirea majoratului, daca nu intervin alte modificari.
S-a luat act ca reclamanta nu solicita obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata avansate.
....................................................................................
Impotriva acestei sentinte a declarat apel paratul ...........Printr-un memoriu separat paratul a criticat sentinta pentru nelegalitate, sustinand ca fata de concluziile raportului medico-legal, care a stabilit ca probabilitatea de paternitate este de 99,99 % a solicitat efectuarea unui nou raport de expertiza, cerere pe care instanta a respins-o apreciind ca nu se impune in raport de procentul mentionat mai sus.
A mai aratat apelantul ca in momentul in care s-au prelevat probele nu au fost respectate procedurile legale, fapt pentru care a apreciat ca rezultatul mentionat nu reflecta realitatea. In sustinerea punctului sau de vedere, apelantul a invocat dispozitiile HG nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OG nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala.
Conform acestor prevederi, apelantul a sustinut ca pot fi examinate din nou persoanele , urmand ca ulterior concluziile sa fie supuse avizarii Comisie superioare medico legale.
Apelantul a solicitat suplimentarea efectuarii unei noi expertize de specialitate care sa determine situatia reala, solicitand ca probele sa fie prelevate in dublu exemplar, iar un exemplar al probelor sa fie inaintat unui laborator din afara tarii.
In motivarea apelului , paratul a mai aratat ca dupa pronuntarea sentintei a efectuat un raport de testare genetica pentru stabilirea profilului genetic la un laborator acreditat din Brasov si in urma discutiilor purtate cu personalul medical de specialitate, a rezultat ca este aproape imposibil sa reiasa un procent de 99,99 % privind probabilitatea de paternitate.
Apelul este nefondat.
Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca incepand cu luna martie 2011 intre reclamanta si parat s-a desfasurat o relatie de prietenie, iar in luna august a aceluiasi an partile au fost impreuna in concediu la mare, perioada in care acestea au intretinut si relatii intime.
Desi paratul a solicitat si a fost incuviintata prob testimoniala pentru a combate afirmatiile reclamantei, acesta a renuntat la administrarea dovezii testimoniale, conform incheierii de sedinta din 13.03.2013.
De asemenea a renuntat la interogatoriul reclamantei si a fost de acord cu efectuarea examenului ADN, sens in care s-a prezentat la Institutul de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti.
Din Raportul de expertiza medico legala rezulta ca s-a procedat la un examen ADN , fiind prelevate cate trei tampoane bucale reprezentand probe de saliva de pe fata interna a obrazului de la reclamanta, de la minor si de la parat. Probele au fost prelevate in tub inchis care au fost depuse intr-un plic semnat si sigilat prin lipire in prezenta tuturor partilor in vederea arhivarii pe o perioada de 5 ani.
Au fost supuse analizei genetice cate o proba recoltata de la fiecare dintre cele trei persoane, iar restul probelor au fost conservate in laborator, conform recomandarilor metodologice privitoare la conservarea probelor biologice.
Desi paratul invoca, prin motivele de apel, ca nu au fost respectate procedurile legale cu privire la prelevarea probelor, fapt ce ar fi denaturat rezultatul examenului, acesta nu mentioneaza dispozitiile procedurale ori metodologice care au fost incalcate.
Din raportul medico legal rezulta ca probele au fost recoltate in triplu exemplar de la fiecare persoana, fiind depuse in plic semnat si sigilat in prezenta tuturor partilor, in vederea arhivarii pe o perioada de 5 ani potrivit Hotararii CSML nr. 4/2010.
De asemenea, paratul a invocat incalcarea prevederilor HG nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OG nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea Institutului de Medicina Legala , dar nu s-a referit in concret la dispozitiile legale care ar fi fost nesocotite.
Potrivit art. 15 lit. f din Regulamentul aprobat prin HG nr.774/2000 institutele de medicina legala sunt abilitate sa efectueze expertiza filiatiei , expertiza perioadei de conceptie, a potentei si a capacitatii de procreare , expertiza comparativa antropometrica in diagnosticul filiatiei, expertiza filiatiei prin metode serologice, HLA, sau ADN.
A sustinut apelantul ca potrivit dispozitiilor invocate , pot fi examinate din nou persoanele urmand ca ulterior concluziile raportului sa fie supuse avizarii Comisiei superioare medicale.
In fata primei instante de judecata, dupa ce a luat cunostinta de continutul raportului de expertiza, paratul a solicitat efectuarea unei noi expertize motivat de faptul ca proba recoltata nu a fost sigilata in prezenta sa.
Prima instanta a respins solicitarea , concluzionand ca au fost respectat dispozitiile legale in materie.
Intr-adevar Tribunalul retine ca probele de saliva de la parinti si minor au fost recoltate de pe fata interna a obrazului, pe suport de vata de vata de bumbac steril, in tub inchis, fiind depuse intr-un plic semnat si sigilat prin lipire in prezenta tuturor partilor in vederea arhivarii pe o perioada de 5 ani.
Nu rezulta ca paratul ar fi formulat vreo obiectie in momentul recoltarii probelor biologice, in sensul nerespectarii metodologiei aprobate.
Testele ADN de paternitate permit examinarea directa a materialului genetic mostenit de o persoana de la parintii sai biologici. Fiecare individ uman mosteneste material genetic in proportii perfect egale de la parintii sai. Comparand profilul ADN al unui copil cu profilul ADN al mamei se poate identifica cu precizie ca o proportie de 50% din caracteristicile genetice sunt mostenite de la mama biologica, iar restul caracteristicilor ADN din profilul copilului provin de la tatal biologic.
In situatia in care un barbat este testat in calitate de prezumtiv tata biologic si caracteristicile din profilul sau ADN nu corespund cu caracteristicile paternale din profilul ADN al copilului , respectivul barbat este exclus in mod neindoielnic de la paternitate, concluzia de excludere fiind de 100%.
Atunci cand caracteristicile din profilul ADN al prezumtivului tata biologic corespund cu caracteristicile paternale din profilul ADN al copilului, respectivul barbat poate fi tatal biologic. Concluzia de paternitate se formuleaza intotdeauna prin calcularea unei probabilitati de paternitate, care nu este exclus sa atinga valori de peste 99,99 %.
Evaluand caracteristicile genetice ale paratului si caracteristicile paternale din profilul ADN al minorului, raportul intocmit de IMML Bucuresti evidentiaza faptul ca toate caracteristicile de origine paterna din componenta profilului minorului se regasesc in profilul prezumtivului tata biologic, iar probabilitatea de paternitate este de 99,9999921 %.
Concluziile raportului medico legal se coroboreaza cu sustinerile reclamantei precum si cu declaratia martorei audiate la prima instanta din care rezulta ca partile au intretinut relatii de prietenie incepand cu luna martie 2011, iar in luna august a aceluiasi an au fost impreuna in concediu la mare, perioada in care au avut si raporturi intime.
Minorul s-a nascut la data de 10.05.2012, ceea ce reprezinta dovada faptului ca relatiile intime din luna august 2011 dintre parintii biologici au avut loc in perioada legala de conceptie a copilului.
Imprejurarea ca paratul a efectuat dupa pronuntarea sentintei o analiza pentru stabilirea profilului genetic la un alt laborator nu este prin ea insasi elocventa in ceea ce priveste cererea privind efectuarea unei noi expertize medico legale, eventual de catre un laborator din afara tarii.
Pentru ca o analiza de stabilirea a profilului genetic sa fie relevanta este necesar ca testarea sa fie efectuata la standarde corespunzatoare, ori Institutul de Medicina Legala este autorizat si indeplineste conditiile prevazute in aceste standarde.
Pe de alta parte, pentru a fi deplin edificatoare analiza genetica presupune stabilirea profilului ADN al copilului si al ambilor parinti. Paternitatea poate fi stabilita si pentru cazul in care mama lipseste, testandu-se copilul si prezumtivul tata biologic, dar probabilitatea de paternitate este mai scazuta in asemenea cazuri.
In aceste conditii analiza profilului genetic efectuata numai de catre apelant nu este relevanta pentru cauza si de asemenea nu are niciun fundament stiintific sustinerea acestuia ca din discutiile cu personalul medical de la laboratorul unde a efectuat aceasta analiza ar fi imposibil sa rezulte un procent de 99,99 % privind probabilitatea de paternitate.
Raportat la considerentele mai sus expuse tribunalul urmeaza sa respinga apelul ca nefondat.