CONT.ADM.: Cerere formulata in sensul restituirii taxei de poluare pentru inmatricularea autoturismului . Respingerea cererii Sentinta comerciala nr. 1419/2010 din data de 21.12.2010
pronunțată de Tribunalul Buzau

Prin actiunea inregistrata la rolul acestei instante sub nr.3901/2010 , reclamantul D.G. a solicitat in contradictoriu cu paratii Directia Generala a Finantelor Publice Buzau, Administratia Finantelor Publice Buzau si Administratia Fondului pentru Mediu, anularea deciziei nr.149/24.02.2009 si obligarea paratilor la restituirea sumei de 1271 lei cu titlu de taxa de poluare pentru inmatricularea autoturismului marca Opel.
In motivarea cererii s-au invederat urmatoarele: in luna noiembrie 2008 reclamantul a achizitionat din Germania un autoturism marca OPEL potrivit contractului de vanzare cumparare incheiat la 10.11.2008, la inmatricularea caruia a fost nevoit sa achite suma de 1271 lei cu titlu de taxa de poluare astfel cum rezulta din chitanta cu seria TS 3B nr.0423699/24.02.2009.
Apreciaza reclamantul ca aceasta taxa este nelegala astfel ca dupa eliberarea copiei de pe decizia de calcul a taxei de poluare a formulat contestatie care prin decizia nr.19429/17.05.2010 a fost respinsa, incalcandu-se astfel principiile dreptului comunitar obligatorii pentru instanta nationala, principiu reglementat de art. 148 alin.2 din Constitutia Romaniei.
In drept actiunea a fost fundamentata pe disp. art.1,2 alin.2 , 8 si 10 din Legea nr.554/2004.
In conformitate cu disp. art.112 Cod proc.civ. reclamantul a depus copii de pe urmatoarele inscrisuri in baza carora si-a fundamentat actiunea, respectiv:
- decizia nr.59/17.05.2010;
- contractul de vanzare-cumparare din 10.11.2008;
- certificatul de inmatriculare.
Parata Directia Generala a Finantelor Publice Buzau a formulat intampinare invocand tardivitatea plangerii prealabile , sustinand ca la 24.02.2009 reclamantul a achitat la Trezoreria Municipiului Buzau suma de 1271 lei iar la 26.04.2010 prin adresa nr.24653 acesta a solicitat paratei Administratia Finantelor Publice a Municipiului Buzau prin contestatie restituirea taxei, deci cu mult peste termenul de 30 de zile prevazut de art.207 alin.1 din OG nr.92/2003.
Pe fond se solicita respingerea actiunii deoarece disp. OUG nr. 50/2008 sunt conforme cu Tratatul CE precum si cu jurisprudenta CJCE.
Totodata taxa de poluare a fost calculata cu respectarea dispozitiilor art.10 din OUG nr.50/2008 pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual , starea tehnica si nivelul de dotare al autovehiculului.
Parata Administratia Fondului pentru Mediu prin intampinarea formulata a invocat exceptia inadmisibilitatii sustinand ca reclamantul nu ataca un act administrativ in intelesul legii nr.554/2004 si nici un act administrativ fiscal in intelesul Codului de procedura fiscala.
De asemenea reclamantul nu a parcurs procedura prealabila prevazuta de art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Pe fond actiunea este neintemeiata deoarece disp.OUG nr. 50/2008 sunt conforme cu disp. Tratatului CE si jurisprudenta CEJ.
Potrivit dispozitiile art.137 alin.1 Cod proc.civ. instanta se pronunta mai intai asupra exceptiilor de fac de prisos solutionarea in fond a pricinii.
Privitor la exceptia tardivitatii plangerii prealabile , invocata de parata Directia generala a Finantelor Publice Buzau, se retin urmatoarele: disp. art.135 din Codul de procedura fiscal, prevad dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creantelor fiscale in termen de 5 ani de la data de 1.01. a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul de compensare sau restituire .
Tot in acest sens disp. art.7 alin.5 din Legea nr.554/2004 excepteaza de la procedura prealabila in sensul ca legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cerut oricand in cadrul unui proces , pe cale de exceptie , din oficiu sau la cererea partii interesate , considerente pentru care aceasta exceptie va fi respinsa.
O a doua exceptie invocata a fost aceea a inadmisibilitatii , sustinand ca reclamantul nu ataca un act administrativ in intelesul Legii nr.554/2004 si nici un act administrativ fiscal in intelesul Codului de procedura fiscal., exceptie ce de asemeni va fi respinsa, potrivit urmatoarelor considerente: actul a carui anulare se solicita -chitanta este asimilat actului administrativ deoarece este emisa de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea , modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale.
Pe fond se retin urmatoarele: in luna noiembrie 2008, reclamantul a achizitionat din Germania un autoturism marca OPEL potrivit contractului de vanzare cumparare incheiat la 10.11.2008, la inmatricularea caruia a fost nevoit sa achite suma de 1271 lei cu titlu de taxa de poluare, potrivit chitantei seria TS3B nr.0423699/24.02.2009.
Impotriva deciziei de calcul a taxei de poluare reclamantul a formulat plangere prealabila, care prin decizia nr.1942/17.05.2010 a fost respinsa.
Refuzul paratei de restituire a taxei de poluare stabilita in temeiul art.4 din OUG nr.50/2008, nu contravine disp. art. 90 din Tratatul CE potrivit caruia , nici un stat membru nu aplica direct sau indirect , produselor altor state membre impozite interne de orice natura , mai mari decat cele care se aplica direct sau indirect produselor nationale similare.
Curtea Europeana de Justitie a aratat in mod constant ca o consecinta a dreptului comunitar actual este aceea ca statele membre pot sa impuna asupra marfurilor precum autovehiculele un sistem de taxa al carui cuantum creste progresiv in baza unui criteriu obiectiv precum capacitatea cilindrica sau clarificarea in functie de performantele de mediu si ca dispozitiile Tratatului sunt incalcate numai atunci cand cuantumul taxei de poluare este calculat fara a se lua in considerare aprecierea reala a vehiculului.
In deplin acord cu aceste principii generale de drept comunitar se retine ca disp. OUG nr.50/2008 sunt conforme atat cu Tratatul cat si cu jurisprudenta CJEE el respectand exigentele de compatibilitate cu art.90 paragraful 1 din Tratatul CE.
In consecinta Tribunalul , retine ca taxa de poluare reglementata de OUG nr. 50/2008 nu poate fi caracterizata ca fiind contrara art.90 paragraful 1 din Tratat asa cum sustine reclamantul si ca disp. OUG nr.50/2008 respecta exigentele art.90 paragraful 1 din Tratatul CE cat si jurisprudenta CJEE .
Pentru considerentele expuse , prin sentinta nr.1419 din 9.11.2010 s-au respins exceptiile invocate de parati precum si cererea de suspendare a judecarii cauzei , precum si actiunea astfel cum a fost formulata.