Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Contestatie la executare.Titlu executor.Inscris legalizat de notar Decizie nr. din data de 02.03.2010
pronunțată de Tribunalul Buzau


T R I B U N A L U L

Asupra prezentului recurs civil:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau, sub nr. 7755/200/200 din data de 24.07.2009, contestatorul O.C. a formulat, in contradictoriu cu intimatii Biroul Executorului Judecatoresc P.A. si S.C. "D.T." S.R.L., contestatie la titlul reprezentat de contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 576/12.02.2009 la B.N.P. J.N., in ceea ce priveste indeplinirea obligatiilor asumate de vanzator prin acel contract si implicit al aplicarii titlului executoriu. A solicitat anularea formelor de executare silita efectuate in temeiul titlului executoriu in dosarul de executare nr. 206/2009 al intimatului Biroul Executorului Judecatoresc P.A..
In motivare, contestatorul a aratat ca, prin contractul de vanzare-cumparare amintit, intimata S.C. "D.T." S.R.L. s-a obligat sa predea autovehiculele, care faceau obiectul vanzarii, cu motoarele in stare de functionare si actele de proprietate ale acestora, dar ca nu si-a respectat aceasta obligatie, vehiculele nu pot fi folosite, avand defectiuni majore. A mai sustinut contestatorul ca, desi a invocat aceasta imprejurare in fata executorului, in mod nejustificat acesta continua executarea silita, desi sunt intrunite conditiile "exceptio non adimpleti contractus". Intimata S.C. "D.T." S.R.L. a formulat intampinare, la data de 07.08.2009, prin care a solicitat respingerea ca nefondata a contestatiei la executare.
Parata a sustinut ca actul in temeiul caruia s-a inceput executarea silita reprezinta titlu executoriu, conform art. 66 din Legea nr. 36/1995, pentru creanta sa, careia ii este corelativa obligatia care ii incumba contestatorului, de plata a pretului stipulat pentru cele doua autovehicule care fac obiectul vanzarii. Intimata a apreciat ca si-a indeplinit intocmai obligatiile asumate prin acest contract, ca unul dintre vehicule se afla deja in posesia contestatorului la data incheierii contractului, fiind achitata o parte a pretului, respectiv sumele de 3000 euro si de 2000 euro, la datele de 30.06.2008 si de 28.07.2008. Referitor la defectiunile majore invocate de catre contestator, a sustinut ca sunt invocate in mod tendentios si dupa ce a inceput executarea silita impotriva sa.
In sedinta publica din 02.11.2009, instanta a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Biroul Executorului Judecatoresc P.A., pe care a admis-o, retinand ca executorul judecatoresc nu poate avea calitate procesuala, intrucat indeplineste un serviciu public atunci cand pune in executare titlurile executorii.
Prin sentinta civila nr. 7008/23.11.2009, pronuntata in dosarul nr. 7755/200/2009, Judecatoria Buzau, ca urmare a admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, pentru Biroul Executorului Judecatoresc P.A., a respins contestatia promovata in contradictoriu cu acest intimat, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, si a respins ca neintemeiata contestatia indreptata impotriva intimatei S.C. "D.T." S.R.L.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca, intre intimata S.C. "D.T." S.R.L., in calitate de vanzator, si contestatorul O.C., in calitate de cumparator, s-a incheiat contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 576/12.02.2009 de B.N.P. J.N.. Obiectul acestui contract rezida in doua autovehicule, proprietatea intimatei, respectiv autocamionul-cisterna marca Fiat Iveco, an de fabricatie 1979, cu numarul de inmatriculare CKU681, si autocamionul furgon marca Iveco Fiat, an de fabricatie 1988, cu numarul de inmatriculare CIT 485.
Instanta de fond a constatat ca pretul stipulat in acest contract, cu privire la plata caruia s-a obligat cumparatorul, este in cuantum total de 19.000 euro, care urma a fi achitat in patru transe, astfel: 3000 euro la data de 30.03.2008, 5000 euro la data de 30.06.2008, 6000 euro la data de 30.08.2008 si 5000 euro la data de 30.10.2008.
A apreciat Judecatoria ca, in ceea ce priveste creanta intimatei, careia ii este corelativa obligatia care ii incumba contestatorului de plata a pretului mentionat, contractul de vanzare-cumparare autentificat de notarul public este titlu executoriu, retinand prevederile art. 66 din Legea nr. 36/1995,conform carora "actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia".
Instanta a considerat ca, in cauza, s-a promovat contestatie la executare, intrucat contestatorul a solicitat anularea actelor de executare realizate in baza titlului executoriu, contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 576/12.02.2009 de B.N.P. J.N., invocandu-se neindeplinirea de catre intimatul-creditor a obligatiilor asumate prin acest contract, respectiv a celei referitoare la predarea autovehiculelor in stare de functionare.
Cu privire la temeiul juridic al contestatiei, instanta a retinut ca, desi contestatorul omite sa-l invoce, acesta nu poate fi decat art. 399 alin. 1 teza a II-a, coroborat cu art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila, norme conform carora "daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 2811, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare refuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege", respectiv, "in cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac".
Raportat la aceste norme, s-a sustinut ca se invoca existenta unor vicii ale vehiculelor cumparate de acesta care au facut imposibila utilizarea bunurilor respective in conformitate cu destinatia si cu scopul pentru care au fost cumparate, iar pentru angajarea raspunderii vanzatorului, contestatorul are la dispozitie o alta cale de atac, respectiv actiunea in raspundere contractuala, intemeiata pe prevederile art. 1352 si urmatoarele din Codul civil, ceea ce ar induce concluzia neechivoca in sensul ca asemenea aparari de fond nu sunt admisibile in cadrul contestatiei la executare.
Impotriva acestei hotarari, a declarat recurs contestatorul O.C., solicitand admiterea recursului, casarea sentintei recurate si desfiintarea formelor de executare.
Recurentul a sustinut ca hotararea este lovita de nulitate, conform art. 304 pct. 7 din Codul de procedura civila, apreciind ca hotararea contine motive straine de natura pricinii, intrucat s-a retinut invocarea unor vicii ale vehiculelor care au facut imposibila utilizarea acestora, dar ca, in realitate, contestatia viza efectele contractelor sinalagmatice.
A mai aratat recurentul ca s-a ignorat faptul ca, fiind un contract sinalagmatic, pentru a se putea cere executare acestuia in temeiul art. 66 din Legea nr. 36/1995, vanzatorul era obligat sa prezinte un inscris semnat de catre cumparator, cu care sa dovedeasca indeplinirea obligatiei asumate prin contract, respectiv de a preda bunurile in stare de functionare.
Recurentul a apreciat ca, in raport de motivele contestatiei, care se refereau la neindeplinirea obligatiilor corelative, in mod inutil instanta a analizat conditiile raspunderii pentru garantie impotriva viciilor lucrurilor vandute, desi nu invocase o astfel de aparare.
Un alt motiv de recurs s-a referit la incalcarea normelor prevazute de art. 1017, 1018 si 1020 din Codul civil, deoarece nu s-a facut dovada ca titlul exista, cat timp nu s-a dovedit si ca a survenit evenimentul viitor si incert pentru punerea in functiune a vehiculelor.
Recursul a fost legal timbrat, cu taxa judiciara de timbru, in cuantum de 97 lei, in baza art. 11 alin. 1, cu trimitere la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, si s-au aplicat timbre judiciare in valoare de 0,15 lei, potrivit art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Intimata S.C. "D.T." S.R.L. nu a formulat intampinare, in termenul si conditiile stabilite de art. 308 alin. 2 din Codul de procedura civila, rap. la art. 115 din Codul de procedura civila, insa a fost reprezentata in instanta, la prima zi de infatisare, 01.02.2010, a solicitat respingerea recursului, depunand la dosar concluzii scrise.
La termenul la care au avut loc dezbaterile, 01.02.2010, recurenta a mai sustinut ca a fost pus in executare un act care nu era titlu executoriu conform art. 66 din Legea nr. 36/1995.
Examinand sentinta recurata, prin prisma criticilor formulate, in raport de contestatia promovata, analizand cauza si sub toate aspectele, potrivit art. 3041 din Codul de procedura civila, tribunalul apreciaza ca recursul este intemeiat, pentru urmatoarele considerente:
Recurentul O.C. a promovat o contestatie la titlu, respectiv la contractul de vanzare "autentificat sub nr. 576/12.02.2009" la Biroul Notarului Public "J.N.", solicitand anularea formelor de executare reprezentate de somatia din dosarul nr. 206/2009, emise de catre Biroul Executorului Judecatoresc "P.A.". Instanta de fond a analizat cererea recurentului, in temeiul art. 399 alin. 1 teza a-II-a, coroborat cu art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila, apreciind ca, desi contestatorul nu a indicat temeiul de drept al actiunii, aceasta nu putea fi intemeiata pe alte dispozitii legale.
Tribunalul retine ca, potrivit art. 84 din Codul de procedura civila, in functie de motivele de fapt invocate, actul a carui executare s-a solicitat de catre intimata si solicitarea contestatorului, actiunea promovata nu era o contestatie la titlu, ci o contestatie la executare. Instanta de fond a retinut in mod corect obiectul cererii ca fiind contestatie la executare, in cadrul careia contestatorul O.C. a solicitat anularea formelor de executare realizate in baza contractului de vanzare-cumparare (pct. III din hotarare, fila 53 din dosarul de fond), insa a considerat ca s-au invocat aparari de fond impotriva titlului pus in executare, care nu puteau fi analizate, fata de existenta unei alte cai de contestare, respectiv actiunea intemeiata pe dispozitiile art. 1352 din Codul civil referitoare la angajarea raspunderii vanzatorului pentru vicii ascunse ale lucrului vandut. Este adevarat ca debitoarea a invocat aparari de fond, insa ceea ce a solicitat pe calea contestatiei, nu era lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu, conform art. 400 alin. 2, fraza a-II-a, din Codul de procedura civila, ci anularea formelor de executare emise. Avand in vedere ca exista aceasta neconcordanta intre motivele de fapt ale contestatiei (care se refereau la neindeplinirea de catre creditoare a obligatiilor asumate prin contractul de vanzare-cumparare, a carui executare s-a solicitat) si pretentia dedusa judecatii (debitoarea a solicitat anularea formelor de executare emise, iar nu lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu), era necesar, ca, in baza art. 129 alin. 4 din Codul de procedura civila, instanta de fond sa ceara explicatii recurentei, cu respectarea principiilor contradictorialitatii si al dreptului la aparare, si sa decida numai asupra obiectului cererii, conform art. 129 alin. 6 din Codul de procedura civila.
Nefiind calificata in mod corect cererea, in raport de obiectul contestatiei, instanta de fond a analizat contestatia la titlu, potrivit art. 400 alin. 2 din Codul de procedura civila, dar fara sa observe ca actul in baza caruia fusese inceputa executarea silita nu era titlu executoriu, in temeiul art. 372 si, ca atare, nici nu ar fi putut fi promovata contestatia la titlu.
Tribunalul retine ca, la data de 12 februarie 2008, sub nr. 576, a fost incheiat contractul de vanzare-cumparare (fila 6 din dosarul de fond) intre intimata S.C. "D.T." S.R.L., in calitate de vanzator, si recurentul O.C., cumparator. Partile s-au inteles asupra vanzarii-cumpararii a doua autovehicule, pentru pretul de 19.000 Eur, care urma sa fie achitat de catre recurent astfel: 3000 Eur, pana la data de 30.03.2008, 5000 pana la 30.06.2008, 6000 pana la 30.08.2008 si 5000 pana la 30.10.2008. Este evident ca, in ceea ce priveste obligatia cumparatorului de a plati pretul, contractul astfel incheiat constata o creanta certa (intrucat existenta sa rezulta din actul de creanta, conform art. 379 alin. 3 din Codul de procedura civila), lichida (catimea ei este determinata in act, in temeiul art. 379 alin. 4) si exigibila (a ajuns la scadenta). Pentru a fi insa titlu executoriu, actul trebuia incheiat in forma autentica, iar nu sub semnatura legalizata, dupa cum rezulta din incheierea de legalizare nr. 576/12.02.2008 a Biroului Notarilor Publici Asociati "J.N. & J.I.A." (fila 6, verso, din dosarul de fond). In acest sens sunt dispozitiile art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale, norme potrivit carora: "Actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia. In lipsa actului original, titlul executoriu il poate constitui duplicatul sau copia legalizata de pe exemplarul din arhiva notarului public."
Notarul public poate autentifica inscrisurile redactate de catre acesta, de parte personal sau de avocat, insa are competenta si de a legaliza semnaturile de pe inscrisuri, a specimenelor de semnatura, precum si a sigiliilor, in temeiul art. 8 lit. e din Legea nr. 36/1995. Procedura de legalizare a semnaturilor este reglementata de art. 89 din Legea nr. 36/1995, iar in cadrul acestei proceduri notarul public va identifica partile, se va convinge ca acestea cunosc continutul inscrisului, dupa care le va cere sa subscrie in fata sa toate exemplarele inscrisului. Autentificarea inscrisurilor presupune insa nu numai identificarea partilor, convingerea ca partile cunosc continutul inscrisului si subscrierea actului in fata notarului public, ci si alte proceduri pe care trebuie sa le urmeze notarul public. In temeiul art. 58-60 din Legea nr. 36/1995, notarul public verifica si stabileste identitatea partilor; daca are indoieli cu privire la deplinatatea facultatilor mintale ale vreuneia dintre parti, notarul public procedeaza la autentificare numai daca un medic specialist atesta in scris ca partea poate sa-si exprime in mod valabil consimtamantul in momentul incheierii actului; pentru a lua consimtamantul partilor, dupa citirea actului, notarul public le va intreba daca au inteles continutul acestuia si daca cele cuprinse in act exprima vointa lor. Incheierea care constata autentificarea unui inscris va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, si mentiunea ca s-a luat consimtamantul partilor, conform art. 65 din Legea nr. 36/1995, in timp ce incheierea de legalizare cuprinde constatarea subscrierii in fata notarului public a tuturor exemplarelor inscrisului.
Plecand de la aceste diferente existente intre cele doua acte pe care le poate indeplini notarul public si prevederile art. 66 din Legea nr. 36/1995, rezulta ca numai actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu de la data exigibilitatii acesteia. Prevederea de la art. 66 (cuprinsa in capitolul al II-lea, sectiunea a-II-a, intitulata "Autentificarea actelor"), referitoare la recunoasterea caracterului de titlu executoriu al actelor autentificate, atunci cand constata o creanta certa si lichida de la data exigibilitatii actului, nu poate fi extinsa si pentru actele incheiate sub semnatura legalizata (procedura de legalizare este reglementata in sectiunea a-IV-a, intitulata "Alte proceduri", lit. A -"Legalizarea semnaturilor si a sigiliilor"), cat timp art. 89 nu are o astfel de prevedere si nici nu contine o norma de trimitere la art. 66.
In consecinta, avand in vedere norma instituita de art. 66 din Legea nr. 36/1995, care este de stricta interpretare, contractul de vanzare-cumparare incheiat intre recurentul O.C. si intimata S.C. "D.T." S.R.L. nu este titlu executoriu.
Cu toate acestea, apreciindu-se in mod gresit calitatea de titlu executoriu, prin incheierea Judecatoriei Buzau (fila 7 din dosarul nr. 206/2009, de executare), data in sedinta din 02.07.2009, in dosarul nr. 6567/200/2009, s-a incuviintat executarea silita a contractului de vanzare-cumparare, iar executorul judecatoresc a emis somatia nr. 206/2009, la data de 08.07.2009.
Potrivit art. 372 din Codul de procedura civila, executarea silita se poate efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti ori al unui alt inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Art. 376 alin. 1 din Codul de procedura civila stabileste ca se investesc cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1 hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege".
Din modalitatea de redactare a textului, rezulta cu claritate ca hotararea judecatoreasca si titlul executoriu nu sunt notiuni distincte, ci ultima o include si pe prima, hotararea judecatoreasca fiind tot un titlu executoriu (daca este definitiva, investita cu formula executorie, constata o creanta certa, lichida si exigibila).
Categoria titlurilor executorii este mult mai larga decat cea a hotararilor judecatoresti, putand fi titluri carora legea le recunoaste acest caracter si pot fi puse in executare fara investirea cu formula executorie, conform art. 3741 din Codul de procedura civila, sau acele inscrisuri care, potrivit legii, pentru a deveni executorii, trebuie sa indeplineasca aceasta cerinta, dupa cum prevede art. 376 din Codul de procedura civila.
Legile speciale si Codul de procedura civila reglementeaza mai multe categorii de titluri executorii, altele decat hotararile judecatoresti, respectiv hotarari arbitrale, cele straine, recunoscute in Romania, acte autentice notariale, titlurile de valoare, contractele de credit bancar, de garantie reala, actele care atesta creante fiscale.
In prezenta cauza, contractul de vanzare-cumparare, incheiat intre parti, sub forma unui inscris sub semnatura legalizata, in fata notarului, nu reprezinta un titlu executoriu, intrucat nicio lege nu ii consacra aceasta putere. Iar legea, in sensul dispozitiilor citate mai sus, art. 372 din Codul de procedura civila, este potrivit art. 64 din Constitutia Romaniei, actul normativ adoptat de unica autoritate legiuitoare a tarii, parlamentul, sau ordonanta de guvern, atunci cand actul este emis de catre guvern, in baza legii speciale de abilitare (art. 107 din Constitutia Romaniei). Instanta nu va putea retine aplicabilitatea art. 66 din Legea nr. 36/1995, mentionat de parti, deoarece aceasta norma, dupa cum s-a precizat mai sus, se referea la actele autentice, iar nu si la cele incheiate sub semnatura legalizata.
In consecinta, instanta apreciaza ca sunt lovite de nulitate absoluta actele de executare intocmite de cei doi executori judecatoresti, intrucat au fost incalcate prevederile art. 372 din Codul de procedura civila, fiind pus in executare silita un act care nu este titlu executoriu. Nulitatea nu este expresa, ci virtuala, neexistand un text de lege care sa prevada expres sanctiunea, insa este absoluta, avand in vedere ca norma instituita de art. 372, privind actele care pot fi puse in executare, are caracter imperativ si decurge din aplicarea principiului legalitatii, si este neconditionata de existenta vreunei vatamari.
Fata de aceste considerente, in temeiul art. 3041, 304 pct. 9, data fiind aplicarea gresita a legii, 312 alin. 2, cu aplicarea art. 372 si 399 din Codul de procedura civila, tribunalul va admite recursul si va modifica, in parte, sentinta civila nr. 7008/23.11.2009, pronuntata de Judecatoria Buzau, in dosarul nr. 7755/200/2009, in sensul admiterii contestatiei la executare si anularii formelor de executare emise in dosarul nr. 206/2009 al Biroului Executorului Judecatoresc "P.A.". Hotararea va fi mentinuta in ceea ce priveste respingerea contestatiei promovate in contradictoriu cu Biroul Executorului Judecatoresc "P.A:", avand in vedere ca, dupa cum, in mod corect a retinut instanta de fond, executorul judecatoresc indeplineste un serviciu public si nu are calitate procesuala pasiva in cadrul contestatiei la executare.
In temeiul art. 274 din Codul de procedura civila si a principiului disponibilitatii, care guverneaza procesul civil, se va lua act de faptul ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

1

Sursa: Portal.just.ro