Drept civil
Decizie civila
Proprietate privata
Prin modificarea de actiune s-a inlocuit temeiul juridic initial (art. 23 din Legea nr. 18/1991, republicata) cu cel ulterior invocat (uzucapiune si jonctiunea posesiilor - art. 1860, 1895 si urm. C. civil), astfel ca de la data depunerii cererii de modificare - 29.01.2009 - temeiul juridic initial se considera ca nu mai subzista, fiind inlocuit cu noul temei juridic invocat, in raport de care se impune a se analiza actiunea formulata. (Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ., dec. nr. 334/R/7 octombrie 2009, nepublicata)
Prin sentinta civila nr. 4115/2009 pronuntata de Judecatoria Bistrita la data de 2 iulie 2009 in dosarul nr. 2981/190/2008 s-a admis, in parte, actiunea civila precizata si extinsa, formulata de reclamantii I. T. si I. G. impotriva paratilor K. L. M., K. N., Municipiul Bistrita, prin primar, R. M., B. I. si B. M. si in consecinta: s-a constatat ca parata R.M. a dobandit dreptul de proprietate, in baza dispozitiilor art. 23 din Legea fondului funciar, asupra suprafetei de 667 mp din terenul inscris in CF 162 Viisoara, nr. top. 2608/2/2, 2609/2/2 - aferenta casei de locuit si anexelor gospodaresti situate in Bistrita, cartier Viisoara, nr. 147; s-a dispus validarea conventiei de vanzare-cumparare sub semnatura privata incheiata la data de 14.11.1997, prin care parata R.M. a promis vanzarea catre reclamanti a terenului mai sus mentionat; s-a dispus ca sentinta sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare; iesirea din indiviziune a reclamantilor fata de paratii K. N. si K. L. M. cu privire la imobilele constructii si teren de 250 mp din CF 955 Viisoara, nr. top. 50, 2610, prin formarea de doua unitati locative distincte impreuna cu o suprafata de cate 125 mp. teren, atribuirea lor in favoarea partilor si intabularea in CF a dreptului de proprietate, inclusiv asupra terenului de 667 mp, cu titlu de cumparare, conform raportului de expertiza tehnica intocmit de expertul P. I., act ce face parte integranta din sentinta.
A fost respins capatul de cerere referitor la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului de 667 mp, ca fiind neintemeiat.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs paratul Municipiul Bistrita, solicitand admiterea recursului, modificarea in parte a hotararii atacate in sensul respingerii in parte a actiunii formulate si precizate.
Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor de recurs formulate, precum si din oficiu, tribunalul constata ca recursul declarat in cauza este fondat, prima instanta pronuntand o hotarare nelegala pentru considerentele care urmeaza a fi relevate.
In ceea ce priveste exceptia invocata, aceea a lipsei calitatii procesuale active a recurentului, a carei analiza primeaza pronuntarii unei solutii pe fondul cauzei, tribunalul urmeaza a o respinge ca neintemeiata, intrucat dreptul de a ataca o hotarare este recunoscut partilor, adica tuturor persoanelor care au figurat in cadrul litigiului dedus judecatii primei instante si care justifica un interes.
Recurentul a avut calitatea de parte in cauza, chemarea sa in judecata fiind solicitata chiar de reclamanti.
Intrucat actiunea pornita impotriva sa s-a admis, recurentul este parte cazuta in pretentii, astfel ca justifica interes in promovarea caii de atac.
Motivul invocat de intimati in sustinerea exceptiei, acela ca recurentul nu are vreun titlu de proprietate asupra terenului, nu poate fi retinut pentru admiterea exceptiei, intrucat recurentul a fost chemat in judecata chiar de reclamanti, a fost parte in proces pe tot parcursul judecarii cauzei, actiunea s-a admis in contradictoriu cu paratul recurent, astfel ca in calitate de parte cazuta in pretentii justifica legitimare activa in promovarea caii de atac, indiferent de existenta sau inexistenta titlului in baza caruia detine terenul in litigiu, care poate constitui eventual motiv al analizei caracterului fondat sau nefondat al recursului declarat.
Teza calitatii recurentului de reprezentant al proprietarilor tabulari, sustinuta pentru prima data in recurs, nu poate fi retinuta de instanta, intrucat, pe de o parte, din cuprinsul actiunii introductive rezulta ca recurentul a fost chemat in judecata in nume propriu, astfel ca in recurs nu poate fi schimbata calitatea sa, iar pe de alta parte, nu exista nicio reglementare legala care sa justifice calitatea recurentului de reprezentant al proprietarilor tabulari.
In ceea ce priveste fondul cauzei, se constata ca initial reclamantii au solicitat in contradictoriu cu paratul Municipiul Bistrita constatarea dobandirii de catre parata R.M. a dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata reala masurata de 667 m.p. inscris in cartea funciara nr. 162 Viisoara in baza art. 23 din Legea nr. 18/1991, republicata.
La termenul de judecata din data de 29 ianuarie 2009 reclamantii, prin aparator ales, au depus la dosar un script intitulat "precizare de actiune" prin care au aratat ca inteleg sa renunte la judecata fata de paratul Municipiul Bistrita si au solicitat sa se constate dobandirea de catre parata R.M. a dreptului de proprietate asupra suprafetei de 667 m.p. prin uzucapiune si jonctiunea posesiilor.
Cu ocazia cuvantului la fondul cauzei, aparatorul ales al reclamantilor a solicitat admiterea actiunii modificate si precizate.
Se poate constata asadar cu usurinta ca prin depunerea actului intitulat "precizare de actiune", reclamantii au inteles sa schimbe temeiul actiunii, respectiv cauza.
"Precizarea de actiune" formulata de reclamanti la data de 29.01.2009 reprezinta o veritabila modificare de actiune, care in lipsa vreunei opozitii din partea paratilor, in favoarea caruia sunt statornicite dispozitiile art. 132 C. proc. civ., se solutioneaza odata cu fondul cauzei.
Insa, odata ce temeiul juridic al actiunii promovate de reclamanti a fost modificat, instanta de fond are obligatia de a solutiona cauza in raport de noul temei juridic invocat.
Modificarea actiunii in privinta temeiului juridic nu reprezinta altceva decat schimbarea unui element esential al cererii de chemare in judecata si anume: temeiul juridic al cererii.
Practic prin modificarea de actiune s-a inlocuit temeiul juridic initial (art. 23 din Legea nr. 18/1991, republicata) cu cel ulterior invocat (uzucapiune si jonctiunea posesiilor - art. 1860, 1895 si urm. C. civil), astfel ca de la data depunerii cererii de modificare - 29.01.2009 - temeiul juridic initial se considera ca nu mai subzista, fiind inlocuit cu noul temei juridic invocat, in raport de care se impune a se analiza actiunea formulata.
Sub acest aspect nu se poate retine apararea intimatilor, formulata in recurs, in sensul ca in principal s-a solicitat constatarea dobandirii dreptului de proprietate in baza legii - art. 23 din Legea nr. 18/1991, republicata si numai in subsidiar s-a solicitat constatarea dobandirii proprietatii prin uzucapiune si jonctiunea posesiilor.
Daca ar fi fost vorba de invocarea a doua temeiuri juridice diferite, in acelasi timp (in principal si in subsidiar), o asemenea cerere trebuia formulata expres, in sensul indicarii unui petit principal si a unuia subsidiar.
Formularea cuprinsa in "precizarea de actiune" in sensul ca "intelegem sa ne precizam petitul 1 al actiunii in sensul constatarii dobandirii dreptului de proprietate _.. prin uzucapiune si jonctiunea posesiilor" este clara, neechivoca, exprimand fara niciun dubiu intentia de modificare a temeiului juridic al actiunii introductive.
O asemenea intentie rezulta fara echivoc si din faptul ca prin "precizarea de actiune" se invedereaza dorinta reclamantilor de a renunta la judecata fata de paratul Municipiul Bistrita, chemat in judecata initial, pe considerentul ca terenul se afla la dispozitia sa, precum si din faptul ca s-a solicitat la fondul cauzei "admiterea actiunii modificate si precizate".
In aceste conditii in care reclamantii si-au modificat actiunea, intelegand sa schimbe temeiul sau juridic, instanta nu putea constata dobandirea dreptului de proprietate in baza unui alt temei juridic, ea trebuind sa solutioneze cauza numai in limitele investirii sale prin actiunea modificata.
In mod corect, raportat la probatoriul testimonial administrat, la faptul ca terenul intra sub incidenta legii fondului funciar, astfel ca posesia intimatei R.M. nu s-a exercitat sub nume de proprietar, instanta de fond a respins cererea de constatare a dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune si jonctiunea posesiilor.
In aceste conditii, in care parata R.M. nu are vreun titlu de proprietate asupra terenului de 667 m.p. nu se poate dispune validarea conventiei de vanzare-cumparare sub semnatura privata, incheiata la 14.11.997, avand ca obiect acest teren si nici pronunta o sentinta care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare.
Totodata, intrucat reclamantii nu au dobandit dreptul de proprietate asupra terenului de 667 m.p. (deoarece contractul sub semnatura privata nu poate fi validat datorita lipsei calitatii de vanzator a paratei R. M.), nu se poate dispune nici sistarea starii de indiviziune cu privire la acest imobil si inscrierea dreptului de proprietate in favoarea reclamantilor.
Retinandu-se doar calitatea reclamantilor si paratilor K. de coproprietari asupra constructiilor si terenului de 250 m.p. din c.f. 162 Viisoara, nu se poate dispune decat sistarea starii de indiviziune cu privire la imobilele constructii si teren de 250 m.p. prin formarea a 2 unitati locative distincte impreuna cu o suprafata de 125 m.p., atribuirea in favoarea partilor si intabularea in c.f. cu titlu de cumparare conform raportului de expertiza intocmit de expertul P. I., parte integranta din hotarare, cu corectura ca terenul de 667 m.p. ramane inscris pe vechii proprietari de cf.
Intrucat renuntarea la judecata este un act cu caracter personal, astfel ca actul de dispozitie trebuie sa provina de la reclamant sau de la mandatarul cu procura speciala in acest sens, in lipsa unui mandat expres de renuntare, instanta nu poate lua act de renuntarea la judecata solicitata de aparatorul ales al reclamantilor (de aceasta manifestare de vointa exprimata s-a tinut insa seama la caracterizarea intentiei reclamantilor de modificare a temeiului juridic al actiunii initiale).
Insa, dat fiind faptul ca prin modificarea de actiune impotriva paratului recurent nu s-au formulat pretentii, actiunea indreptata impotriva sa este neintemeiata, impunandu-se a fi respinsa ca atare.
In baza considerentelor exprimate si facand aplicarea dispozitiilor art. 312 raportat la art. 132 C. pr. civ., art. 316 raportat la art. 283 C. pr. civ., retinandu-se ca recursul poate fi declarat de persoana care a fost parte la judecata in prima instanta si a cazut in pretentii, ca judecata trebuie circumscrisa actiunii modificate, tribunalul va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a recurentului, va admite recursul declarat, va modifica in parte hotararea atacata, in sensul ca va respinge actiunea formulata si precizata ulterior de reclamanti impotriva Municipiului Bistrita; va inlatura dispozitia de constatare a dobandirii de parata R.M. a dreptului de proprietate in baza art. 23 din Legea nr. 18/1991 asupra suprafetei de 667 m.p.; va respinge ca neintemeiate cererile de validare a conventiei de vanzare-cumparare sub semnatura privata din 14.11.1997 avand ca obiect terenul de 667 m.p., de pronuntare a unei sentinte care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare, de sistare a starii de indiviziune cu privire la terenul de 667 m.p. si inscriere a dreptului de proprietate asupra acestuia in favoarea reclamantilor.
Se va mentine dispozitia de sistare a starii de indiviziune cu privire la imobilele constructii si teren de 250 m.p. prin formarea a 2 unitati locative distincte impreuna cu o suprafata de 125 m.p., formulata de reclamanti in contradictoriu cu paratii K. L. M., K. N., B. I. si B. M., de atribuire in favoarea partilor si de intabulare in c.f. cu titlu de cumparare conform raportului de expertiza intocmit de expertul P. I., parte integranta din hotarare, cu corectura ca terenul de 667 m.p. ramane inscris pe vechii proprietari de cf, precum si dispozitia de respingere a cererii de constatare a dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului de 667 m.p.