Drept civil.
Sentin civil?
Proprietate privat?.
Din perspectiva legii, a echitii juridice, concursul intre vechiul proprietar ?i un ter? interesat in ob?inerea bunului in natur? se poate rezolva numai in beneficiul persoanei deposedate.
(Trib. Bistri?a-N?s?ud, sec?. civ., dec. nr. 499/R/2008, nepublicat?)
Prin sentin?a civil? nr. 3281/2008 pronun?at? de Judec?toria Bistri?a s-a respins excep?ia de necompeten material? a Judec?toriei Bistri?a, invocat? de Institu?ia Prefectului Jude?ului Bistri?a-N?s?ud, ca neintemeiat?.
S-a respins ac?iunea civil? formulat? de reclamanta U.C.S. prin mandatar U.I in contradictoriu cu para?ii B.L., prin mandatar C.M., Primarul municipiului Bistri?a ?i Municipiul Bistri?a, prin primar, ca neintemeiat?.
S-a respins cererea reconven?ional? formulat? de paratul B.L., prin mandatar C.M., in contradictoriu ?i cu parata I.P.J. Bistri?a-N?s?ud ca neintemeiat?.
S-a respins cererea paratului B.L. privind acordarea cheltuielilor de judecat?, ca neintemeiat?.
Impotriva sentin?ei expuse a declarat apel reclamanta ?i a formulat cerere de aderare la apelul principal al reclamantei reclamantul reconven?ional B.L., prin mandatar C. M.
V?zand c?ile de atac exercitate de p?r?i, cea indicat? in sentin (apelul), tribunalul a pus in discu?ia contradictorie a participan?ilor in proces natura acestora, stabilindu-se apoi, in baza art. 2821 alin. 1 Cod procedur? civil?, ca fiind recursul. Fixarea c?ii de atac este determinat? de specificul ac?iunii introductive, dup? statu?rile Tribunalului Bistri?a-N?s?ud din sentin?a civil? nr. 106/2008 de declinare a competen?ei materiale de solu?ionare a cauzei in favoarea Judec?toriei Bistri?a, de ac?iune in anulare de drept comun indreptat? de ter? impotriva titlului de proprietate emis potrivit art. 25 din Legea nr. 10/2001, pe de o parte. Pe de alt? parte se ?ine seama de valoarea bunului litigios de 284.536.909 lei ROL, precizat? de reclamant?, notat? in practicaua aceleia?i sentin?e. Criteriul valoric s-a avut in vedere la stabilirea competen?ei instan?ei de judecat? in fond. Trebuie s? i se dea eficien?a corespunz?toare ?i din punctul de vedere al c?ii legale in care hot?rarea primei instan?e poate fi supus? controlului judec?toresc.
Recursul reclamantei nu este fondat ?i va fi respins ca atare.
Prima dezlegare ce se impune prin prisma motivelor de recurs este aceea a intinderii fostei proprieti a numitelor S.O.M., c?s?torit? B., ?i B.R.O. Aser?iunile recurentei in leg?tur? cu considerentele ?i dispozi?iile sentin?ei civile nr. 595/1973 dat? de Judec?toria Bistri?a in dosarul nr. 2619/1972, cu transmisiunile ori alte modaliti de dobandire a proprietii, a m?rimii drepturilor ob?inute, oglindite intocmai in registrul de publicitate imobiliar?, sunt inexacte.
Proprietatea inscris? in cartea funciar? nr. 1370 a localitii Bistri?a nr. top 2220/1 asupra casei ?i terenului aferent de 925 mp, in anul 1950, era indiviz? ?i se reg?sea in patrimoniul a zece coindivizari, printre care ?i in averea lui S.O.
In anul 1972, P.I. ?i O. au promovat impotriva celorlal?i coproprietari o ac?iune de ie?ire din indiviziune, inregistrat? sub nr. 2619. S.O., personal ?i prin mandatar B.RO, a fost titulara unei cereri calificat? de interven?ie in interes propriu, cu obiect constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra competin?elor restului para?ilor.
In cadrul partajului s-a adoptat incheierea de admitere in principiu din 5 ianuarie 1973 prin care s-a constatat calitatea p?r?ilor de cop?rta?i asupra imobilelor indicate (reclaman?ii pentru ½, para?ii pentru cealalt? jum?tate), s-a re?inut c? H.E., C., T., C.G., A., H., H., rude cu S.O., sunt pleca?i din ?ar?, nu li se cunoa?te domiciliul, c? din anul 1940 cotele lor p?r?i au fost folosite de intervenient? sub nume de proprietar, suportand toate taxele c?tre organele financiare ale statului, fiind considerat? ca proprietar? a ½ din imobil ocupat? delimitat din anul 1940 ?i pan? la pronun?area incheierii.
Hot?rarea de sistare a indiviziunii - sentin?a nr. 595/1973 - admite ac?iunea introductiv?, cererea de interven?ie in interes propriu, constat? uzucapiunea in favoarea intervenientei asupra terenului aferent cotelor cuvenite para?ilor de rand 2-8, enumera?i mai inainte, stabile?te c? prima devine titulara proprietii de ½ din intreg bunul. Totodat?, descrie componen?a casei, formeaz? ?i atribuie loturi in natur? ?i in proprietate exclusiv? in ce prive?te construc?ia, prevede p?strarea indiviziunii for?ate pentru p?r?ile comune din cas?, terenul construit, curtea ?i gr?dina, cu suprafa total? de 1075 mp, superioar? celei din c.f. (de 925 mp), cu respectarea cotei de ½ a reclaman?ilor ?i ½ a intervenientei, dar consfin?e?te totu?i un partaj de folosin intre titularii finali ai proprietii asupra gr?dinii (1/2 parte dinspre nr. top 2219 se va folosi de reclaman?i, ½ parte dinspre nr. top 2220/2 se va folosi de intervenient?).
Drepturile realizate pe cale judec?toreasc? s-au inscris in c.f. la B17-19. Ulterior, S.O.M. doneaz? fiicei sale B.R.O. valorile patrimoniale derivate din imp?r?eal? (B20).
M?surile din dispozitivul sentin?ei sunt sus?inute, explicate de considera?iile ei de fapt ?i de drept. Impreun? intr? in puterea lucrului judecat, se impun tuturor p?r?ilor, succesorilor ori dobanditorilor subsecven?i, nu numai universali sau cu titlu universal, dar ?i cu titlu particular, cum este cazul reclamantei. In acela?i timp, nu permit adoptarea punctului de vedere contrar din recursul analizat.
Sentin?a nr. 3496/2000 a Judec?toriei Bistri?a in niciun caz nu a schimbat realitatea proprietii. Prin ea s-a finalizat intabularea sentin?ei anterioare. Recurgerea la un nou proces devenea necesar? fa de neradierea indivizarilor nota?i sub B5-7, B9-12, para?i in dosarul nr. 2619/1972. Opera?iunea de radiere era corelativ? intabul?rii noilor proprietari (S.O., B.R.O.). Inl?turarea din documentele de eviden funciar? a proprietarilor care au pierdut dreptul prin pasivitate s-a omis in cadrul intabul?rii sentin?ei nr. 595.
Majorarea suprafe?ei, ordonat? in 2000, de la 925 mp la 1103 mp, profit? exclusiv autorilor participan?ilor in procesul de fa, secunzii putand primi acela?i num?r, cantitate ?i calitate de drepturi. Implicit este ?i in folosul reclamantei, dar cu p?strarea m?rimii indreptirilor subliniate.
De?i prin Decizia nr. 473/29 august 1977 statul preia in proprietate suprafa?a de 241,81 mp (suprafa construit? desfurat?), in fapt, f?r? titlu valabil, dup? stipula?ia art. 2 lit. i din Legea nr. 10/2001, a deposedat pe B.R.O. de intreaga suprafa corespunz?toare jum?tii din 1103 mp (551,5 mp). Imprejurarea se confirm? prin intreruperea exercit?rii de c?tre persoana fizic? proprietar? a oric?rui atribut component al dreptului real ?i trecerea lor in mainile altor persoane (stat, chiria?i, etc.).
Proprietatea statului s-a intabulat in anul 1977 (B21), nu abia in 2006, dup? afirma?ia eronat? a reclamantei. Chiar dac? s-ar verifica ipoteza recursului, circumstan?a nu ar avea relevan in contextul restituirii reglementat? de legea special?. Restabilirea proprietii func?ioneaz? independent de acest aspect. Important devine actul prelu?rii abuzive la stat, caracterul ilegal al transform?rii proprietii, ce pot fi dovedite cu orice mijloc de prob?.
In acela?i sens, de neinfluen?are a solu?iei, se prive?te ?i durata in care fostul proprietar ?i-a putut manifesta calitatea.
Sentin?a nr. 355/2004 a Tribunalului Bistri?a-N?s?ud concord? cu starea tabular?, nu contrazice hot?rarile judec?tore?ti care au fundamentat-o.
Motivul secund de recurs se constat?, de asemenea, nefondat.
Prima instan conchide intemeiat c? retrocedarea in natur? a bunurilor ce cad sub inciden?a Legii nr. 10/2001 are rangul de principiu in procedura aplic?rii ei. Normele metodologice din H.G. nr. 250/2007 instituie, in Capitolul I pct. 1 lit. a, regula prevalen?ei acestui mod de repara?ie, in acord cu art. 1 alin. 1, art. 7, art. 9 din lege. Textele arat? imperativ c? numai atunci cand restituirea in natur? nu este posibil? sau este expres inl?turat? de la aplicare se va proceda la acordarea m?surilor prin echivalent. Din interpretarea lor coroborat? reiese cu claritate c? acordarea restituirii in forma ei principal? nu este l?sat? de legiuitor la latitudinea unitii de?in?toare ?i nici la aprecierea notificatorului (ca in cazul modalitilor echivalentului). Prin urmare, ori de cate ori terenul este liber (element necontestat de reclamant?), respectiv nu este afectat de construc?ii, de servitu?i legale, alte amenaj?ri de utilitate public? ale localitii, nu a fost instr?inat legal, autoritile ?i persoanele implicate in procesul reparator sunt obligate s? atribuie ?i s? se primeasc? imobilul in natur?, f?r? importan in posesia cui se afl?, libere de orice sarcini.
Unitatea notificat?, in indeplinirea obliga?iei de stabilire a caracterului de teren liber, trebuie s? verifice intinderea lui nu numai in func?ie de datele notific?rii, ci ?i corespunz?tor actelor doveditoare prezentate ?i situa?iei reale din momentul tranrii raportului cu solicitantul. In aceea?i idee are posibilitatea s? revin? asupra propriei decizii ?i s? dea eficien legii, adic? s? redea bunul in natur?, deci f?r? agravarea st?rii persoanei indreptite, dar, in acela?i timp, prin evitarea afect?rii intereselor altor persoane care ar fi agonisit legal, intre timp, dreptul vis-a-vis de bunul respectiv, ceea ce nu este cazul in spe.
Este de men?ionat c? legalitatea m?surilor prin echivalentul desp?gubirilor, tocmai in scopul de a nu se eluda principiul fundamental, este supus? verific?rii inclusiv in etapa final? reglementat? de articolul 16 alin. 4, 5 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Din perspectiva legii, a echitii juridice, concursul intre vechiul proprietar ?i un ter? interesat in ob?inerea bunului in natur? se poate rezolva numai in beneficiul persoanei deposedate.
Pretinsul contract de inchiriere al recurentei ?i so?ului s?u nu constituie o sarcin? a bunului ?i oricum nu este un impediment impotriva repara?iei dispuse de primar prin dispozi?ia atacat?.
Situa?ia suprafe?ei de 351,5 mp de loc infundat nu este real?. Se remarc? men?inerea indiviziunii din c.f. in insi actele de restituire intemeiate pe legile speciale. Atat reclamantei, cat ?i paratului li s-a acordat proprietatea in cote p?r?i (de 200/1103, 351,5/1103). Coproprietatea subzist? inclusiv in raport cu proprietarii P. (jum?tate din 1103 mp). Pan? la individualizarea p?r?ilor materiale prin partaj nu se poate sus?ine insu?irea de lot infundat a unei p?r?i din coproprietate.
Aser?iunea legat? de neatacarea dispozi?iei nr. 2325/2004 este inl?turat? de existen?a dosarului nr. 2640/2004 in care s-a pronun?at sentin?a civil? nr. 355/2004.
Recursul reclamantului reconven?ional s-a promovat cu depirea termenului de 15 zile stipulat in art. 301 Cod procedur? civil?, urmand s? fie respins ca tardiv. Hot?rarea i s-a comunicat la data de 29.10.2008 prin procesul-verbal de la fila 202 (dosar fond), iar cererea de declarare s-a expediat judec?toriei po?tal, la 17.11.2008. Socotind termenul procedural conform art. 101 Cod procedur? civil?, se constat? c? acesta s-a epuizat la 14.11.2008. Momentul final se situeaz? intr-o zi lucr?toare (vineri), a?a incat prorogarea din alineatul 5 nu intervine.
Cererea de aderare este inadmisibil?, deoarece contravine procedurii recursului, fiind proprie numai apelului.
Solu?iile nu atrag posibilitatea oblig?rii vreuneia dintre p?r?i s? suporte cheltuielile de judecat? avansate de adversar (judec?tor Iacob Corina).