Inselaciune. Prezentarea inculpatei drept cunostinta a fiicei victimei fapt determinant al remiterii de victima a sumei de 4.000 lei cu titlu de imprumut acordat inculpatei.
Procedandu-se insa la analiza depozitiilor martorilor audiati in aparare, instanta apreciaza ca acestea nu reflecta realitatea, fiind date in scopul vadit de a-i permite inculpatei sa se sustraga raspunderii penale.
In sensul celor de mai sus pledeaza tocmai abundenta de detalii oferite de martori cu referire la evenimente produse cu mai mult de doi ani in urma, fata de momentul audierii lor (mai, septembrie, noiembrie 2008).
Trib. Bistrita-Nasaud,
dec. pen. nr. 25/A/7 aprilie 2009
Prin sentinta penala nr.1526 din 21 noiembrie 2008 pronuntata de Judecatoria Bistrita in dosarul nr. 6344/190/2007 a fost condamnata inculpata N. I. la pedepsele de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prev. de art. 215 alin. 1 Cod penal (fapta comisa la data de 23.02.2006 in dauna partii vatamate V. V. si 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prev. de art. 215 alin. 1 Cod penal (fapta comisa la data de 16.08.2006 in dauna partii vatamate C. V.).
In baza art. 33 lit. "a" Cod penal s-a constatat ca infractiunile au fost comise in concurs real, iar in temeiul art. 34 alin. 1 lit. "b" Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate, urmand ca inculpata sa execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an inchisoare.
In baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei, stabilindu-se un termen de incercare de 3 ani, potrivit art. 82 Cod penal.
S-au pus in vedere inculpatei prevederile art. 83 alin. 1 Cod penal
In baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatei drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. "a" si "b" Cod penal, iar in temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.
In baza art. 14 si 346 Cod procedura penala condamnata a fost obligata sa plateasca partii civile V. V. suma de 4.000 lei reprezentand despagubiri civile, la care s-a adaugat si dobanda legala calculata de la data comiterii faptei (23.02.2006) si pana la plata efectiva a sumei.
In temeiul dispozitiilor art. 193 Cod procedura penala inculpata a fost obligata la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecata in favoarea partii civile V. V. (conform chitantei nr. 8075687/24.10.2007 anexata).
S-a respins constituirea de parte civila a partii vatamate C. V. (acestuia fiindu-i restituita suma de 400 lei cu care a fost pagubit de catre inculpata), obligand-o pe aceasta la plata sumei de 50 lei cheltuieli de judecata in favoarea acestuia.
In baza art. 191 alin. 1 Cod procedura penala inculpata a fost obligata la plata catre stat a sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunta aceasta sentinta penala instanta de fond a retinut in fapt urmatoarele:
In data de 23.02.2006 partea vatamata V. V. din localitatea Viile Tecii a sesizat printr-o plangere penala Inspectoratul de Politie al jud. Bistrita-Nasaud, solicitand identificarea si tragerea la raspundere penala a persoanelor care la aceeasi data, prezentandu-se drept cunostinte ale fiicei sale din Bucuresti, au determinat-o sa le remita suma de 4.000 lei cu titlu de imprumut, suma pe care partea vatamata nu a mai primit-o inapoi.
Din intreg probatoriul administrat in cauza rezulta ca la data de 23.02.2006, la locuinta partii vatamate V. V. (in varsta de 73 ani la acea data, handicapata de gradul I datorita problemelor de vedere) au sosit doi barbati si o femeie, cu un autoturism de culoare inchisa, care s-au recomandat a fi "doctori si prieteni de familie" ai fiicei partii vatamate, care este medic in Bucuresti.
Oferindu-i diverse date despre familia ei, inculpata a castigat increderea partii vatamate, apoi i-a solicitat un imprumut de 4.000 lei pentru o ora si jumatate, banii fiindu-i necesari achitarii unei taxe vamale pentru un transport cu ajutoare pentru sinistratii din zona de sud a tarii, bunuri trimise din Germania de tatal sau.
Toate aceste amanunte au determinat-o pe partea vatamata sa fie de acord sa o imprumute pe inculpata cu suma de bani mai sus mentionata, suma pe care o detinea in acel moment la CEC, acestia fiind banii pe care batrana ii tinea pentru inmormantare.
Partea vatamata impreuna cu cele trei persoane s-au deplasat cu autoturismul la Agentia CEC din localitatea Teaca, dar cum aceasta era inchisa, cele patru persoane s-au deplasat cu autoturismul in municipiul Bistrita, oprindu-se la Sucursala CEC Bistrita din Piata Petru Rares, aceasta fiind singura deschisa la acea ora.
In incinta sucursalei au intrat initial doar partea vatamata impreuna cu inculpata, acestea deplasandu-se la un ghiseu, V. V. declarand functionarei ca doreste sa lichideze libretul pe care il detine.
Deoarece partea vatamata este in varsta si nu are o vedere prea buna, a rugat-o pe inculpata sa-i completeze cererea de lichidare a libretului, acesta conformandu-se, partea vatamata doar semnand actul respectiv.
In acest timp in incinta a intrat si soferul inculpatei.
Dupa verificarea actului, functionara de la ghiseu i-a predat partii vatamate toti banii pe care ii avea in acel moment pe CEC, fiind vorba de suma de 4.000 lei, intreaga suma fiindu-i data inculpatei de catre partea vatamata.
Apoi s-au deplasat cu totii la domiciliul partii vatamate, iar in fata portii, inculpata, tot pentru a-i castiga increderea, i-a dat partii vatamate trei inele din metal de culoare galbena, sustinand ca sunt din aur, ca valoreaza 9.000 lei si ca reprezinta o garantie a faptului ca se va reintoarce cu suma imprumutata.
In jurul orelor 21,30, vazand ca cei trei nu se reintorc cu banii si dandu-si seama ca a fost inselata, partea vatamata V. V. a sesizat organele de politie ale comunei Teaca, care, afland despre cele intamplate, au sesizat la randul lor Politia municipiului Bistrita, acestia informandu-i despre faptul ca mai exista inca 3 persoane inselate de aceeasi inculpata.
Dat fiind faptul ca inculpata a negat vehement comiterea faptei, afirmand ca nu a fost niciodata in judetul Bistrita-Nasaud, s-a solicitat si obtinut de la Sucursala CEC Bistrita CD-ul continand imaginile filmate in ziua respectiva in incinta sucursalei, imagini care, desi nu au o calitate buna, au permis totusi identificarea femeii care si-a insusit banii partii vatamate, aceasta fiind chiar inculpata.
Asa cum s-a precizat in expunerea starii de fapt, inculpata este si persoana care a completat foaia de varsamant (aspect surprins de altfel si in inregistrarea video), dar avand in vederea negarea acesteia, s-a dispus efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice la nivelul IPJ Bistrita-Nasaud - Serviciul Criminalistic. Prin Raportul de Constatare Tehnico-Stiintifica nr. 36.563 din 12.10.2006 s-a concluzionat ca "Scrisul de mana depus pe cererea de lichidare a libretului cu nr. 82111100022, cu antetul CEC si completata pentru titularul V. V., a fost executat de catre N. I.".
Intrucat prin declaratia din data de 12.03.2007 inculpata a contestat concluziile acestui raport si a solicitat efectuarea unei expertize la Cluj sau Bucuresti, prin Ordonanta din 19.03.2007, Serviciul de Investigatii Criminale din cadrul IPJ Bistrita-Nasaud a dispus efectuarea unei expertize tehnice grafice de catre Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Cluj-Napoca .
Prin Raportul de Expertiza Criminalistica nr. 85/03.05.2007 s-a concluzionat ca "Scrisul de mana depus pe cererea de lichidare a libretului CEC nr. 821-111-22/3 (82111100022) a fost executat de catre numita N. I.".
Semnaturile de pe cale doua acte, cererea de lichidare a unui libret CEC nr. 821-111-22/3 (82111100022) si ordinul de retragere/lichidare nr. 146183/1 din 23.02.2006 apartin titularei V. V." .
Contestand si concluziile acestui raport de expertiza prin declaratia de inculpata data in fata instantei de judecata in sedinta publica din 09.11.2007, la solicitarea aparatorului acesteia instanta a dispus efectuarea unei noi expertize grafologice la nivelul Institutului National de Expertize Criminalistice Bucuresti.
Prin Raportul de Expertiza Criminalistica nr. 19 din 31.01.2008 s-a concluzionat acelasi lucru, respectiv ca "Scrisul care completeaza cererea de retragere a libretului CEC nr. 82111100022 datata 23.02.2006 a fost executata de numita N. I.
Semnatura de pe cererea mai sus mentionata a fost executata de numita V. V." .
Nemultumita si de aceste concluzii, inculpata a luat legatura cu un alt expert criminalist autorizat, caruia i-a solicitat sa-si exprime punctul de vedere cu privire la concluziile acestei ultime expertize.
Numitul P. G. a fost numit expert recomandat de inculpata, care, prin "Nota de observatii" la Raportul de Expertiza Criminalistica nr. 19 din 31.01.2008 intocmit de 3 experti din cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice Bucuresti, a concluzionat ca "Nu se poate identifica cu certitudine persoana care a executat scrisul care completeaza cererea de lichidare a libretului CEC nr. 82111100022 datata 23.02.2006_se poate exprima cel mult o concluzie de probabilitate", insa in privinta persoanei care l-a semnat se pare ca se poate identifica, cu certitudine cine este si anume partea vatamata V. V..
In dimineata zilei de 16.08.2006 inculpata si numitul C. I. (care a fost si el cercetat pentru aceeasi infractiune, dar fata de acesta s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ - amenda) se aflau pe raza mun. Bistrita, pe B-dul Independentei, intr-un autoturism de culoare rosie, avand numarul de inmatriculare inscriptionat pe fond galben.
Inculpata l-a acostat pe partea vatamata C. V., prezentandu-se ca fiind medic P. A., proaspat intoarsa din Germania, impreuna cu doua persoane de sex masculin (dintre care cel de pe bancheta din spate este cetatean strain si nu cunoaste limba romana) si a adus in Romania ajutoare pentru sinistrati.
Aceasta i-a mai relatat partii vatamate ca un nepot de-al sau i-a trimis prin intermediul lor un pachet, dar nu i-l poate inmana, intrucat se afla la vama impreuna cu ajutoarele, dar pentru a le putea ridica mai are nevoie de inca 100 euro - taxe vamale.
Deoarece C. V. avea un nepot in Germania care ii mai trimisese pachete, crezand ca inculpata este de buna credinta, a invitat-o la domiciliul sau, impreuna cu soferul masinii si le-a inmanat suma de 400 lei pentru a-i aduce pachetul din vama. Inculpata i-a solicitat mai multi bani, insa a fost categoric refuzata.
Constatand ca batranul ar avea ceva suspiciuni, pentru a-i castiga totusi increderea, inculpata i-a lasat drept garantie 2 inele din metal galben, sustinand ca sunt din aur, soferul intarind spusele acesteia si afirmand ca ambele valoreaza impreuna 1.500 lei.
La plecare, cei doi l-au asigurat ca vor reveni dupa o ora cu pachetul si cu banii, cerandu-i acestuia sa nu plece de la domiciliu pentru a putea fi gasit acasa cand se vor intoarce.
Dupa plecarea acestora si dupa o analiza mai atenta a inelelor partea vatamata si-a dat seama ca a fost inselata, acestea fiind confectionate dintr-un metal oarecare, dar din cauza ca nu se simtea bine, avand probleme de sanatate, a anuntat politia doar in ziua urmatoare, stabilindu-se ca autorii infractiunii sunt N. I. si C. I.
In data de 12.09.2006 partea vatamata s-a deplasat la Oradea unde, la sediul politiei a participat la o prezentare pentru recunoastere din grup de persoane, acesta recunoscand-o fara nici un dubiu pe femeia care l-a indus in eroare, respectiv pe inculpata N. I.
Impotriva acestei sentinte penale a declarat apel inculpata.
Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor de apel invocate si examinand, potrivit disp. art. 371 alin.2 Cod procedura penala, intreaga cauza sub toate aspectele de fapt si de drept, tribunalul constata ca, in baza materialului probator administrat, prima instanta a stabilit o corecta stare de fapt, a dat incadrari juridice corespunzatoare faptelor deduse judecatii si a aplicat pedepse in limite legale, just individualizate, rezolvand in mod temeinic si legal si latura civila a cauzei.
Examinarea probatoriului administrat releva fara dubiu ca inculpata este autoarea faptelor deduse judecatii, fapte comise cu vinovatie, probele administrate in aparare fiind menite a o proteja de raspunderea penala.
In ceea ce priveste fapta din data de 23.02.2006, comisa in dauna partii vatamate V. V., vinovatia inculpatei este demonstrata de declaratiile partii vatamate, de imaginile surprinse de camera de supraveghere din incinta Sucursalei CEC Bistrita si de concluziile probelor stiintifice dispuse in cauza, probe ce se coroboreaza si care inlatura probatiunea in aparare.
Referitor la probele stiintifice administrate este de retinut ca, in cuprinsul raportului de constatare tehnico-stiintifica grafica dar si in cele doua expertize efectuate la nivelul Laboratorului Interjudetean de Expertize Criminalistice Cluj si apoi la Institutul national de Expertize Criminalistice Bucuresti, un numar de 5 experti au conchis in sensul ca scrisul care completeaza cererea de retragere a Libretului CEC, datata din 23.02.2006 a fost executat de inculpata, in timp ce semnatura de pe cererea in cauza apartine partii vatamate V. V..
Concluziile expertului asistent, desemnat de inculpata pentru efectuarea expertizei dispusa de instanta de fond nu sunt in masura sa inlature concluziile probelor stiintifice efectuate..
De altfel, este de observat ca expertul P. G. nu exclude posibilitatea ca inculpata sa fi completat formularul de cerere depus la Sucursala CEC Bistrita, conchizand doar ca nu se poate identifica cu certitudine persoana care a executat scrisul, in baza semnaturilor descrise in raportul de expertiza putandu-se exprima cel mult o concluzie de probabilitate.
Pe de alta parte insa, este de mentionat ca nota de observatie a expertului in cauza contine elemente contradictorii de natura a pune sub semnul intrebarii concluziile sale.
Astfel, cu toate ca in partea introductiva a materialului intocmit se mentioneaza ca "materialele de comparatie puse la dispozitia expertului oficial sunt suficiente pentru exprimarea unei concluzii temeinic fundamentate", in partea finala a acestuia se apreciaza ca "tinand cont de cantitatea mica de scris in litigiu, de factura tipografica a acestuia_ prima parte a raportului de expertiza nr.19/31.01.2008_nu este temeinic fundamentata".
Probele cauzei au relevat insa si vinovatia inculpatei in comiterea faptei din data de 18.08.2006, in dauna partii vatamate C. V. Aceasta fapta este probata prin declaratiile constante ale partii vatamate; prin recunoasterea efectuata de aceasta, ocazie cu care a identificat-o pe inculpata ca fiind persoana care l-a indus in eroare; dar si prin depozitiile martorilor asistenti.
Procedandu-se insa la analiza depozitiilor martorilor audiati in aparare, instanta apreciaza ca acestea nu reflecta realitatea, fiind date in scopul vadit de a-i permite inculpatei sa se sustraga raspunderii penale.
In sensul celor de mai sus pledeaza tocmai abundenta de detalii oferite de martori cu referire la evenimente produse cu mai mult de doi ani in urma, fata de momentul audierii lor (mai, septembrie, noiembrie 2008).
Pe de alta parte, multe dintre sustinerile martorilor apar ca exagerari evidente. In acest sens elocventa este declaratia martorului R. L., potrivit careia, in fiecare an, intre 15-20 august (aceasta din urma fiind ziua de nastere a mamei inculpatei) participa neintrerupt la petreceri organizate in familia inculpatei, in conditiile in care nici chiar inculpata nu a sustinut existenta unor asemenea sarbatori prelungite.
In context, martorul B. I. a declarat cu siguranta ca, in data de 23 februarie a fiecarui an, inculpata participa la sarbatorirea zilei de nastere a numitei M. V., indiferent in ce zi a saptamanii se implinea evenimentul.
Aceasta precizare a martorului este deosebit de importanta dat fiind faptul ca data de 23.02.2006 a fost intr-o zi de joi, dar sugereaza ca martorul era pregatit pentru o asemenea intrebare.
In fine, afirmatiile categorice ale acestui martor de genul celor de mai sus ca si cele referitoare la faptul ca M. V "niciodata nu a amanat aceasta sarbatorire pentru weekend" ridica serioase semne de intrebare asupra sinceritatii sale.
Asa fiind, tribunalul apreciaza ca prima instanta a inlaturat in mod justificat declaratiile acestor martori chiar daca stilul oral adoptat de judecatorul fondului nu este cel mai adecvat in sustinerea argumentelor juridice avute in vedere.