Partaj bunuri comune. Solicitarea in apel a unei cote mai mari de contributie. Inadmisibilitate. Obiectiuni expertiza neformulate la prima instanta, formulate doar prin motivele de apel. Decizie nr. 138/A din data de 20.12.2006
pronunțată de Tribunalul Bistrita-Nasaud

Prin sentinta civila nr. l852/2006 pronuntata la data de 20 iunie 2006 de Judecatoria Bistrita in dosarul civil nr. l00/2005, s-a admis in parte actiunea civila formulata de reclamanta B.A. impotriva paratului S.G.; s-a admis in parte actiunea reconventionala formulata de paratul-reclamant reconventional S.G. impotriva reclamantei - parata reconventionala si in consecinta s-a constatat ca au calitatea de bunuri comune dobandite in timpul casatoriei, cu o contributie egala urmatoarele: apartament situat in Bistrita, str. G.B., bl. l, sc. B, apartament l9, in valoare de l00.000 lei RON; teren in suprafata de l000 mp situat in Unirea, identificat in titlul de proprietate nr. 7l78, parcela 4l in valoare de 63.000 RON; un autoturism marca Audi 80 cu nr. BN-66-ANI, in valoare de 3l5 RON; suma de 9.400 RON primita ca despagubiri, mobila de bucatarie in valoare de 96o RON; aragaz "Metalica" in valoare de 240 RON; frigider Arctic in valoare de 240 RON; combina frigorifica in valoare de 350 RON; filtru cafea Philips in valoare de 50 RON; fripteuza Tefal in valoare de 60 RON; aspirator "Boosch" in valoare de 90 RON; covor tip mocheta in valoare de 80 RON; TV pentru autoturism in valoare de l50 RON; coltar cu canapea extensibila in valoare de 960 RON; covor persan 2/3, maro in valoare de 200 RON; mobila Izabela in valoare de l050 RON; TV Sony in valoare de 420 RON; telefon Nokia in valoare de 200 RON; masina de spalat Zanussi in valoare de 600 RON; 2 aparate foto Minolta in valoare de 200 RON; covor persan 3/2 in valoare de 2l0 RON; mobila tineret gri cu negru in valoare de l.400 RON; cuier tip dulap in valoare de 280 RON; dulap pentru incaltaminte in valoare de 70 RON; canapea cu 2 fotolii in valoare de l500 RON; TV Goldstar in valoare de 300 RON; birou + calculator in valoare de l000 RON; telefon Nokia in valoare de 500 RON; masa TV in valoare de 500 RON.
S-a dispus partajarea in natura prin formarea de loturi, cu plata de sulta compensatoare corespunzatoare.
A fost respinsa cererea paratului de a se constata calitatea de bunuri comune a lantisoarelor, inelelor si bratarilor de aur si a urmatoarelor bunurilor: un straif, o vaca, un vitel, cinci oi, suporturi metalice pentru vie, bijuterii in valoare de l8.000.000 lei ROL; usa de la bucatarie si o butelie de aragaz, precum si cererea de constatare a lipsei unor bunuri si a faptului ca suma de l50.000.000 lei Rol primita ca despagubiri a fost cheltuita integral cu ocazia inmormantarii fiului.
Au fost compensate integral cheltuielile de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut faptul ca partile s-au casatorit in anul l989, iar din convietuirea lor au rezultat 2 copii, din care unul a decedat in urma unui accident.
Prin sentinta civila nr. l436/2004 a Judecatoriei Bistrita s-a pronuntat divortul partilor.
In timpul casatoriei cei doi soti au dobandit impreuna in cote egale urmatoarele bunuri comune: apartament situat in Bistrita, str. Gheorghe Pop de Basesti, bl. l, sc. B, apartament l9, in valoare de l00.000 lei RON; teren in suprafata de l000 mp situat in Unirea, identificat in titlul de proprietate nr. 7l78, parcela 4l, in valoare de 63.000 RON; un autoturism marca Audi 80 cu nr. BN-66-ANI, in valoare de 3l5 RON; suma de 9.400 RON primita ca despagubiri, mobila de bucatarie in valoare de 960 RON; aragaz "Metalica" in valoare de 240 RON; frigider Arctic in valoare de 240 RON; combina frigorifica in valoare de 350 RON; filtru cafea Philips in valoare de 50 RON; fripteuza Tefal in valoare de 60 RON; aspirator "Boosch" in valoare de 90 RON; covor tip mocheta in valoare de 80 RON; TV pentru autoturism in valoare de l50 RON; coltar cu canapea extensibila in valoare de 960 RON; covor persan 2/3, maro in valoare de 200 RON; mobila Izabela in valoare de l050 RON; TV Sony in valoare de 420 RON; telefon Nokia in valoare de 200 RON; masina de spalat Zanussi in valoare de 600 RON; 2 aparate foto Minolta in valoare de 200 RON; covor persan 3/2 in valoare de 2l0 RON; mobila tineret gri cu negru in valoare de l.400 RON; cuier tip dulap in valoare de 280 RON; dulap pentru incaltaminte in valoare de 70 RON; canapea cu 2 fotolii in valoare de l500 RON; TV Goldstar in valoare de 300 RON; birou + calculator in valoare de l000 RON; telefon Nokia in valoare de 500 RON; masa TV in valoare de 500 RON.
Bunurile au fost expertizate, iar valoarea retinuta de instanta este cea rezultata din raportul de expertiza de evaluare, mai putin a celor de la punctul 27- 3l in privinta carora s-a retinut valoarea propusa de paratul reclamant reconventional si necontestata de catre reclamanta.
In ceea ce priveste microbuzul Mercedes cu nr. de inmatriculare BN 03 CDR instanta a retinut ca facand parte din masa bunurilor comune doar contravaloarea acestuia rezultata in urma expertizarii, deoarece microbuzul a fost vandut inainte de desfacerea casatoriei, asa cum rezulta din adresa nr. 45450 din l3.05.2004 emisa de Compartimentul Permise Auto si Certificate de Inmatriculare din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.
De asemenea, autoturismul marca Audi 80 a fost retinut de instanta la valoarea actuala de 3l5 lei RON, fiind accidentat, aceasta fiind valoarea lui la data impartirii bunurilor comune.
Suma de l50.000.000 lei primita cu titlu de despagubiri in urma decesului prin accident a fiului partilor, face parte din bunurile comune, insa din aceasta se impune a se scadea contravaloarea cheltuielilor de inmormantare si a pietrei funerare facuta de parti. Deoarece sustinerile paratului ca intreaga suma a fost cheltuita nu au fost dovedite prin acte, iar martorii audiati in acest sens au furnizat informatii vagi si imprecise, instanta a retinut ca fiind cheltuita suma de 56.000.000 lei ROL, suma recunoscuta si de catre reclamanta.
Dintre bunurile pe care paratul le-a indicat in actiunea reconventionala ca facand parte din bunurile comune nu au putut fi retinute ca atare, nefacandu-se dovada existentei si contravalorii urmatoarelor bunuri: un straif, o vaca, un vitel, cinci oi, suporturi metalice pentru vie, bijuterii in valoare de l8.000.000 lei ROL; usa de la bucatarie si o butelie de aragaz.
Bunurile din aur, respectiv 4 lantisoare a cate 3 grame fiecare, 5 inele a cate 3 grame fiecare, 2 bratari a cate 5 grame fiecare, sunt bunuri proprii ale reclamantei avand in vedere destinatia acestora si valoarea mica ce nu poate fi considerata ca fiind o investitie a celor doi soti raportat la valoarea totala a masei de impartit.
In ceea ce priveste cele 2 lantisoare din aur de cate 4 grame fiecare, ce au fost cumparate pentru copil, s-a retinut ca ele reprezinta bunurile proprii ale acestuia si nu fac parte din masa bunurilor comune.
Pentru egalizarea loturilor atribuite partilor instanta a avut in vedere principiul egalitatii de loturi, destinatia economica a bunurilor, principiul mentinerii valorii acestora, faptul ca reclamantei i-a fost incredintat spre crestere si educare minorul Gheorghe Dumitru si interesul superior al copilului.
Raportat la solutia de admitere in parte a celor doua actiuni, instanta a respins cererea de constatare a contravalorii autoturismului Audi 80 la 4785 lei RON si cererea de obligare a paratului la restituirea catre reclamanta a bunurilor proprii sau a contravalorii acestora, deoarece nu s-a facut dovada faptului ca acestea sunt in posesia paratului.
Din actiunea reconventionala instanta a respins cererea paratului de a se constata calitatea de bunuri comune a lantisoarelor, inelelor, bratarilor de aur si a bunurilor: un straif, o vaca, un vitel, cinci oi, suporturi metalice pentru vie, bijuterii in valoare de l8.000.000 lei ROL; usa de la bucatarie si o butelie de aragaz, precum si constatarea faptului ca suma de l50.000.000 lei ROL primita ca despagubiri a fost cheltuita integral cu ocazia inmormantarii fiului decedat.
In drept s-a facut aplicarea art. 30 si urmatoarele C. familiei, art. 44-46 din Decretul-lege nr. 115/1938.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal, a declarat apel paratul Sima Gheorghe, criticand hotararea pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea apelului, schimbarea in parte a hotararii atacate in sensul de a se constata ca paratul are o cota de 75 % la dobandirea bunurilor comune; a se dispune atribuirea catre parat a apartamentului fost domiciliu comun; a se dispune atribuirea autoturismului Mercedes la valoarea reala de piata, nu cea stabilita de expert pe baza de catalog; a se include in masa bunurilor de impartit un straif in valoare de 30.000.000 ROL, o vaca cu vitel in valoare de 20.000.000 lei, 5 oi cu miel in valoare de l0.000.000 lei, 8 mc de cherestea posta (4 cm x 20 - 30 cm latime), in valoare de 24.000.000 lei, o butelie de aragaz; usa la bucatarie in valoare de 8.000.000 lei, suporti de vie in valoare de 4.000.000 lei. Pentru egalizarea loturilor, in cotele aratate paratul s-a obligat a achita o sulta compensatoare.
S-a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata in apel.
Prin motivele de apel s-a solicitat completarea probatoriului administrat, in sensul audierii martorilor S.V., H.Z., T.T.V., A.V., C.G., B.N., refacerea expertizei tehnice de evaluare a autoturismului Mercedes Benz, precum si luarea unui interogator suplimentar reclamantei-intimate.
Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor de apel formulate, precum si din oficiu potrivit art. 295 alin. 1 teza II C.proc.civ., tribunalul constata ca apelul declarat in cauza este nefondat, sentinta primei instante fiind legala si temeinica, neexistand niciun motiv care sa duca la anularea, desfiintarea sau schimbarea acesteia, pentru argumentele care urmeaza a fi prezentate in cele ce urmeaza.
Prin apelul declarat paratul a criticat hotararea atacata numai sub anumite aspecte si anume: in privinta cotei de contributie a fostilor soti la dobandirea bunurilor comune, apelantul solicitand constatarea in favoarea sa a unei cote de contributie de 75%; in privinta atribuirii apartamentului care a constituit domiciliul comun al fostilor soti, apelantul solicitand atribuirea in favoarea sa a acestui imobil; in privinta atribuirii autoturismului marca Mercedes la valoarea sa reala si nu la pretul de catalog; respectiv in privinta neincluderii in masa bunurilor comune a urmatoarelor bunuri: un straif in valoare de 30.000.000 lei ROL; o vaca cu vitel in valoare de 20.000.000 lei ROL; 5 oi cu miel in valoare de 10.000.000 lei ROL; 8 mc de cherestea posta (4 cm x 20-30 cm latime) in valoare de 24.000.000 lei ROL; o butelie de aragaz, o usa de bucatarie in valoare de 8.000.000 lei ROL; suporturi pentru vie in valoare de 4.000.000 lei ROL.
In aceste conditii, analiza nu va privi toate problemele de fapt si de drept care s-au ridicat in fata primei instante, ci numai cele care sunt criticate de apelant, conform adagiului tantum devolutum quantum apellatum.
In ceea ce priveste cota de contributie a partilor la dobandirea bunurilor comune tribunalul constata ca in fata instantei de fond paratul, prin cererea sa reconventionala, nu a invocat si nu a pretins o cota mai mare de contributie fata de cota de ? parti solicitata de reclamanta intimata prin actiunea introductiva de instanta.
Dimpotriva, prin cererea reconventionala formulata printr-un aparator ales (f. 27 dosar nr. 2355/2004 al Tribunalului Bistrita-Nasaud), paratul apelant a fost de acord cu admiterea in parte a actiunii introductive, recunoscand calitatea de bun comun al bunurilor indicate la punctele 1-33, 1-4 din actiunea promovata de reclamanta intimata, solicitand includerea in masa de partajat si a altor bunuri, apreciate ca fiind dobandite in timpul casatoriei.
Exprimandu-si acordul fata de actiunea introductiva asa cum a fost ea formulata, in limitele indicate de parat in cererea sa reconventionala, fara solicitarea constatarii unei cote mai mari de contributie, paratul s-a declarat implicit de acord si cu cota de contributie de ? parti solicitata de reclamanta intimata. Acordul sau in privinta acestei cote de contributie rezulta si din faptul ca nici in privinta bunurilor nou introduse de paratul apelant in masa bunurilor de partajat (pct. II din cererea reconventionala - f. 28 dosar nr. 2355/2004 al Tribunalului Bistrita-Nasaud) nu s-a pretins o cota mai mare de contributie.
De altfel, si prin interogatoriul luat in sedinta publica din data de 22 martie 2005 (f. 39 dosar fond), paratul apelant a recunoscut contributia egala a sotilor la dobandirea bunurilor comune indicate la punctele 1, 3 -7, 9 - 14, 17 - 19, 21, 22, 24 - 33 la intrebarea 1 din interogatoriu).
Pe parcursul solutionarii cauzei in fata primei instante, paratul apelant nu a solicitat niciodata constatarea in favoarea sa a unei cote mai mari de contributie la dobandirea bunurilor comune, astfel ca in lipsa unei asemenea cereri, in mod corect instanta de fond s-a pronuntat in limitele sesizarii si a dat eficienta principiului disponibilitatii partilor in procesul civil.
In aceste conditii, cererea de constatare a unei cote de contributie a paratului apelant la dobandirea bunurilor comune de 75%, formulata pentru prima data in apel, constituie o cerere noua, inadmisibila in calea de atac.
Conform doctrinei si jurisprudentei, sintagma "cereri noi" din cuprinsul art. 294 C.proc.civ., vizeaza printre altele si cererile care difera de cele formulate in fata primei instante prin obiectul lor, prin intinderea pretentiilor formulate. Asadar, conceptul de "cerere noua" folosit in art. 294 alin. 1 C.proc.civ., se raporteaza la introducerea unor noi pretentii in faza judecatii in apel. Solutia decurge din functia fundamentala a instantei de apel, anume aceea de a examina regularitatea hotararii primei instante cu privire la pretentiile care au fost deduse in fata acesteia.
Schimbarea pretentiilor de catre paratul apelant, prin invocarea unei cote mai mari de contributie direct in apel, ar conduce la privarea reclamantei intimate de beneficiul celor doua grade de jurisdictie.
Formularea unei pretentii noi direct in calea de atac a constituit si motivul pentru care instanta de apel a respins cererea apelantului de audiere a martorilor A. V., B.N., propusi prin motivele de apel.
Tinand seama de cota egala de contributie retinuta, necontestata de parat pe parcursul judecarii cauzei in fond, de interesul superior al minorului G.D., incredintat spre crestere si educare reclamantei intimate, de imposibilitatea partajarii apartamentului in natura prin formarea a doua unitati locative distincte, astfel incat fiecare unitate sa dispuna de baie si bucatarie proprie, de posibilitatea paratului apelant de a-si procura mai usor o alta locuinta, intrucat asa cum recunoaste paratul apelant in cuprinsul concluziilor scrise, in perioada 1994-2001 reclamanta intimata a fost casnica, iar ulterior a obtinut un salariu minim pe economie de 2.500.000 lei ROL, in mod corect prima instanta a dispus atribuirea apartamentului in litigiu reclamantei.
Referitor la autoturismul marca Mercedes tribunalul retine faptul ca intr-adevar evaluarea autoutilitarei cu datele de identificare descrise in cuprinsul certificatului de inmatriculare si a cartii de identitate a vehiculului depuse la dosar (f. 109, 110 dosar fond) s-a realizat luandu-se in considerare o stare de intretinere medie, asa cum rezulta din concluziile expertului tehnic desemnat in cauza (f. 141 dosar fond). Aceasta evaluare a fost determinata de faptul ca paratul apelant nu a fost gasit la domiciliu si nu a raspuns solicitarii expertului de prezentare a autoutilitarei in vederea examinarii acesteia.
Pe parcursul judecarii cauzei in fond paratul nu a facut niciun demers pentru a asigura posibilitatea expertului de a examina amanuntit autoutilitara obiect al litigiului.
La termenul de judecata din 13 iunie 2006, acordat in vederea studierii de catre parti, prin reprezentantii lor alesi, a raportului de expertiza auto, aparatorul paratului a invederat instantei ca nu formuleaza nicio obiectiune in legatura cu raportul de expertiza auto.
Orice obiectiune trebuie formulata pana la termenul care urmeaza depunerii lucrarii tehnice, conform art. 212 alin. 2 C.proc.civ. Aceasta inseamna ca normele care reglementeaza conditiile in care trebuie sa se invoce neregularitatea raportului de expertiza au caracter dispozitiv. Drept urmare, asa cum a statuat Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 2197/28.02.2006 a sectiei civile si de proprietate intelectuala, fata de prevederile art. 108 alin. 3 C.proc.civ., neinvocarea nulitatii raportului de expertiza la prima zi de infatisare dupa depunere si inainte de a se fi pus concluzii in fond, atrage sanctiunea decaderii.
In conditiile in care aparatorul ales al paratului a declarat ca nu formuleaza obiectiuni la concluziile raportului de expertiza auto, iar paratul apelant nu a depus diligente pe parcursul solutionarii cauzei in fond pentru a prezenta spre examinare autoutilitara, in fata instantei de apel nu mai poate aduce critici lucrarii de expertiza.
In baza acestor considerente, in apel tribunalul a respins ca neintemeiata cererea apelantului de refacere a raportului de expertiza tehnica auto.
In mod corect valoarea autoutilitarei s-a raportat la perioada anterioara lunii decembrie 2003, deoarece dupa plecarea reclamantei intimate de la domiciliul comun al sotilor, autoutilitara a ramas in posesia apelantului, astfel ca uzura dupa aceasta perioada trebuie suportata numai de cel care a folosit bunul.
Atata timp cat s-a recunoscut de parat calitatea de bun comun al autoutilitarei, cat in cauza s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, cererea de audiere a martorilor T.V., C.G., formulata prin motivele de apel, s-a apreciat ca nefiind utila cauzei.
In legatura cu cererea de includere in masa de partajat a urmatoarelor bunuri: straif, vaca cu vitel, 5 oi cu miel, suporturi de vie, butelie de aragaz, usa de bucatarie, 8 mc cherestea posta, tribunalul apreciaza ca aceasta este neintemeiata, prin probatoriul administrat nefiind dovedit acest aspect.
In primul rand in fata primei instante paratul apelant nu a solicitat constatarea includerea in masa bunurilor comune a 8 mc. Cherestea posta, aceasta cerere fiind formulata pentru prima data in apel. In baza art. 294, 295 C.proc.civ. instanta de apel verifica hotararea atacata numai in limitele in care a fost sesizata prima instanta, neputand sa se pronunte asupra unor cereri noi, cu a caror solutionare instanta de fond nu a fost investita, deoarece altfel ar incalca principiul dublului grad de jurisdictie.
In privinta celorlalte bunuri, in fata primei instante, paratul nu a probat ca aceste bunuri s-au dobandit de soti, exista si au o anumita valoare, motiv pentru care in apel s-a incuviintat audierea martorului S.V. propus pentru dovedirea acestei imprejurari.
In ceea ce priveste suma de 150.000.000 lei ROL primita de parti cu titlu de despagubire de la autorul accidentului in urma caruia a decedat fiul partilor, se constata ca apelantul desi in motivarea apelului critica hotararea primei instante si sub aspectul includerii in masa bunurilor de impartit a sumei primita ca despagubire, ramasa dupa deducerea cheltuielilor ocazionate cu inmormantarea, prin apelul declarat nu a solicitat schimbarea hotararii atacate si sub acest aspect (f. 2 dosar apel).
Oricum, atat in cuprinsul interogatoriului (intrebarea 1 pct. 5 - f. 39 dosar fond), cat si prin concluziile scrise depuse la dosarul de fond, prin aparator ales (f. 148), paratul apelant a recunoscut calitatea de bun comun a sumei de 150.000.000 lei ROL primita ca despagubire, astfel incat orice probatoriu (reaudierea martorului H.Z., audierea martorului S.V. in privinta imprejurarilor legate de inmormantare) si orice sustinere sau critica sub acest aspect apare ca neintemeiata.
Prin actele depuse in apel paratul a dovedit suportarea unor cheltuieli necesare inmormantarii fiului, pomenirii acestuia, ridicarii unui monument funerar, in valoare totala de 47.166.200 lei ROL (f. 68 - 81 dosar apel), in timp ce prima instanta a retinut cheltuieli in cuantum total de 56.000.000 lei ROL, pe care le-a dedus din suma totala de 150.000.000 lei ROL, considerata bun comun, in conditiile in care apelantul a sustinut, fara dovezi justificative in acest sens, ca inmormantarea s-a ridicat la suma de peste 150.000.000 lei ROL (in motivele de apel cheltuielile de inmormantare au fost indicate la suma de 175.000.000 lei ROL).
Raportat la pozitia apelantului, care contesta includerea despagubirilor primite in masa bunurilor comune, invocand faptul afectarii sumei cheltuielilor din casa, daca s-ar deduce doar suma justificata cu acte, in masa bunurilor comune ar intra o suma mai mare decat cea retinuta la fondul cauzei, ceea ce ar insemna o agravare a situatiei apelantului in propria cale de atac, contrar art. 296 C.proc.civ.
Faptul ca inmormantarea s-a suportat "din banii din casa", asa cum arata apelantul, nu are relevanta atata timp cat din despagubirile primite s-a reintregit patrimoniul sotilor avut anterior inmormantarii si care s-a diminuat cu ocazia ceremoniei de inmormantare.
Atata timp cat s-a recunoscut de apelant, prin interogatoriu, calitatea de bun comun a sumei primita ca despagubire, in mod corect prima instanta a inclus in masa bunurilor comune suma ramasa in urma deducerii contravalorii justificate a inmormantarii.
Orice cerere de incuviintare a unei probe, care se propune a fi administrata in apel, trebuie sa fie motivata, aratandu-se considerentele pentru care se doreste admiterea mijlocului de proba propus. Aceasta pentru ca instanta de apel apreciaza utilitatea, concludenta probei in functie de aspectele care se doresc probate.
In cauza, nici prin motivele de apel si nici oral in fata instantei (la termenul de judecata din 29 noiembrie 2006 - f. 18 dosar apel), apelantul nu a indicat motivele pentru care a solicitat luarea unui interogator suplimentar reclamantei intimate, pentru a da posibilitatea instantei de apel sa aprecieze daca o asemenea proba este sau nu necesara in solutionarea cauzei, situatie fata de care instanta a respins si aceasta cerere.
In temeiul considerentelor exprimate si facand aplicarea art. 295, 296 C.proc.civ. tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat.
In baza art. 274 C.proc.civ., retinand culpa procesuala a apelantului cazut in pretentii, tribunalul il va obliga sa plateasca intimatei suma de 400 lei RON, cu titlu de cheltuieli de judecata in apel, reprezentand onorariu de avocat, justificat cu chitanta nr. 2159199 din 9.10.2006 (f. 13 dosar apel).
(decizia nr. 138/A/20.12.2006 a Tribunalului Bistrita-Nasaud, irevocabila la data de 2 martie 2007 prin respingerea recursului declarat de paratul apelant).