SENTINTA COMERCIALA NR. NR. 412/F/25.02.2009 Sentinta comerciala nr. 412/F/2009 din data de 25.02.2009
pronunțată de Tribunalul Bihor

SENTINTA COMERCIALA NR. NR. 412/F/25.02.2009. Tribunalul Bihor- Sectia comerciala, contencios administrativ si fiscal- Domeniu asociat- faliment
Constata ca la data de 17.12.2008 lichidatorul judiciar B.G. desemnat sa administreze procedura insolventei debitorului SC D.J. SRL a solicitat sa se dispuna inchiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor in averea debitorului.
Impotriva cererii de inchidere a procedurii a formulat obiectiuni creditoarea S.C. P. T. S.R.L. solicitand continuarea acesteia prin punerea in executare a sent. com. nr. 572/F/2008 pronuntate de Tribunalul Bihor.
Se arata in motivare ca a fost inscrisa in tabelul definitiv consolidat cu o creanta in cuantum de 9.151, 26 lei, iar prin hotararea amintita a fost admisa cererea formulata de lichidatorul judiciar impotriva paratei BEV ce a fost obligata la plata sumei de 27.388, 26 lei. Intrucat hotararea nu a fost pronuntata si in contradictoriu cu ea nu poate cere executarea ei silita, astfel incat se impune continuarea procedurii.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine in fapt ca prin sent. nr. 47/F/2008 pronuntata de Tribunalul Bihor a fost deschisa procedura falimentului impotriva debitoarei S.C. D.J. S.R.L., masa pasiva fiind stabilita la suma de 27.388, 26 lei. Dupa cum rezulta din raportul intocmit de lichidatorul judiciar pentru termenul din data de 17.12.2008 debitoarea nu detine bunuri in patrimoniu ce ar putea fi valorificate in vederea acoperirii creantelor detinute de cei trei creditori. Totodata, prin sent. com. nr. 572/F/2008 pronuntata de Tribunalul Bihor parata B.E.V. a fost obligata sa suporte pasivul debitoarei in cuantum de 27.388, 26 lei.
Constituind o forma speciala de raspundere civila delictuala, raspunderea reglementata de art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 poate fi antrenata in masura in care la ajungerea in stare de insolventa a debitorului au contribuit administratorii, directorii, cenzorii si oricare alta persoana prin una dintre faptele expres si limitativ prevazute. In masura in care o asemenea cerere este admisa paratul nu este obligat in mod direct la plata unor sume de bani catre creditori, ci in baza hotararii judecatoresti se stabilesc raporturi juridice intre acesta si debitoarea impotriva careia a fost deschisa procedura insolventei.
Din aceasta perspectiva instanta retine ca nici unul dintre creditorii inscrisi in tabelul definitiv nu dobandeste calitatea de creditor al paratei B.E.V., executarea silita facandu-se de catre executorul judecatoresc potrivit regulilor prescrise de Codul de procedura civila. In acest sens art. 140 si 142 din Legea nr. 85/2006 prevad ca sumele depuse potrivit art. 138 alin. 1 vor intra in averea debitorului si vor fi destinate acoperirii pasivului, repartizarea lor facandu-se de catre executorul judecatoresc in temeiul tabelului definitiv consolidat de creante pus la dispozitia sa de catre lichidatorul judiciar.
Solutia adoptata de legiuitor urmareste sa dea eficienta principiului celeritatii care guverneaza procedura insolventei. In masura in care ar fi mentinuta procedura pana la finalizarea celei de-a doua faze a procesului civil- executarea silita- s-ar ajunge la o temporizare a acesteia in afara cadrului legal.
Asa fiind instanta considera ca motivele invocate de catre creditoare prin obiectiunile formulate nu pot fi primite atata timp cat exista posibilitatea indestularii creantei acesteia in masura in care se va reusi de catre executorul judecatoresc vanzarea unor bunuri aflate in patrimoniul paratei B.E.V.. De altfel, lichidatorul judiciar desemnat in cauza a si incheiat in acest sens un contract cu executorul judecatoresc P.E. Tocmai de aceea, avand in vedere ca debitoarea nu detine bunuri in patrimoniu, in raport de prevederile art. 131 din Legea privind procedura insolventei va respinge ca nefondate obiectiunile formulate de catre creditoare, va dispune inchiderea procedurii insolventei si radierea debitorului.
Cat priveste onorariul solicitat de catre lichidatorul judiciar desemnat in cauza instanta retine ca potrivit art. 37 alin. 2 din O.U.G. 86/2006 el se stabileste in functie de gradul de complexitate a activitatii depuse. Determinarea lui impune examinarea elementelor obligatorii enumerate de legiuitor ( literele a-i ). Tinand seama ca actiunile in justitie desfasurate de catre lichidatorul judiciar s-au finalizat prin admiterea lor, considera ca acordarea onorariului solicitat corespunde criteriilor amintite