Actiune pauliana. Actiunea in declararea simulatiei. Consecinta crearii unei stari de insolvabilitate prin instrainarea la un pret derizoriu a unui bun, care se afla in patrimoniul societatii debitoare. Existenta unor datori neexigibile la data instrainarii. Complicitatea tertului la comiterea fraudei. Efectele admiterii actiunii pauliene cu privire la dobanditorii de buna-credinta a unui bun, care s-au intemeiat pe existenta un act public simulat.
C.p.cv., art.295-296, art. 975 Cod Civil
1.Prin vanzarea imobilului,debitorul si-a creat o stare de insolvabilitate,deoarece in scurt timp de la vanzarea imobilului, el nu a mai putut plati datoriile pe care deja le contractase in baza actelor incheiate cu intervenienta, anterior vanzarii imobilului.
In acest context, nu are relevanta imprejurarea ca datoriile nu erau exigibile la data instrainarii bunului sau ca nu fusese inca declansata procedura insolventei debitorului.
Ceea ce este esential si relevant este faptul ca, prin vanzarea imobilului, debitorul si-a creat o stare de insolvabilitate si si-a micsorat activul patrimonial, dupa incheierea contractelor de leasing financiar, in baza carora si-a asumat datorii cu termene de scadenta clar stabilite, datorii pe care nu le-a mai putut achita.
Complicitatea la frauda a tertului este dovedita in primul rand, din existenta pretului mic al imobilului, de chiria lunara modica datorata de reclamant, de 300 lei pentru intregul imobil, pe o perioada de 10 ani, si relatiile dintre reclamant si SC M.H.SRL care dovedesc actiunile concurente ale acestor persoane in scopul de a scoate imobilul in litigiu de la orice executare, pentru ca acesta sa ramana, in final, in posesia si proprietatea reclamantului.
2.Ca urmare a efectelor admiterii actiunii pauliene, actiunea in declararea simulatiei actului de adjudecare nr.12/2003, incheiat in beneficiul paratei N.A., cu consecinta constatarii ca reclamantul A.M.T este proprietarul imobilului, nu poate fi admisa, deoarece reclamantul nu poate fi considerat proprietarul imobilului, de vreme ce, o terta persoana, si anume intervenienta, este indreptatita sa ignore situatia juridica creata prin contractele fictive.
Constatarea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului ar lipsi de efecte actiunea pauliana, or ambele actiuni, atat actiunea in simulatie cat si cea pauliana, au ca scop ocrotirea tertilor de buna - credinta.
Instanta ar prejudicia pe intervenienta daca ar admite actiunea in simulatie, chiar si numai impotriva paratei N.A., deoarece, in afara intervenientei, toate partile au cunoscut simulatia, cu consecinta ca, efectele contractului secret nu s-au oprit la parata N.A., ci au continuat catre succesorii cu titlu particular, dobanditori ulteriori ai bunului imobil, succesori care au cunoscut contractul secret si carora acest contract le este opozabil. De aceea, succesorii cu titlu particular nu se pot prevala - conform contractului secret - de dreptul de proprietate asupra imobilului, deoarece ei stiau ca toate operatiunile juridice se bazeaza pe un act fictiv.
CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A IV A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 132/11.02.2011, dosar nr.28363/3/2008
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti la data de 8.06.2007 reclamantul A.M.T a chemat in judecata pe paratii N.A., S.C. BR S.R.L. si S.C. M.H.S.R.L. pentru declararea simulatiei actului de adjudecare nr.12 din 28.11.2003 incheiat pe numele adjudecatarei N.A.; sa se constate ca reclamantul este proprietarul constructiei adjudecate de N.A.; sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr.130 din 21.01.2005 incheiat intre parata N.A. in calitate de vanzator si parata SC B.R. SRL in calitate de cumparator, act avand ca obiect imobilul adjudecat de N. Ad.a, situat in Bucuresti; sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr.3305 din 15.08.2005 incheiat intre SC B.R. SRL in calitate de vanzator si parata SC M.H. in calitate de cumparator.
In motivarea cererii reclamantul a sustinut ca intre el si parata N.A. a intervenit o conventie prin care au stabilit ca reclamantul sa dobandeasca dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucuresti astfel cum rezulta din actul secret depus la dosar. Ulterior, reclamantul a achitat in intregime pretul imobilului in litigiu, dobandit prin licitatie publica de N. A., dar dreptul de proprietate a intrat - conform intelegerii secrete dintre reclamant si N. A. - in patrimoniul reclamantului. N. A., stiind ca nu este proprietarul imobilului, a actionat intotdeauna in conformitate cu instructiunile reclamantului in privinta instrainarii ulterioare a imobilului. Astfel imobilul a fost instrainat in 2005 catre SC B. R. SRL, iar apoi catre parata SC M. H. SRL. Ambele contracte au avut un caracter fictiv intrucat pretul vanzarii mentionat in contract nu a fost platit in realitate, nici de catre SC B. R. SRL si nici de catre SC M. H. SRL. Aceasta situatie poate fi constatata analizand documentele contabile ale ambelor societati comerciale.
Astfel, toate actele sunt in intregime fictive, nule absolut pentru cauza falsa, iar imobilul a ramas in proprietatea reclamantului .
Reclamantul sustine ca dovada intelegerilor secrete dintre parti cu privire la fictivitatea contractelor de instrainare poate fi dovedita prin faptul ca imobilul a ramas in posesia sa, el incheind cu ambele societati comerciale contracte de inchiriere pe 10 si respectiv 20 de ani,pentru sume derizorii in raport de marimea imobilului.
La data de 29.03.2006 a intervenit in proces,in interes propriu intervenienta SC I.T.L. SA,solicitand anularea contractului de vanzare - cumparare nr.3306 din 15.08.2005 incheiat intre SC M. H. SRL si SC B. R. SA cu consecinta intoarcerii bunului imobil in patrimoniul SC B. R. SA.
ntervenienta si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art.975 Cod civil privind actiunea revocatorie(pauliana) si a motivat ca, actul de instrainare a imobilului de catre SC B. R. SRL a avut ca scop fraudarea dreptului de gaj general al creditorului SC I.T.L. SA. Astfel SC B.F.t SRL si-a instrainat singurul bun de valoare, in perioada in care avea datorii mari catre SC I.T.L.SA.
Prin sentinta civila nr.2982 din 23.05.2008 Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti si-a declinat competenta pentru judecarea cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti,avand in vedere valoarea imobilului situata la 22 miliarde lei vechi 22.000.00 (22.00.000 lei noi).
Prin sentinta civila nr.618 din 23.04.2009 Tribunalul Bucuresti Sectia a IV a Civila a respins in totalitate cererea reclamantului;a admis cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenienta SC I.T.L.SA; a revocat contractul de vanzare - cumparare autentificat sub nr.3306 din 15.08.2005 incheiat intre SC B.F.t SRL in calitate de vanzator si parata SC M.H. in calitate de cumparator.
Instanta de fond a motivat ca,in baza art.1175 Cod civil actul secret care modifica un act public nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor, iar un asemenea act nu poate avea nici un efect in contra altor persoane, cum ar fi tertii de buna credinta.
Analizand actele depuse la dosar instanta a stabilit ca, ambele societati comerciale care au cumparat imobilul in litigiu au fost de buna - credinta la data incheierii actului, in sensul ca nu au cunoscut intelegerea secreta dintre reclamant si parata N.A..
Sub aspectul actiunii pauliene formulata de intervenienta SC I.T.L.SA instanta a retinut ca, actul de instrainare a imobilului in litigiu de catre SC B.F.t SRL, catre SC M.H.SRL, a avut loc dupa contractarea unor datorii de catre SC B.F.t conform actelor de leasing financiar incheiate cu SC I.T.L.SA, iar instrainarea imobilului, cu un pret derizoriu, in pofida scopului de principiu al unei societati comerciale de a realiza un profit, a fost o operatiune efectuata in scopul micsorarii gajului general pe care intervenienta il avea asupra patrimoniului societatii comerciale debitoare, in frauda intereselor creditorului, pentru a-si mari starea de insolvabilitate, declarata ulterior prin procedura insolventei.
Impotriva sentintei pronuntata de Tribunalul Bucuresti au declarat apel paratele SC M.H.SRL (prin lichidator judiciar Societatea Insolvent IPURI Suceava) si reclamantul M. A. Ti.
Reclamantul a declarat apel pentru urmatoarele motive: a)instanta a omis a se pronunta asupra chestiunilor de fapt si de drept invocate prin notele de sedinta din data de 19.02.2009 iar sentinta este nelegala sub aspectul incalcarii normei prevazute de art.261 pct.5 Cod procedura civila; b)nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate ale actiunii revocatorii formulata de SC I.T.L.SA in sensul ca nu s-a dovedit ca actul atacat a creat un prejudiciu creditorului; astfel, vanzarea imobilului a avut loc in anul 2005 iar procedura insolventei SC B.F.t SRL a fost declarata in 2006; la data incheierii contractului de instrainare a imobilului SC B.F.t SRL nu avea nici o datorie catre SC I.T.L.SA; SC B.F.t SRL nu a achitat datoriile catre SC I.T.L.SA din cauza inundatiilor din 2005, care au determinat incetarea activitatii societatii comerciale;creditorul nu a avut o creanta certa,lichida si exigibila anterioara actului atacat; sub acest ultim aspect, biletele la ordin depuse de intervenienta la dosar nu erau scadente la data instrainarii imobilului -15.08.2005 - ci la data de 25.11.2005; c)complicitatea la frauda a tertului dobanditor nu a fost dovedita; pretul retinut de instanta ca fiind derizoriu, este cel inregistrat in registrele contabile si cel cu care fusese instrainat imobilul in urma cu patru luni; la data vanzarii bunului imobil activul societatii vanzatoare depasea cu mult pasivul, bilantul fiind pozitiv.
Cu privire la cererea privind declararea simulatiei reclamantul a criticat sentinta sustinand ca: a)cererea trebuia solutionata numai in contradictoriu cu parata N.A., deoarece reclamantul nu a afirmat ca actul secret ar fi opozabil celorlalti parati sau intervenientului; astfel cererea in declararea simulatiei are caracter de sine statator ce vizeaza doar primul act translativ de proprietate; actul secret nu a avut caracter "pro cauza" asa cum a retinut instanta de fond; parata N.A. nu a contestat niciodata actul secret; in mod gresit a fost respins primul capat de cerere, in baza unor presupuneri arbitrare, care nu se intemeiaza pe nici un mijloc de proba. b)instanta nu a analizat in concret cauzele de nulitate absoluta invocate de reclamant - respectiv cauza falsa (inexistenta cauzei) - cu privire la contractele de instrainare ulterioare si se limiteaza sa faca aprecieri cu privire la inopozabilitatea simulatiei si la cauza ilicita, nu cu privire la cauza falsa; consecinta nulitatii absolute a contractelor incheiate de SC M.H.si SC B.F.t SRL - in baza art.948 si 966 - 968 Cod civil - ar lipsi de efecte contractele de instrainare, cu efect retroactiv, iar imobilul ar fi considerat ca existent in patrimoniul paratei N.A.; astfel, sanctiunea inopozabilitatii fata de terti a simulatiei, prevazute de art.1175 Cod civil, nu are nici o legatura cu efectele nulitatii, iar motivarea instantei, sub acest aspect,este straina de natura pricinii.
Impotriva sentintei pronuntate de Tribunalul Bucuresti a declarat apel si SC M.H.SRL pentru urmatoarele motive: a)prin revocarea contractului incheiat intre SC B.F.t SRL si SC M.H.SRL, instanta de fond si-a contrazis propriile considerente ce au condus la solutia de respingere a cererii principale, bazata pe protectia oferita tertilor de art.1175 Cod civil ; b) la data la care SC B.F.t SRL a vandut imobilul in litigiu, societatea comerciala intervenienta SC I.T.L.SRL, nu avea impotriva paratei SC B.F.t SRL nici o creanta exigibila, certa si lichida, astfel ca, motivarea instantei de fond este gresita sub acest aspect; de asemenea, nu poate fi luata in considerare motivarea constand in aceea ca, instrainarea imobilului a fost facuta in scopul fraudarii intereselor societatii creditoare SC I.T.L.SRL, deoarece din probele administrate in cauza rezulta ca deschiderea procedurii insolventei impotriva debitoarei SC B.F.t SRL a avut loc la data de 5.10.2006, iar contractul de instrainare a imobilului a fost incheiat la data de 15.08.2005.
Intimata SC I.T.L.SA a formulat intampinare si a solicitat respingerea apelului declarat de SC M.H.SRL.
Apelul declarat de reclamantul A. M. T.impotriva sentintei va fi respins ca nefondat.
Instanta de apel a solutionat toate aspectele puse in discutie de avocatul reclamantului prin notele de sedinta din 19.02.2009 prin incheierea din 2.04.2009 (fila 548 dosar fond) cand a dispus rectificarea unor erori materiale din incheierea anterioara. Hotararea instantei de fond cuprinde motivele de fapt si de drept care au justificat concluzia finala,precum si pe cele pentru care au fost inlaturate cererile partilor. Astfel, instanta de fond a motivat pe larg atat respingerea cererilor reclamantului, cat si admiterea cererii de interventie, aspect care rezulta din lecturarea hotararii atacate.
Conditiile de admisibilitate ale actiunii pauliene, formulata de intervenienta SC I.T.L.SA, sunt indeplinite in speta. Astfel, conform art.975 Cod civil, creditorii pot sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor.
Prin vanzarea imobilului,debitorul si-a creat o stare de insolvabilitate,deoarece in scurt timp de la vanzarea imobilului, el nu a mai putut plati datoriile pe care deja le contractase in baza actelor incheiate cu intervenienta,anterior vanzarii imobilului. In acest context, nu are relevanta imprejurarea ca datoriile nu erau exigibile la data instrainarii bunului sau ca nu fusese inca declansata procedura insolventei debitorului. Ceea ce este esential si relevant este faptul ca, prin vanzarea imobilului, debitorul si-a creat o stare de insolvabilitate si si-a micsorat activul patrimonial, dupa incheierea contractelor de leasing financiar, in baza carora si-a asumat datorii cu termene de scadenta clar stabilite, datorii pe care nu le-a mai putut achita.
Instanta apreciaza ca nu este o conditie legala necesara ca datoria sa fi fost exigibila la data instrainarii imobilului, deoarece, in primul rand, art.975 Cod civil nu pune o asemenea conditie, iar exigibilitatea era certa, previzibila si inexorabila, intr-un viitor apropriat, ceea ce conduce la concluzia ca bunul a fost instrainat in frauda drepturilor creditorului, de vreme ce, la data scadentei, debitorul s-a dovedit a fi insolvabil. Debitorul putea vinde in deplina libertate si cu orice pret toate bunurile sale, cu conditia ca, la data scadentei datoriilor sale fata de terti, sa fie solvabil.
Insa, situatia de fapt a demonstrat ca debitorul nu a prevazut, in mod culpabil, sau a prevazut cu rea credinta viitorul imediat al insolvabilitatii sale - in ambele variante el fiind vinovat de incheierea actului - in frauda dreptului de gaj general al creditorului chirografar.
Nu are relevanta in speta apararea debitorului privind interventia inundatiilor din 2005. Aceasta problema priveste numai executarea obligatiei fata de creditor, conform clauzelor contractuale, iar prezenta instanta nu este sesizata cu stabilirea platii unor daune - interese pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a contractelor de leasing, incheiate intre intervenienta si SC B.F.t SRL.
Complicitatea la frauda a tertului este dovedita in primul rand, din existenta pretului mic al imobilului (aprox.10% din valoarea lui reala) astfel cum rezulta, nu numai din expertiza extrajudiciara efectuata de expert Toma Vasile, ci si din constatarea judecatoriei, care si-a declinat competenta, retinand o valoare a imobilului de peste 2.200.000 de lei (hotarare sustinuta si de Curtea de Apel Bucuresti prin stabilirea competentei de solutionare a unei alte cauze avand ca obiect acelasi imobil - vezi fila 111 dosar apel - sentinta Curtii de Apel Bucuresti nr.44/2006).
Existenta contractului de inchiriere a imobilului pentru o perioada de 10 ani in favoarea reclamantului A.M.T(fila 15 dosar fond) nu este o situatie de fapt de natura a exclude concurenta la frauda a paratei SC M.H.SRL, dimpotriva, chiria lunara modica datorata de reclamant, de 300 lei pentru intregul imobil, pe o perioada de 10 ani, si relatiile dintre reclamant si SC M.H.SRL (vezi fila 114 dosar judecatorie) dovedesc actiunile concurente ale acestor persoane in scopul de a scoate imobilul in litigiu de la orice executare, pentru ca acesta sa ramana, in final, in posesia si proprietatea reclamantului. Astfel, asa cum a recunoscut si reclamantul A.M. T., toate contractele de instrainare ale acestui imobil au fost fictive, incheiate "in conformitate cu instructiunile sale" - astfel cum a afirmat in cererea de chemare in judecata.
Instanta, este convinsa, in baza probelor administrate in cauza, ca,intr-adevar,ceea ce uneste toate contractele de instrainare este caracterul simulat, impus de reclamant, atat SC B.F.t SRL cat si SC M.H.SRL si ca ambele contracte au fost fictive. Complicitatea la frauda a SC M.H.SRL a fost dovedita atat de relatiile existente intre partile contractante cat si de scopul acestor relatii contractuale fictive - scopul esential ca imobilul sa ramana in proprietatea reclamantului .
Aceste raporturi contractuale fictive, incheiate intre persoane care au urmarit un scop ocult nu pot fi opuse unei terte persoane - si anume - intervenientului SC I.T.L.SRL - care a crezut, cu buna - credinta, ca, la data incheierii raporturilor contractuale de leasing financiar cu SC B.F.t SRL, aceasta societate comerciala era proprietara unui imobil cu o valoare mare, ceea ce a reprezentat un indiciu de credibilitate in derularea afacerilor comune.
In acest context, actul de instrainare incheiat intre SC B.F.t SRL si SC M.H.SRL, prin care SC B.F.t SRL a instrainat imobilul catre SC M.H.SRL in scopul de a scoate bunul din zona nesigura a unei posibile executari silite, nu este opozabil intervenientei SC I.T.L.SRL, astfel ca, in mod legal, in conformitate cu dispozitiile art.975 Cod civil, actul a fost desfiintat de catre instanta de fond, cu consecinta ca bunul se va intoarce in patrimoniul SC M.H.SRL ca si cum acesta nici nu ar fi fost instrainat vreodata, urmand ca bunul sa fie utilizat in scopul unic al satisfacerii creantei SC I.T.L.SRL, deoarece actiunea pauliana formulata de aceasta societate comerciala are efecte relative, iar fata de ceilalti creditori se considera ca si cand actul nici nu ar fi fost revocat. Excedentul ramas dupa satisfacerea creantei creditorului - SC I.T.L.- care a formulat actiunea pauliana, apartine tertului dobanditor, adica SC M.H.SRL.
Ca urmare a efectelor admiterii actiunii pauliene, actiunea in declararea simulatiei actului de adjudecare nr.12/2003, incheiat in beneficiul paratei N.A., cu consecinta constatarii ca reclamantul A.M.Teste proprietarul imobilului, nu poate fi admisa, deoarece reclamantul nu poate fi considerat proprietarul imobilului, de vreme ce, o terta persoana, si anume intervenienta, este indreptatita sa ignore situatia juridica creata prin contractele fictive.
Astfel, reclamantul nu se poate prevala fata de tertii de buna credinta, de situatia creata prin actul secret si, de aceea, actiunea sa in declararea simulatiei - nici chiar in contradictoriu cu parata N.A., asa cum a cerut apelantul - reclamant in motivele de apel - nu poate fi admisa.
Aceasta deoarece, constatarea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului ar lipsi de efecte actiunea pauliana, or ambele actiuni, atat actiunea in simulatie cat si cea pauliana, au ca scop ocrotirea tertilor de buna - credinta. Instanta ar prejudicia pe intervenienta daca ar admite actiunea in simulatie, chiar si numai impotriva paratei N.A., deoarece, in afara intervenientei, toate partile au cunoscut simulatia, cu consecinta ca, efectele contractului secret nu s-au oprit la parata N.A., ci au continuat catre succesorii cu titlu particular, dobanditori ulteriori ai bunului imobil, succesori care au cunoscut contractul secret si carora acest contract le este opozabil. De aceea, succesorii cu titlu particular nu se pot prevala - conform contractului secret - de dreptul de proprietate asupra imobilului, deoarece ei stiau ca toate operatiunile juridice se bazeaza pe un act fictiv.
In acest context, participantii la frauda nu pot beneficia de constatarea de catre instanta a existentei dreptului de proprietate in patrimoniul reclamantului - prin admiterea actiunii in simulatie - deoarece, aceasta constatare ar lipsi de efecte actiunea pauliana a intervenientului, iar acesta nu ar mai putea executa silit un bun care s-ar afla in proprietatea altei persoane - constatarea simulatiei insemnand, in acest caz, infrangerea dispozitiilor art.1175 Cod civil, potrivit carora actul simulat nu poate avea efecte impotriva altor persoane - terti de buna credinta.
In plus, prin admiterea actiunii pauliene, ale carei efecte fata de intervenient instanta deja le-a mentionat, bunul urmeaza a fi utilizat in scopul satisfacerii creantei intervenientei, astfel ca, este posibil ca bunul sa fie adjudecat, iar proprietatea asupra lui sa se transmita catre alta persoana, deoarece sanctiunea simulatiei este inopozabilitatea fata de terti a operatiunii juridice fictive. De aceea, atat in ceea ce o priveste pe intervenienta, cat si pe ceilalti terti ulteriori, aparenta juridica (chiar sanctiunea prevazuta de art.1175 Cod civil pentru persoanele care au utilizat aceasta modalitate contractuala consta in aceea ca bunul imobil in litigiu va ramane in proprietatea SC B.F.t SRL, conform actului public.
Asupra a ceea ce mai ramane din bun, dupa indestularea creditorului care a formulat actiunea pauliana, reclamantul poate emite pretentii, in baza actului secret impotriva oricarui contractant participant la simulatie.
In acest context,dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilului nu poate fi constatat, dar instanta nu exclude posibilitatea juridica a constatarii lui ulterioare, in cazul in care, imobilul nu va fi instrainat in cursul executarii silite pornite de intervenienta impotriva SC B.F.t SA, iar aceasta societate va ramane in proprietatea imobilului, fiind sau devenind solvabila, in raport de creditorii sai.
Imposibilitatea juridica a constatarii nulitatii contractelor fictive - astfel cum a cerut reclamantul - este data chiar de aplicarea, in cazul sau, a sanctiunii simulatiei, si anume, a sanctiunii inopozabilitatii contractelor fictive fata de terti, si anume fata de intervenienta, care, a considerat cu buna credinta, ca bunul imobil se afla in patrimoniul SC B.F.t SRL, iar pastrarea acestei aparente inseamna chiar respingerea actiunii in constatarea simulatiei, adica respingerea recunoasterii juridice a actului fictiv si secret - in scopul ocrotirii tertilor de buna credinta.
Sanctiunea inopozabilitatii fata de terti a contractelor secrete aplicata de prima instanta reclamantului, prin respingerea actiunii sale in declararea simulatiei, are legatura cu efectele nulitatii - in pofida a ceea ce sustine reclamantul in motivele de apel - deoarece nulitatea opereaza cu efect retroactiv si are drept consecinta intoarcerea bunului imobil in patrimoniul reclamantului, ceea ce ar insemna atat incalcarea dispozitiilor art.1175 Cod civil, prin lipsirea de efecte a acestui text de lege in raport cu tertii de buna credinta, cat si lipsirea de efecte a actiunii pauliene formulata de intervenient. Astfel, admiterea actiunii pauliene are ca efect imediat si obligatoriu respingerea actiunii in simulatie, deoarece nu este posibil sa ii aperi pe terti mentinand aparenta actului public si sa constati, in acelasi timp, ca actul public este simulat. Este adevarat ca, reclamantul poate demonstra ca actul aparent este fictiv, dar in prezenta speta, astfel cum instanta deja a precizat, efectele relative ale admiterii actiunii pauliene exclud admiterea actiunii in simulatie impotriva oricarui parat din actiunea principala, deoarece instanta nu poate constata ca imobilul este in acelasi timp atat in proprietatea reclamantului (pentru a da efecte actului secret in actiunea in simulatie) cat si in proprietatea paratei SC B.F.t SRL (pentru a da efecte actiunii revocatorii).
De aceea, apelul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat in baza art.296 Cod procedura civila .
Impotriva sentintei a declarat apel si parata SC M.H.SRL,dar instanta a raspuns deja tuturor criticilor formulate de aceasta apelanta, prin analiza primului apel luat in discutie, formulat de reclamant. Astfel, pentru motivele deja mentionate si aceasta cerere de apel va fi respinsa.