Este adevarat ca obligatia completarii scrisorii de trasura apartine expeditorului marfii, insa aceasta imprejurare nu inlatura raspunderea petentei-transportator, obligatiile acesteia fiind de a desfasura activitatea de transport (fapt de comert conform art. 3 pct. 13 Cod comercial) in conditii de legalitate, de a verifica concordanta dintre inscrisurile din documentele de transport si marfurile transportate, de a solicita expeditorului date certe si suficiente pentru a executa transportul si de a detine la bordul vehiculului toate documentele ce insotesc transportul, completate corespunzator iar in conditiile in care nu exista un destinatar real, cunoscut, in mod corect marfa a fost confiscate de la cel care o detinea si care urma sa o introduca in circuitul comercial. Documentele prezentate cu ocazia controlului relevand cu suficient fundament ca transportul in discutie era unul fictiv, catre un destinatar inexistent, petenta-transportator nefacand dovada existentei documentelor justificative pentru marfa transportata completate corespunzator.
(Tribunalul Arad sectia contencios administrativ si fiscal, litigii de munca si asigurari sociale decizia civila 520/19.06.2012 in dosarul 9648/55/2011)
Prin procesul-verbal de contraventie seria G nr. 0089748/18.05.2011, petenta a fost sanctionata cu amenda in suma de 10.000 lei, pentru incalcarea dispozitiilor art. 1 lit. a) raportat la art. 2 lit. f) din Legea nr. 12/1990, republicata, intrucat la controlul ansamblului auto, condus de R L, s-a constatat ca CMR-ul prezentat nu avea consemnat numarul si data documentului, adresa si tara expeditorului, adresa destinatarului si locul prevazut pentru descarcarea marfii in tara, fiind consemnat doar Romania, si nici greutatea bruta a incarcaturii, iar la rubrica 22, unde este obligatorie inscrierea expeditorului, semnatura si stampila, in loc de expeditorul indicat la rubrica 1, este consemnat, rezultand astfel ca exista doi expeditori si niciun destinatar al marfii, fiind incalcate dispozitiile Conventiei de transport de marfa pe sosele (CMR). Totodata, ca sanctiune complementara si in baza art. 4 alin. 1 din Legea 12/1990, s-a dispus confiscarea cantitatii de 21.480 kg cartofi determinata prin cantarire.
Din analiza textului de lege incident prezentei pricini, respectiv art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990, republicata, efectuarea de acte sau fapte de comert de natura celor prevazute in Codul comercial sau in alte legi, fara indeplinirea conditiilor stabilite prin lege, constituie activitati comerciale ilicite si atrag raspunderea contraventionala a celor in cauza, text de lege in temeiul caruia petenta a fost sanctionata, nu rezulta stabilirea unei conditii speciale in sensul ca subiectul activ al acestei contraventii sa aiba o anumita calitate pentru ca intr-adevar sa se poata concluziona ca petenta nu indeplineste conditia prevazuta de lege si ca atare nu poate fi subiect activ al acestei contraventii. Dimpotriva Tribunalul constata inexistenta unei asemenea conditii speciale cu privire la o anumita calitate a subiectului activ pe care petenta nu ar fi avut-o la momentul stabilirii faptei imputate si care sa fi fost prevazuta de lege si ca atare se impune a concluziona ca petenta are calitatea de subiect activ al contraventiei imputate prin procesul verbal de contraventie.
Din examinarea CMR-ului depus in copie rezulta ca acesta nu avea consemnat numarul si data documentului, adresa si tara expeditorului, adresa destinatarului si locul prevazut pentru descarcarea marfii in tara, fiind consemnat doar Romania, si nici greutatea bruta a incarcaturii, iar la rubrica 22, unde este obligatorie inscrierea expeditorului, semnatura si stampila, in loc de expeditorul Pommies Limited indicat la rubrica 1, este consemnat Agri-Betroz Belgia, rezultand astfel ca exista doi expeditori si niciun destinatar al marfii.
Potrivit dispozitiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990, republicata, efectuarea de acte sau fapte de comert de natura celor prevazute in Codul comercial sau in alte legi, fara indeplinirea conditiilor stabilite prin lege, constituie activitati comerciale ilicite si atrag raspunderea contraventionala sau penala, dupa caz, fata de cei care le-au savarsit. Iar conform art. 6 lit. a), d) si e) din Decretul nr. 451/1972, privind aderarea Romaniei la Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR), alaturi de alte mentiuni, scrisoarea de trasura trebuie sa contina data intocmirii sale, locul prevazut pentru eliberarea marfii, precum si numele si adresa destinatarului.
Dupa cum corect a retinut si prima instanta petenta este o societate comerciala care desfasoara activitate de transport cu titlu profesional, care la data controlului cunostea atat denumirea si sediul destinatarului cat si locul prevazut pentru descarcarea marfii putandu-se astfel prezuma cu suficient fundament ca aceasta cunostea prevederile legislatiei in domeniul transportului public de marfuri precum si consecintele nerespectarii acestora.
Este adevarat ca obligatia completarii scrisorii de trasura apartine expeditorului marfii, insa aceasta imprejurare nu inlatura raspunderea petentei-transportator, obligatiile acesteia fiind de a desfasura activitatea de transport (fapt de comert conform art. 3 pct. 13 Cod comercial) in conditii de legalitate, de a verifica concordanta dintre inscrisurile din documentele de transport si marfurile transportate, de a solicita expeditorului date certe si suficiente pentru a executa transportul si de a detine la bordul vehiculului toate documentele ce insotesc transportul, completate corespunzator iar in conditiile in care nu exista un destinatar real, cunoscut, in mod corect marfa a fost confiscate de la cel care o detinea si care urma sa o introduca in circuitul comercial. Documentele prezentate cu ocazia controlului relevand cu suficient fundament ca transportul in discutie era unul fictiv, catre un destinatar inexistent, petenta-transportator nefacand dovada existentei documentelor justificative pentru marfa transportata completate corespunzator.
In aceasta situatie corect a concluzionat prima instanta ca procesul verbal de contraventie este temeinic si legal iar sanctiunile aplicate in mod legal.
Apararea petentei din recurs in sensul ca soferului nu i s-au predat documentele necesare fiind in imposibilitate de a obtine documentul de transport cu toate rubricile necesare completate nu poate fi retinuta de catre Tribunal in conditiile in care dupa cum s-a specificat mai sus petenta este societate comerciala care desfasoara activitate de transport cu titlu profesional putandu-se astfel prezuma cu suficient fundament ca aceasta cunostea prevederile legislatiei in domeniul transportului public de marfuri precum si consecintele nerespectarii acestora iar in ipoteza in care nu detinea documentele complete si corect completate trebuia sa refuze transportul, in caz contrar expunandu-se consecintelor incalcarii dispozitiilor legale ceea ce s-a si intamplat.
In acelasi sens va fi respinsa si apararea ca petenta nu cunostea destinatarul la momentul la care i-a parvenit comanda de transport dar trebuia sa-l cunoasca la momentul la care transportul a plecat de la expeditor, or destinatarul nu se cunostea nici la momentul controlului, CMR-ul prezentat organelor de control fiind incomplet in sensul in care s-a aratat mai sus.
In recurs petenta a depus mai multe inscrisuri pentru a dovedi legalitatea tranzactiei efectuate, inscrisuri care nu prezinta relevanta raportat la fapta retinuta in procesul verbal de contraventie, petenta tinzand la dovedirea legalitatii raporturilor comerciale dintre aceasta, expeditor si destinatarul identificat ulterior or organul de control a sanctionat petenta pentru faptul ca nu justifica legalitatea transportului la momentul controlului, raportul juridic legandu-se intre petenta si organul de control raportat la acest fapt cu privire la care inscrisurile nu au nici o relevanta.