Anulare decizie de pensionare. Sentinta civila nr. 1791 din data de 15.12.2009
pronunțată de Tribunalul Arad

Prin sentinta civila nr. 1791 din 15 decembrie 2009 a Tribunalului Arad, s-a admis in parte actiunea formulata de reclamanta impotriva paratei si s-a anulat decizia de respingere privind acordarea pensiei de serviciu in ceea ce o priveste pe reclamanta, emisa de parata, a fost obligata parata la emiterea unei noi decizii de admitere si stabilire a pensiei de serviciu incepand cu data inregistrarii cererii, a fost obligata parata sa plateasca reclamantei pensia de serviciu ce i s-ar fi cuvenit pentru perioada cuprinsa intre data depunerii cererii de pensionare si data emiterii deciziei, actualizata cu rata inflatiei si s-au respins cererile reclamantei referitoare la daune cominatorii de 10% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere si daune morale.
In motivare s-a retinut ca prin actiunea formulata, reclamanta a solicitat anularea deciziei de respingere privind acordarea pensiei de serviciu in baza art. 68 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, obligarea paratei Casa Judeteana de Pensii Arad la emiterea unei noi decizii de admitere si stabilire a pensiei de serviciu, incepand cu data inregistrarii cererii, raportat la vechimea in functie ce o va avea la data emiterii deciziei, obligarea aceleiasi parate la plata pensiei de serviciu ce i s-ar fi cuvenit pentru perioada cuprinsa intre data depunerii cererii de pensionare si data emiterii deciziei, actualizata cu rata inflatiei, in conditiile in care legislatia actuala i-ar fi permis cumularea pensiei cu salariul si obligarea aceleiasi parate la plata de daune cominatorii de 10 % din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere, pana la comunicarea deciziei si la plata de daune morale.
In considerentele hotararii, tribunalul a statuat ca, art. 68 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, cu modificarile si completarile ulterioare stabileste ca personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, astfel cum este prevazut la art. 3 alin. 1, cu o vechime de cel putin 25 de ani in specialitate beneficiaza, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie de serviciu in cuantum de 80 % din baza de calcul, reprezentata de salariul de baza brut lunar si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii, iar art. 68 alin. 3 din aceeasi lege, statueaza ca personalul auxiliar de specialitate al acestor instante si parchete se poate pensiona la cerere inainte de implinirea varstei de 60 de ani si beneficiaza de pensia prevazuta la alin. 1 al aceluiasi articol, daca are o vechime in functie de cel putin 25 de ani.
Pe de alta parte insa, art. 3 lit. b din HG nr. 290/2005, privind aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 stabileste intr-un mod expres si lipsit de orice echivoc aceea ca constituie vechime in functie perioada cat personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea a exercitat functii de natura celor prevazute la lit. a (respectiv a indeplinit functia de grefier, etc.) in cadrul fostelor structuri jurisdictionale ale Curtii de Conturi, iar art. 3 alin. 4 din aceeasi hotarare de guvern stabileste fara dubiu ca in sensul normelor din aceasta notiunea de "vechime in functie" prevazuta la art. 68 din lege si notiunea de "vechime in specialitate" prevazuta la art. 93 din lege, au acelasi inteles.
Or, normele juridice din textele mai inainte enuntate sunt unele interpretative, edictate de catre puterea executiva in aplicarea legii pe cale de interpretare oficiala, care in nici un caz nu pot fi ignorate, cum rezulta din apararile in fond ale paratei ca ar dori aceasta, impunandu-se cu necesitate concluzia ca, in contextul dat, distinctia pe care parata o face intre "vechimea in functie" si cea "de specialitate" apare ca superflua.