Caz de casare luat in considerare din oficiu. Abrogarea sa prin Legea nr. 2/2013. Dispozitii tranzitorii Decizie nr. 247 din data de 15.05.2013
pronunțată de Tribunalul Prahova

Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:
Prin s.p. nr. 279/26.11.2012 a judecatoriei Valenii de Munte, in temeiul art. 180 al.2 Cod penal cu aplic.art.109 al.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul T.A.G. la o pedeapsa de 500 lei amenda penala.
S-au pus in vedere inculpatului dispozitiile art.63 ind.1 Cod penal, potrivit
carora, in cazul in care se sustrage cu rea-credinta de la plata amenzii, instanta poate inlocui pedeapsa amenzii cu pedeapsa inchisorii in limitele prevazute pentru infractiunea savarsita.
In temeiul art.346 C.pr.pen. rap.la art.14 C.pr.civ. s-a admis in parte cererea formulata de partea civila P.G.A. si in totalitate cererea formulata de partea civila Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti si a fost obligat inculpatul, in solidar cu partile responsabile civilmente la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila P.G.A. si la plata sumei de 597,46 lei cu titlu de despagubiri civile-cheltuieli de spitalizare catre partea civila Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti.
S-a respins ca nedovedita cererea privind obligarea inculpatului la plata despagubirilor materiale.
In temeiul art.191 al. C.pr.pen. a fost obligat inculpatul, in solidar cu partile responsabile civilmente, la plata sumei de 120 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.
In temeiul art.193 al.1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul, in solidar cu partile responsabile civilmente, la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre partea civila P.G.A., reprezentand onorariu avocat, conform chitantei depusa la dosar.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca la data de 02.12.2010, in jurul orelor 20,45 intre partea vatamata P.G.A. si inculpatul T. A. G. au avut loc discutii contradictorii, in urma carora inculpatul a lovit-o pe partea vatamata in zona fetei. Partea vatamata a fost internata la Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti - Sectia Neurochirurgie in perioada 3-6 decembrie 2010. Conform certificatului medico-legal nr.2450/08.12.2010 eliberat de Serviciul Medico - Legal Ploiesti, in urma agresiunii, partea vatamata P.G.A. a suferit leziuni care au necesitat 16-18 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare.
Situatia de fapt a fost retinuta de instanta de fond pe baza declaratiilor partii vatamate, ale inculpatului si martorilor I.G.C., P.V., L.C.D., precum si din inscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Din probele administrate instanta de fond a retinut vinovatia inculpatului in savarsirea infractiunii de lovire prev. si ped. de art.180 al.2 Cod penal cu aplic.art.109 al.1 Cod penal, text de lege in baza caruia a dispus condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepsei instanta de fond a avut in vedere prevederile art.72 Cod penal, precum si ale art.109 al.1 Cod penal.
Avand in vedere ca inculpatul era minor la data savarsirii faptei, ca nu este cunoscut cu antecedente penale si apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara condamnarea la pedeapsa inchisorii, instanta de fond a dispus condamnare inculpatului T.A.G. la pedeapsa amenzii
Impotriva acestei solutii, in termen legal, a declarat recurs partea civila P. G.A.
In motivarea recursului, partea civila a criticat sentinta pentru nelegalitate, fata de imprejurarea ca nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia, instanta nu s-a pronuntat cu privire la unele probe administrate si de natura sa conduca la stabilirea cuantumului despagubirilor solicitate.
Se arata ca in mod gresit s-au respins daunele materiale, iar cuantumul daunelor morale este prea mic in raport de suferinta produsa de catre inculpat.
La termenul de judecata din data de 15.05.2013, Tribunalul din oficiu a pus in discutie cazul de casare cu trimitere spre rejudecare prevazut de art. 3899 pct. 7 C.p.p., in vigoare la data pronuntarii sentintei.
Tribunalul, examinand hotararea recurata in raport de actele si lucrarile dosarului, de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform dispozitiilor art. 3856 alin. 3 C.p.p., constata ca recursul este intemeiat, pentru urmatoarele considerente:
Prin Rechizitoriul nr. 2280/P/2010 a Parchetului de pe langa Judecatoria Valenii de Munte s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului T.A.G. sub aspectul comiterii infractiunii prevazute de art. 180 alin. 2 C.penal cu aplic. art. 99 C.penal.
Se observa ca inculpatul este nascut la 28.03.1994, deci era minor la data comiterii faptei pentru care a fost trimis in judecata (02.12.2010).
Potrivit dispozitiilor art. 482 alin. 2 C.p.p., in cauzele cu inculpati minori, instanta de judecata are obligatia sa dispuna efectuarea referatului de evaluare de catre Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul in a carei circumscriptie isi are locuinta minorul, cu exceptia cazului in care efectuarea referatului de evaluare a fost solicitata in cursul urmaririi penale, situatie in care dispunerea referatului de catre instanta este facultativa.
De asemenea, art. 483 alin. 3 C.p.p. prevede ca inculpatul care a savarsit infractiunea in timpul cand era minor este judecat potrivit dispozitiilor procedurale speciale privitoare la minori, astfel incat nu prezinta relevanta in cauza imprejurarea ca in prezent inculpatul a devenit major.
Instanta de fond a nesocotit aceste dispozitii legale, in cauza nedispunand efectuarea referatului de evaluare, desi era obligata in acest sens, fata de omisiunea organelor de urmarire penala de a dispune intocmirea sa in cursul urmaririi penale.
Potrivit dispozitiilor art. 197 alin. 2 C.p.p. , este prevazuta sub sanctiunea nulitatii efectuarea referatului de evaluare in cauzele cu infractori minori.
Legea prevede la art. 3899 pct. 7 C.p.p., cazul de casare cu trimitere spre rejudecare constand in aceea ca judecata s-a facut fara intocmirea referatului de evaluare, in cauzele cu infractori minori.
Este adevarat ca prin dispozitiile Legii 2/2013 acest caz de casare a fost abrogat, insa el este aplicabil in cauza fata de dispozitiile tranzitorii ale legii, respectiv art. II alin. 1, intrucat textul legal era in vigoare la momentul pronuntarii sentintei atacate.
Fata de aceste imprejurari, vazand dispozitiile art. 38515 alin. Pct. 2 lit. c C.p.p., in vigoare la momentul pronuntarii sentintei, Tribunalul urmeaza sa admita recursul declarat de partea civila P.G.A. impotriva s.p. nr. 279/26.11.2012 a Judecatoriei Valenii de Munte, sa caseze sentinta atacata si sa dispuna trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta de fond, potrivit considerentelor prezentei decizii.
De asemenea, cu ocazia rejudecarii, vor fi avute in vedere si criticile aduse de recurent sentintei atacate.