Contestatie Legea nr. 10/2001. Calitatea de persoane indreptatite la restituire. Despagubiri pentru nesolutionarea notificarii

Prin contestatia inregistrata la Tribunalul Mures la data de 3 februarie 2009 sub nr.511 (nr.ecris 232/102/2009), reclamantii B S; N C si H S, copil, reprezentata de mama sa M P G - mostenitori ai petentului H J; H S; S S, nascuta N; S M E, nascuta N si B R, nascuta N, cheama in judecata in calitate de parat pe Municipiul Tg.Mures, solicitand a se dispune obligarea paratului la emiterea deciziei motivate asupra notificarii nr.1326 din 13 august 2001, de restituire in natura a imobilului situat in Tg.Mures, strada Calarasilor nr.44, cuprins in CF nr.800/II Tg.Mures, nr.top.226/1. Reclamantii arata ca vor solicita printr-o modificare de actiune si obligarea paratului la despagubiri civile pentru folosul obtinut de parat ca urmare a nerestituirii imobilului in termen legal. Reclamantii solicita obligarea paratului si la plata cheltuielilor de judecata in suma de 1.000 lei constand in onorariul avocatial.                   
In motivarea contestatiei, reclamantii arata in esenta ca imobilul in litigiu a fost nationalizat de la numitul L O (L O), decedat la data de 1 martie 1953, care a testat intreaga sa avere reclamantului de rand 1 si tatalui (respectiv bunicului) reclamantilor de rand 2-7. Reclamantii arata ca prin intermediul executorilor judecatoresti au transmis doua notificari pentru restituirea imobilelor care au apartinut autorului lor - imobile situate in Tg.Mures, strada Calarasilor nr.44 si nr.37. Reclamantii arata ca notificarea nr.1325/2001 cu privire la imobilul situat in strada Calarasilor nr.37, s-a solutionat prin dispozitia primarului nr.910/2003, anulata prin sentinta civila nr.262/2002 pronuntata de Tribunalul Mures in dosar nr.6216/2003, definitiva prin decizia civila nr.1090/2004 a Curtii de Apel Tg.Mures si irevocabila prin decizia civila nr.1219/2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Reclamantii arata in continuare ca in ce priveste notificarea nr.1326/2001 care vizeaza celalalt imobil, - situat la nr. administrativ 44, - paratul  nu a pronuntat nicio dispozitie. Reclamantii sustin ca documentatia anexata acestei notificari este la fel de  completa ca si cea inregistrata sub nr.1325 si solutionata prin dispozitia nr.910/2003. Reclamantii arata ca in loc sa solutioneze notificarea, paratul i-a invitat de mai multe ori sa completeze documentatia, cu toate ca aceasta nu se mai impunea a fi completata.
In drept, se invoca prevederile art.22 din Legea 10/2001 republicata si art.109 alin.4 din Codul  de procedura civila.
          Reclamantii au anexat la contestatie urmatoarele acte: copia notificarii nr.1326/13.08.2001 inaintata Primariei Tg.Mures, prin intermediul executorilor judecatoresti (fila 3 dosar) impreuna cu solicitarile ulterioare de solutionare a notificarii (filele 4,5 dosar), sentinta civila nr.262/2004 pronuntata de Tribunalul Mures (filele6-8 dosar), decizia civila nr.1090/A/2004 a Curtii de Apel Tg.Mures (filele 9-12 dosar), decizia civila nr.8124/2006 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie (filele 13-14 dosar) si imputernicirea avocatiala a reprezentantului reclamantilor, dl. avocat dr.K E (filele 15,16 dosar).
Reclamantii au formulat apoi o intregire a cererii initiale (inregistrata pentru termenul de judecata din data de 7 aprilie 2009 - fila 138 dosar), prin care arata ca solicita si obligarea paratului la plata contravalorii pentru lipsa de folosinta a imobilului preluat de stat, situat in Tg.Mures, strada Calarasilor nr.44, pe perioada ultimilor trei ani. In esenta reclamantii arata ca prin atitudinea de pasivitate a paratului, au fost lipsiti  fara nicio justificare legala de imobilul care se impunea a le fi restituit in natura. Reclamantii sustin ca li s-a adus atingere dreptului de proprietate, fiind lipsiti de atributul folosintei imobilului, iar prejudiciul produs atrage raspunderea civila delictuala a paratului , conform art.998-999 cod civil.
Reclamantii sustin ca sunt intrunite toate elementele raspunderii civile delictuale. Se arata ca prejudiciul  consta tocmai in lipsirea de exercitiul dreptului de folosinta a imobilului. Reclamantii precizeaza in completarea de actiune, ca nu solicita evaluarea acestui prejudiciu de catre un expert, solicitand raportarea cuantumului prejudiciului la chiria incasata de SC Locativ SA in ultimii trei ani.
Reclamantii arata in continuare ca fapta ilicita a paratului consta in detinerea in continuare a imobilului in litigiu, preluat abuziv de catre stat si in exercitarea pentru acest imobil, a tuturor atributelor dreptului de proprietate, inclusiv al folosintei. Reclamantii sustin ca atat pastrarea bunului cat si lipsa raspunsului la notificare  sunt imputabile paratului, care cunostea obligatia legala de a rezolva cererea reclamantilor in conditiile si in termenul stabilit prin art.25 din legea 10/2001. Omisiunea paratului de a raspunde la notificare in termenul legal corelata cu pastrarea imobilului in litigiu pe perioada de timp mentionata, au generat lipsirea reclamantilor de exercitiul folosintei tuturor beneficiilor materiale pe care folosinta unui bun poate asigura titularul dreptului.  Reclamantii arata ca invoca prevederile art.998-999 cod civil coroborat cu art.480 din codul civil, intrucat dispozitiile legii 10/2001 nu contin niciun remediu pentru prejudiciul in discutie.
             Paratul Municipiul Tg.Mures prin primar a formulat intampinare (fila 29 dosar), prin care solicita respingerea contestatiei formulata de reclamanti. Arata ca, potrivit dispozitiilor art.22 din Legea nr.10/2001 cu modificarile ulterioare, reclamantii aveau obligatia sa completeze documentatia la notificare. Paratul arata in acest sens ca la notificare s-au anexat urmatoarele documente, in copie: extras de pe anexa la Decretul nr.92/1950 de nationalizare a unor imobile, pozitia 400, proces-verbal de inventariere a masei succesorale ramase dupa defunctul L O, extras Cf nr.800/II, declaratii de acceptare a mostenirii dupa defuncta N E din partea petenttilor N C Z, S S, S M E, B R.
Paratul mai arata ca prin adresele nr.17062/2114/2001, 593/2007, 3160/2007, 1482/2008 si 14985/2426/2008 s-a solicitat reclamantilor petenti prin imputernicit, sa procedeze la completarea documentatiei cu o serie de alte documente necesare solutionarii cererii de restituire, respectiv pentru stabilirea identitatii solicitantilor, a fostului proprietar, precum si stabilirea calitatii de persoane indreptatite a solicitantilor raportat la identitatea fostului proprietar al imobilului deposedat. Se arata in continuare ca din actele depuse pana in prezent se poate stabili identitatea unui singur petent - reclamantul B S - care a completat cererea de restituire cu copii legalizate de pe actele necesare verificarii identitatii (certificatul de nastere si actul de identitate). Ceilalti reclamanti nu au completat documentatia anexata la notificare, nu au depus copii legalizate de pe actele de stare civila si de pe actele de identitate (pasaport in  cazul persoanelor cu cetatenie straina), nefiind depusa nici imputernicirea avocatiala a avocatului, in original.                   
Paratul Municipiul Tg.Mures sustine ca din aceste motive, nesolutionarea cererii de restituire este rezultatul exclusiv al pasivitatii reclamantilor, iar solutia in cazul de fata nu putea fi alta decat respingerea cererii de restituire fata de reclamantii petenti care nu au completat cererea cu documentele aratate mai sus. Paratul arata ca nu se opune restituirii in natura a imobilului, conditionat de completarea cererii de restituire cu documentele aratate la art.23 din legea 10/2001 si din Normele metodologice de aplicare unitara a legii.
Paratul a depus la dosarul cauzei actele care au fost anexate la notificare (filele 33-136 dosar).
Paratul Municipiul Tg.Mures a depus apoi si o intampinare la completarea de actiune (filele 144-145 dosar). Paratul sustine in esenta ca situatia juridica a acestui imobil difera de cea a imobilului situat la nr. administrativ 37 si care a fost solutionata prin dispozitia nr.910/2003, anulata prin sentinta civila nr.262/2004, irevocabila prin decizia civila nr.8124/2006 a ICCJ. Paratul arata in acest sens ca imobilul de la nr. administrativ 37 a apartinut defunctului L O (L O), insa imobilul de la nr. administrativ 44 a constituit proprietatea tabulara a defunctei Lani Oszkarne, nascuta Sylagyi N Ilona. Paratul arata ca reclamantii au completat actele anexa la notificare abia prin adresa depusa la data de 16 decembrie 2008, inregistrata sub nr.18540, anexand copia legalizata a procesului-verbal de dezbatere a succesiunii dupa defuncta L I, nascuta S, mama defunctului L O. Paratul arata din nou ca a solicitat reclamantilor sa completeze documentatia cu  copii legalizate de pe actele de identitate, insa acestia (cu exceptia reclamantului B S) nu au raspuns acestei invitatii. Paratul mai arata ca notificarea a fost formulata si semnata de dl. avocat K E, fara sa existe vreo imputernicire avocatiala. Calitatea de imputernicit a domnului avocat a fost depusa abia dupa emiterea adresei nr.12326/2008 cand acesta personal s-a prezentat la sediul institutiei parate si a semnat si a stampilat pentru conformitate, imputernicirile avocatiale depuse anterior in copii xerox. Parata sustine din aceste motive, ca nu este indeplinita conditia vinovatiei in nesolutionarea notificarii, neputand fi antrenata raspunderea civila delictuala.
          In cauza s-a formulat si o cerere de interventie in interes propriu, de catre numitul N C Z(fila 146 dosar). Prin cererea de interventie se solicita obligarea paratului Municipiul Tg.Mures la emiterea deciziei motivate asupra notificarii nr.1326/2001 de restituire in natura a imobilului situat in Tg.Mures, strada Calarasilor nr.44, identificat in CF nr.800/II Tg.Mures, nr.top.226/1, cu obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata. Intervenientul arata ca este mostenitor legal al lui N J, tatal sau, alaturi de reclamantele B R, S S si Z M E. Intervenientul mai arata ca tatal sau a detinut o cota de mostenire de 1/3 parte din imobilul in litigiu, astfel incat are o cota de mostenire de 7/48 parte, egala cu cea a reclamantei B R, iar reclamantele S S si S M E detin cota de 1/48 parte. Intervenientul arata ca a formulat notificarea nr.1326/2001, alaturi de reclamanti si achieseaza  la motivele aratate in fapt si in drept, aratate de reclamanti in cuprinsul contestatiei. Se invoca si dispozitiile art.49, 50 si urm.din Codul de procedura civila.
La termenul de judecata din data de 02 iunie 2009, reprezentantul intervenientului a depus la dosarul cauzei copia sentintei civile nr.7277/2007 pronuntata de Judecatoria Tg.Mures, care atesta calitatea de mostenitor a intervenientului precum si cotele de mostenire ale acestuia si ale reclamantelor B R, S S si Z M E (filele154-155 dosar).
In sedinta publica din data de 01 octombrie 2009 instanta a admis in principiu cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenientul N Csaba-Zsolt, intrucat si acesta figureaza ca petent in notificarea nr.1326/2001, avand interese comune cu ale reclamantilor.
Instanta a admis cererea in probatiune formulata de reclamanti in sustinerea pretentiilor formulate prin completarea de actiune (relatii privind cuantumul chiriilor incasate de SC Locativ SA in ultimii trei ani, pentru imobilul in litigiu). Aceste relatii au fost comunicate la dosarul cauzei prin adresa nr.2087/03.08.2009 a SC Locativ SA Tg.Mures - fila 163 dosar, la care au fost anexate si copia cartii funciare colective a imobilului si copiile contractelor de vanzare-cumparare incheiate in temeiul Legii nr.112/1995 pentru apartamentele nr.2 si 3 din imobilul in litigiu (filele 164-172 dosar).
Coroborand sustinerile reclamantilor, ale intervenientului principal si apararile paratului cu probele(inscrisuri) administrate in cauza, instanta retine urmatoarele:
Prin notificarea transmisa paratului prin intermediul executorilor judecatoresti asociati Soos-Pop sub nr.1326/13.08.2001, reclamantii B S; H S; S S, nascuta N; S M E, nascuta N, B R, nascuta N; numitul H J- antecesorul reclamantelor N C si H S, reprezentata in cauza de mama sa M P G si intervenientul  N C Zau solicitat ca in temeiul legii 10/2001, paratul sa emita o dispozitie de restituire in natura a imobilului situat in Tg.Mures, strada Calarasilor nr.44, inscris in CF 800/II Tg.Mures nr.top.226/1. In cuprinsul notificarii s-a precizat faptul ca imobilul amintit a apartinut defunctului L O, care i-a instituit legatari cu titlu universal pe reclamantul B S, pe numitul H I(decedat, tatal reclamantului H S si bunicul reclamantelor N C si H S) si pe N Iosif (decedat, tatal reclamantei B R, nascuta N si al intervenientului N Csaba Zsolt. Reclamantele  S S, nascuta N si S M E, nascuta N, vin la mostenire dupa defuncta N E, sotia supravietuitoare a lui N I).  Se mai arata in notificare, ca imobilul amintit a fost preluat de Statul Roman cu titlu de nationalizare, in baza Decretului nr.92/1950.
Notificarea nr.1326/2001 nu a fost solutionata in etapa administrativa, prin emiterea unei dispozitii conform art.25 din legea 10/2001.
Din cuprinsul notificarii reiese faptul ca s-au depus odata cu notificarea, urmatoarele inscrisuri: dovada nationalizarii imobilului, emisa de Arhivele Nationale, procesul-verbal de inventariere a succesiunii dupa defunctul L O, copia cartii funciare, declaratiile de acceptare a mostenirii dupa defuncta N E (vaduva mostenitorului testamentar N Iosif). Din cuprinsul actelor depuse de parat (filele 33 si urm. dosar) reiese faptul ca reclamantii si intervenientul din prezenta cauza au depus si actele de stare civila.
Chiar daca aceste acte nu au fost depuse in copii legalizate, instanta are in vedere faptul ca paratul a solutionat o alta notificare (nr.1325/2001) formulata de acelasi persoane cu referire la aceeasi masa succesorala, pentru un alt imobil. Prin urmare, inscrisurile ce sustine paratul ca nu au fost depuse de reclamanti si de intervenient anexa la notificarea nr.1326/2001 - intelegand astfel sa argumenteze nesolutionarea notificarii -  se regasesc anexa la o alta notificare pentru care s-a putut emite dispozitie in etapa administrativa (dispozitia nr.90/2001, solutionata irevocabil in instanta, inca din anul 2006).
Din aceste motive instanta nu va primi apararea paratului, si anume ca nu s-ar fi putut solutiona notificarea din cauza documentatiei incomplete.
Instanta retine faptul ca paratul a avut o atitudine de pasivitate prin nesolutionarea notificarii nr.1326/2001 in termenul prevazut de art.25 alin.1 din Legea nr.10/2001.
  Instanta apreciaza asadar ca este investita in prezenta cauza cu  un litigiu determinat de pasivitatea care echivaleaza cu un refuz al paratului (in calitate de persoana juridica notificata, detinatoare a imobilului in litigiu), de a solutiona notificarea amintita in termenul prevazut de art.25 alin.1 din legea 10/2001.
In aceste conditii, avand in vedere si Decizia nr.IX din 20 martie 2006 emisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie in cadrul unui recurs in interesul legii, instanta apreciaza ca obiectul contestatiei reclamantilor si a cererii de interventie consta in analizarea fondul pretentiilor prin raportare la conditiile cerute de prevederile legii 10/2001.  Completarea de actiune va fi analizata prin raportare la dispozitiile art.998-999 Cod civil si art. 480 Cod civil.
Imobilul in litigiu, situat in Tg.Mures, strada Calarasilor nr.44, jud.Mures, inscris in CF 800/II Tg.Mures, nr.top.226/1, a fost preluat de Statul Roman in temeiul Decretului nr.92/1950 (conform extrasului din anexa decretului de nationalizare nr.92/1950, emisa de Arhivele Nationale - fila 124 dosar). In consecinta, instanta retine faptul ca preluarea imobilului in litigiu de catre Statul Roman are caracter abuziv in intelesul prevederilor art.2 alin.1 lit.a din Legea nr.10/2001.
Instanta apreciaza ca atat reclamantii cat si intervenientul au calitate de persoane indreptatite, fiind aplicabile dispozitiile art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001.
Paratul a invocat in aparare faptul ca in prezenta cauza reclamantii de rand 2-7 si intervenientul N C Znu ar fi dovedit calitatea de mostenitori ai fostului proprietar tabular. Aceasta sustinere a paratului este nefondata.
Chiar daca in cuprinsul cartii funciare  a imobilului in litigiu, cu referire la nr.top.226/1 (A+4 - fila 97 dosar) ultimul proprietar tabular inscris in cartea funciara inainte de nationalizare apare ca fiind L O, nascuta S N I (pozitia B11 - fila 97 verso dosar), instanta are in vedere ca acea inscriere dateaza din anul 1943.
Urmatoarea inscriere de carte funciara dateaza din 1951 (inscrierea de sub B12, filele 97 verso jos - 98 dosar) conform careia imobilul in litigiu de la A+4  trece in proprietatea Statului Roman urmand a fi inscris in CF 800/II.
Anterior anului 1951 (prin urmare anterior nationalizarii) a intervenit decesul ultimei persoane inscrisa in cartea funciara, numita L O, nascuta S N I. Astfel, potrivit procesului-verbal de dezbatere a succesiunii nr.1351/1950 eliberat de Judecatoria Populara Mixta Tg.Mures (fila 34 dosar), numita L I, nascuta S a decedat la data de 22 iulie 1949, mostenitorul acesteia fiind dr.L O, descendent de gradul I (fiu). Acest act a fost de altfel inscris in alta carte funciara ( CF 901, nr.top.1545, pozitia B 12  - fia 94 dosar).
Potrivit prevederilor art.26 din DL 115/1938, in vigoare la acel moment  (ca si exceptie de la efectul constitutiv de drept al inscrierilor de carte funciara) "Drepturile reale se vor dobandi fara inscriere in cartea funciara din cauza de moarte_".
In plus, din inscrisul emis de Arhivele Nationale (fila 124 dosar) reiese faptul ca preluarea in fapt a imobilului in litigiu s-a realizat de la numitul dr. L O, proprietar la acel moment. Defunctul dr. L O (mostenitorul proprietarei tabulare L O, nascuta S N I), este autorul reclamantilor si al intervenientului.
In concluzie, in cauza este dovedita calitatea reclamantilor si a intervenientului de mostenitori ai fostului proprietar al imobilului - defunctul dr. L O (Oszkar).
In cadrul unui alt litigiu purtat intre aceleasi parti s-a clarificat calitatea reclamantilor si a intervenientului de mostenitori dupa defunctul dr. L O (sentinta civila nr.262/2004 pronuntata de Tribunalul Mures, definitiva prin decizia civila nr.1090/A/2004 a Curtii de Apel Tg.Mures si devenita irevocabila prin decizia civila nr.8124/2006 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie). Aceasta hotarare judecatoreasca se opune paratului cu putere de lucru judecat. Instanta are astfel in vedere prezumtia cu caracter absolut prevazuta in art.1200 pct.4 din Codul civil, care impune pentru asigurarea ordinii si stabilitatii juridice, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararilor judecatoresti, cu privire la o chestiune litigioasa care a fost dezlegata anterior  intre aceleasi parti.
Paratul avea asadar la dispozitie toate aceste elemente, pentru stabilirea atat a caracterului abuziv la preluarii imobilului, cat si a calitatii de persoane indreptatite a notificatorilor (reclamantii si intervenientul din prezenta cauza).
Cu privire la masurile reparatorii prevazute de Legea nr.10/2001, actul normativ amintit consacra in art.1.1, art.7.1 si art.9, principiul restituirii in natura a imobilelor preluate abuziv.
Din cuprinsul art.1.2 din legea 10/2001 reiese faptul ca doar in situatia in care nu este posibila restituirea in natura, se propun masuri reparatorii prin echivalent.
Dispozitiile art.20 alin 2 din Legea 10/2001 cu modificarile ulterioare, stabilesc o exceptie de la restituirea in natura, stabilind in mod expres ca : "(2) In cazul in care imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor legii nr.112/1995, cu modificarile ulterioare, persoana indreptatita are dreptul numai la masuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piata corespunzatoare a intregului imobil, teren si constructii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare. Daca persoanele indreptatite au primit despagubiri potrivit prevederilor legii nr.11271995, cu modificarile ulterioare, ele au dreptul la diferenta dintre valoarea incasata, actualizata cu indicele inflatiei, si valoarea corespunzatoare de piata a imobilului."
           Din adresa nr.2087/2009 emisa de SC Locativ SA Tg.Mures (fila 163 dosar), reiese faptul ca imobilul in litigiu, situat in Tg.Mures, strada Calarasilor nr.44, este compus din patru apartamente, din care apartamentele nr.2 si 3 au fost cumparate de terte persoane in baza legii 112/1995.
Din cuprinsul contractelor de vanzare - cumparare nr. 301/1998 (filele 166-168 dosar) si nr. 415/1997 (filele 169-171 dosar) reiese faptul ca in temeiul Legii 112/1995 s-a instrainat inclusiv terenul aferent apartamentelor 2 si 3.
Nu reiese din nici un act al dosarului faptul ca aceste contracte de vanzare-cumparare (existente in copie la filele166-168 si 169-171 dosar) ar fi fost desfiintate.
          In consecinta, raportat la dispozitiile legale amintite mai sus, cererea de restituire in natura si cererea de interventie sunt intemeiate in parte, cu privire la apartamentele nr.1 si 4 din imobil si la terenul aferent acestor apartamente, care la acest moment sunt in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale.
Coroborand continutul contractelor de vanzare -  cumparare nr. 301/1998 si 415/1997 cu situatia de carte funciara (fila 164-165 dosar), instanta retine faptul ca terenul aferent intregului imobil din Tg. Mures, str. Calarasilor nr. 44 este de 403 mp. Din aceasta suprafata, 82 mp, sunt aferenti apartamentului nr. 2 (B6-7 din CF 90293, fila 164 dosar), iar 82 mp sunt aferenti apartamentului nr.3 (B 2-3 din CF 90923 Tg. Mures, (fila 164 dosar).
In consecinta, diferenta de 231 mp din intregul de 403 mp, se impune a fi restituita in natura.
Pentru apartamentele 2 si 3 si pentru terenul aferent acestora, de 172 mp din intregul de 403 mp, se impune acordarea de masuri reparatorii prin echivalent, conform prevederilor titlului VII din Legea nr.247/2005. Urmeaza ca paratul sa inainteze intreaga documentatie la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, in vederea acordarii acestor masuri reparatorii, cu precizarea ca reclamantii si intervenientul pot opta in acea procedura pentru acordarea de despagubiri banesti.
Fata de prevederile art.4 alin.1 din legea 10/2001 instanta va stabili si cotele de coproprietate ale reclamantilor si ale intervenientului.
Aceste cote - parti exprima existenta unei proprietati comune (a unui drept comun), specific fiind faptul ca acelasi bun apartine concomitent mai multor persoane, care au fiecare dreptul la cate o cota- parte ideala.
Din aceste motive nu poate fi primita in aceasta procedura (in limitele investirii instantei in prezenta cauza), sustinerea reclamantului B S exprimata cu ocazia acordarii cuvantului in fond - si anume sa i se restituie in natura ap. I si IV in materialitatea lor, corespunzator cotei de 1/3 parte din intregul imobil.
Instanta va avea in vedere faptul ca prin sentinta civila nr.262/2004 amintita mai sus s-a stabilit ca in certificatul de mostenitor nr.472/1953, figureaza in calitate de legatari testamentari dupa defunctul L O, reclamantul B S si numitii N Iosif si Hanusz Iosif (fiecare avand o cota de 1/3 parte din masa succesorala). De pe urma defunctului Hanusz Iosif, decedat la data de 29.01.1993, mostenitor este H S, in calitate de fiu (avand asadar o cota de ½ din 1/3 din imobil, adica 1/6 parte, adica 2/12 parte), N C si H S (nepoate de fiu - fiicele lui H J, decedat la data de 26 mai 2004, conform certificatului de calitate de mostenitor nr.24/2007 eliberat de notarul public Rozsa Balasz, fila 44 dosar; acestea au asadar fiecare cate jumatate din cota autorului lor, adica fiecare cate 1/12 parte).
In ce priveste calitatea de mostenitori dupa defunctul N Iosif, in considerentele sentintei civile nr.262/2004 a Tribunalului Mures s-a avut in vedere certificatul de calitate de mostenitor nr.96 din 22 aprilie 2003, eliberat de Biroul Notarului Public Holbach Stefan, retinandu-se ca in acest act sunt cuprinsi mostenitorii defunctului N J, decedat la data de 09.12.1985, si anume: N E, sotie supravietuitoare, ulterior decedata; B R; S Mikolt-Erzsebet; S S-Ildiko si N Csaba-Zsolt.
In prezenta cauza, cu privire la cotele-parti ce se cuvin mostenitorilor defunctului N Josif, instanta constata ca a intervenit o modificare determinata de anularea certificatului de calitate de mostenitor nr.96/2003, dispusa prin sentinta civila nr.7277/2004 a Judecatoriei Tg.Mures, definitiva prin neapelare (filele 154-155 dosar).
In consecinta, raportat la aceasta hotarare judecatoreasca si in raport de prevederile art.4 alin.1 din legea 10/2001, instanta va avea in vedere cotele de mostenire stabilite in urma anularii certificatului de calitate de mostenitor amintit mai sus, urmand a avea in vedere faptul ca mostenitori legali ai defunctului N J sunt doar N E in calitate de sotie supravietuitoare cu o cota de 2/8 parte, intervenientul si reclamanta B R in calitate de copii cu cote de cate 3/8 parte fiecare. Dupa defuncta N E mostenitori legali sunt reclamanta B R, intervenientul N Csaba Zsolt, si  reclamantele S M E si Szobovics Sarolt ldiko (copii ai defunctei N E dintr-o casatorie anterioara a acesteia) .
Instanta apreciaza intemeiata si cererea in pretentii formulata de reclamanti prin completarea de actiune.
Apararea paratului in sensul lipsei vinovatiei in nesolutionarea notificarii nr.1326/2001, nu poate fi primita.
Pentru argumentele prezentate mai sus, instanta are in vedere faptul ca in urma solutionarii unei alte notificari formulata de aceeasi notificatori pentru restituirea in natura a altui imobil ce a apartinut aceluiasi antecesor (notificarea nr.1325/2001 pentru care s-a emis Dispozitia nr. 910/2003, contestatia fiind   solutionata prin sentinta civila nr.262/2004 a Tribunalului Mures devenita irevocabila in anul 2006) s-au lamurit aspectele invocate de parat in aparare.
In consecinta, cel putin de la momentul ramanerii irevocabile a acelei hotarari judecatoresti paratul nu poate justifica pasivitatea in nesolutionarea prezentei notificari.
Asa cum au precizat reclamantii in cuprinsul completarii de actiune, nesolutionarea notificarii de catre parat i-a lipsit de  atributele dreptului de proprietate pentru apartamentele nevandute la Legea nr.112/1995. Paratul a continuat insa sa foloseasca apartamentele nr.1 si nr.4 (nevandute) ca un proprietar, incasand chiria obtinuta din inchirierea acestora.
Toate aceste imprejurari ale cauzei determina obligarea paratului in temeiul art.998-999 Cod civil coroborate cu art. 480, 482 Cod civil, la plata de daune - interese catre reclamanti pentru prejudiciul cauzat acestora prin nesolutionarea notificarii in termenul legal. Prejudiciul cauzat echivaleaza cu castigul obtinut de parat prin folosinta imobilului in litigiu.
Avand in vedere si precizarile reclamantilor, instanta apreciaza ca prejudiciul cauzat reclamantilor se acopera integral prin obligarea paratului la plata cu titlu de despagubiri a contravalorii chiriei incasate pe ultimii trei ani si anume a sumei totale de 4000 lei, conform inscrisului de la fila 163 dosar.
Cu toate ca reclamantii si intervenientul au solicitat si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata, nu s-a facut dovada cuantumului acestora.