Pretentii. Daune morale acordate pentru prejudiciul cauzat ca urmare a unei atitudini discriminatorii. Decizie nr. 30/A din data de 08.02.2010
pronunțată de Tribunalul Mehedinti

Pretentii. Daune morale acordate pentru prejudiciul cauzat ca urmare a unei atitudini discriminatorii.
Tip: Decizie Nr./Data 30/A/08.02.2010
Domenii asociate
Raspundere civila delictuala
Prin actiunea civila inregistrata la Judecatoria Strehaia sub nr. 2088/313/2007 reclamantul C.P. a chemat in judecata pe paratii D.L. si I.S. J.M., pentru pretentii.
A sustinut reclamantul ca, in primavara anului 2007 ca urmare a decesului sotiei sale si a situatiei materiale precare, a fost nevoit sa-i transfere pe minorii C.D., C.C. si C.R., copiii sai, de la Scoala Generala Butoiesti la Scoala Generala Voloiac.
A sustinut ca desi Consiliile de Administratie ale Scolilor Generale Butoiesti si Voloiac au aprobat transferul celor trei minori, parata D.L., cadru didactic, a refuzat sa o primeasca pe minora C.R. la cursuri, la clasa sa, astfel incat aceasta din urma nu a beneficiat de instructie scolara 2-3 saptamani si a fost supusa unor traume psihice.
A sustinut de asemenea ca in calitatea sa de parinte, a formulat plangere penala impotriva paratei D.L. pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 246 si art. 247 cod penal iar Parchetul de pe langa Judecatoria Strehaia, prin Ordonanta nr. 476/P/2007, i-a aplicat acesteia o sanctiune cu caracter administrativ.
A solicitat ca parata D.L. sa fie obligata in solidar cu parata I.S.J.M., la plata sumei de 100.000 EURO cu titlu de daune morale.
Actiunea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art 998, 999 si 1000 alin. 3 cod civil, precum si pe dispozitiile art. 1 si 14 din Conventia Europeana pentru drepturile Omului si art. 2 din protocolul nr. 1 la Conventia Europeana pentru Drepturile Omului.
Parata D.L. a formulat intampinare, si a solicitat respingerea actiunii formulate de reclamant ca neintemeiata. A sustinut ca transferul minorei de la Scoala Generala Butoiesti la Scoala Generala Voloiac a fost aprobat de cele doua Consilii de Administratie cu incalcarea legii si ca datorita acestui motiv ea nu a primit minora la clasa.
A invocat in favoarea sa Hotararea nr. 335/2007, in care Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, a clasat sesizarea reclamantului privitoare la discriminarea minorei si a constatat inexistenta unor probe care sa ateste sustinerile acestuia si s.c. nr. 99/22.01.2008 a Tribunalului Mehedinti prin care s-a dispus anularea Deciziei nr. 6/31.05.2007 a Scolii Generale Voloiac, decizie prin care ea fusese sanctionata disciplinar pentru incidentul creat prin neprimirea minorei C.R. la clasa sustinand ca, in consecinta, in sarcina sa nu poate fi antrenata raspunderea disciplinara.
Prin sentinta civila nr. 143/29.01.2009 Judecatoria Strehaia a admis in parte actiunea si a obligat paratii in solidar la plata sumei de 1500 lei, cu titlu de daune morale si la 50 lei cheltuieli de judecata.
Prima instanta a retinut ca minora C.R. a fost supusa unor traume psihice ca urmare a refuzului paratei D.L. de a-i permite accesul la clasa pentru a beneficia de procesul de instructie scolara , aceasta din urma aflandu-se in raporturi de prepusenie cu parata I.S. J.M. in speta fiind incidente dispozitiile art. 1000 alin. 3 cod civil.
Impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Strehaia au declarat recurs, recurentii I.S.J.M. si D.L. si apel apelantul C.P. criticand hotararea pentru nelegalitate si netemeinicie .
Recurentul I.S. J.M. a motivat ca instanta de fond a admis in mod eronat actiunea introdusa de reclamantul C.P. si l-a obligat la daune morale in solidar cu D.L., ca raporturi de munca exista intre parata D.L. si unitatea scolara Scoala cu clasele I-VIII Voloiac si nu cu Inspectoratul Scolar, ca fata de I.S. J.M. trebuia sa se observe lipsa calitatii procesuale pasive.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotararii primei instante si respingerea cererii formulate de reclamant.
Recurenta D.L. a motivat ca actiunea formulata este o actiune pirat, ca discriminarea rasiala invocata de petent nu a existat, lucru confirmat si de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii prin hotararea nr. 325/2007 ramasa definitiva, ca la pronuntarea hotararii nu s-au avut in vedere decat probele administrate de partea adversa. A solicitat admiterea recursului si anularea sentintei civile nr. 143/29.01.2009.
Apelantul C.P. a apreciat ca hotararea este netemeinica si nelegala si nu corespunde principiului reparatiei juste a prejudiciului cauzat fiicei sale C.R., ca, cuantumul de 1500 lei face ca despagubirea acordata sa fie mai mult decat derizorie si sa se produca o alta incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale. A apreciat ca sentinta este netemeinica intrucat din ansamblul probelor administrate in cauza rezulta ca minorei i s-au creat traume psihice si prejudiciul trebuia apreciat ca atare, ca instanta nu a motivat in nici un fel hotararea pronuntata.
In sedinta publica din 11 mai 2009 , in baza dispozitiilor art. 2821 c.p.civ. recursurile declarate au fost recalificate ca apeluri.
Prin decizia civila nr. 210/A/01.06.2009 pronuntata de Tribunalul Mehedinti in dosar nr. 2088/313/2007 apelurile au fost anulate ca netimbrate.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca la 11 mai 2009 s-a dispus citarea apelantilor cu mentiunea de a achita taxa de timbru, apelantul reclamant taxa in cuantum de 8386 lei si timbru judiciar pentru cererea introductiva si 4193 lei lei taxa timbru in apel, apelantii parati D.L. si I.S. J.M. cu mentiunea de a achita taxa de timbru in cuantum de 4193 lei si 2,5 lei timbru judiciar, ca apelantii nu si-au indeplinit obligatia de plata stabilita, incalcand dispozitiile art. 20 al. 1 din L. 146/1997.
Impotriva d.c. nr. 210/A/01.06.2009 pronuntata de Tribunalul Mehedinti a formulat recurs recurentul reclamant C.P., apreciind ca atat cererea de chemare in judecata cat si apelul erau scutite de taxa de timbru, intrucat despagubirile solicitate erau consecinta unei fapte penale savarsite de parata D.L., despagubirile reprezentand latura civila a infractiunii de abuz in serviciu, latura ce deriva din actiunea penala.
Prin d.c. nr. 1099/20 oct.2009 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosar nr. 2088/313/2007 a fost admis recursul, casata decizia si trimisa cauza spre rejudecarea apelurilor Tribunalului Mehedinti cu motivarea ca actiunea promovata de reclamant face parte din categoria celor mentionate expres de art. 15 lit. f1 din Legea nr.146/1997 si ca deci, este scutita de taxa de timbru.
Cauza a fost inregistrata sub nr. 8011/101/2009.
La 29.11.2009 apelantul I.S.J.M. a formulat intampinare solicitand respingerea actiunii formulate de petentul C.P. . A sustinut ca trebuia admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a apelantului, intre inspectorat si parata D.L. neexistand raporturi de munca.
Apelanta D.L. a depus concluzii scrise.
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate si in raport cu dispozitiile art.295 c. p. civ. tribunalul a constatat urmatoarele:
La 10.12.2007 reclamantul apelant C.P. in numele sau si in calitate de reprezentant legal al fiicei sale minore C.R. a chemat in judecata pe parata D.L. invatatoare la Scoala Generala Voloiac si pe paratul I.S.J.M., solicitand obligarea acestora in solidar la plata sumei de 100.000 Euro, daune morale pentru prejudiciul cauzat fiicei sale C.R., care nu a fost acceptata in clasa de parata D.L., urmare a transferului acesteia de la Scoala Generala Butoiesti la Scoala Generala Voloiac.
In urma cercetarii penale a cazului Parchetul de pe langa Judecatoria Strehaia, prin Ordonanta pronuntata in dosar 476/P/2007, a aplicat o amenda administrativa de 1000 RON pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 cp) si a dispus neinceperea urmarile penale fata de parata D.L. sub aspectul comiterii infractiunii prevazuta de art. 247 cod penal .
Cu privire la apelul declarat de I.S.J.M. si motivele invocate, acelea ca instanta a apreciat in mod eronat ca intre apelant si parata D.L. ar exista un raport de prepusenie, precum si sustinerea ca apelantul nu are calitate procesuala pasiva, s-a apreciat ca este intemeiat avand in vedere ca raporturile de munca ale paratei sunt cu Scoala cu clasele I-VIII Voloiac, unitate unde-si desfasoara activitatea si care are personalitate juridica si nu cu I.S.J.M, apelul acestuia fiind admis si respinsa actiunea fata de apelantul I.S.J.M..
Cu privire la apelul declarat de apelantul C.P., din examinarea actelor si lucrarilor dosarului a rezultat ca in cursul lunii martie 2007 Consiliul de administratie al Scolii Generale Voloiac a aprobat transferul descendentilor reclamantului apelant de la Scoala Generala Butoiesti la Scoala Generala Voloiac, ca doi dintre minori au fost primiti la clasa de invatatori dar parata apelanta D.L. a refuzat sa o primeasca pe minora C.R., considerand ca transferul s-a facut din dispozitia martorului D.V., ca minora este de etnie roma si are un grad de inteligenta redus. Minora a fost nevoita sa stea la usa clasei nefiind primita la cursuri mai multe zile la rand.
Martorul D.V. a declarat ca potrivit aprecierilor sale, minora C.R. a suferit traume puternice in perioada cat a fost obligata sa stea la usa clasei, parata mobilizand si pe ceilalti elevi din clasa impotriva ei, pentru ca aceasta sa nu aiba acces in sala de curs.
Din depozitia martorei C.C., institutor la Scoala cu clasele I-IV Cotoroaia a reiesit ca minora nu a fost primita la clasa si dupa vacanta de paste a urmat cursurile Scolii Cotoroaia iar martora F.V. a sustinut ca minora a fost repartizata la clasa paratei apelante D.L., ca aceasta s-a opus frecventarii cursurilor de catre minora sustinand ca nu primeste rudari, ca minora a plans pe holul scolii mai multe zile la rand. A mentionat ca atat conducerea scolii si conducerea Inspectoratului Scolar au dispus ca parata sa primeasca minora la clasa insa aceasta nu s-a conformat inchizand usa clasei cu cheia astfel incat minora sa nu poata intra.
S-a retinut ca din ansamblul probator administrat reiese ca prin atitudinea sa culpabila parata apelanta D.L., a supus minora unor traume psihice refuzandu-i practic dreptul la invatatura si cauzandu-i un prejudiciu, astfel incat va fi obligata la repararea acestuia avand in vedere persistenta in timp a atitudinii paratei apelante de neprimire a minorei la clasa, incercarile repetate ale Inspectoratului Scolar de a o determina sa renunte la aceasta atitudine dar si ordonanta pronuntata de Parchetul de pe langa Judecatoria Strehaia prin care a fost sanctionata administrativ.
S-a apreciat ca suma stabilita de prima instanta ca si cuantum al despagubirilor nu corespunde principiului repararii integrale a prejudiciului, prin repararea integrala a prejudiciului intelegandu-se inlaturarea tuturor consecintelor daunatoare ale unui fapt ilicit, astfel incat fiind intrunite conditiile art. 998 si urmatoarele cod civil si avand in vedere prevederile art. 1 si 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care prevad dreptul la instruire, s-a admis apelul declarat de apelantul C.P. si parata D.L. a fost obligata la daune morale in cuantum de 5.000 Euro sau echivalentul lor in lei la data platii.
S-a motivat in sensul ca, cuantificarea prejudiciului moral desi nu este supusa unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere ca urmare a aplicarii criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cei in cauza, in plan fizic, psihic si afectiv, importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii ti s-a apreciat ca suma stabilita cu titlu de daune este rezonabila, fata de prejudiciul produs astfel incat sa nu se ajunga la o imbogatire fara justa cauza a celui care pretinde daune morale.
Cu privire la apelul declarat de apelanta D.L. acesta a fost respins pentru urmatoarele considerente:
Apelanta D.L. a sustinut ca actiunea introdusa de reclamantul C.P. este o actiune pirat, ca minorei nu i s-a cauzat nici un prejudiciu, discriminarea neexistand asa cum rezulta din Hotararea nr. 325/15.10.2007 a Consiliului National pentru combaterea discriminarii si ca din eroare prima instanta a luat in considerare depozitiile martorilor D.V. si F.V., ca nu trebuia luata in considerare nici Ordonanta nr. 476/P/2007 a Parchetului de pe langa Judecatoria Strehaia, motivata ambiguu si data fara a se mentiona cadrul legal si a contestat motivarea instantei ca nu avea calitate sa cenzureze hotararea consiliului de administratie al Scolii Voloiac .
Sustinerile apelantei au fost inlaturata avand in vedere ca prin Hotararea 325/15.10.2007 a Consiliului National pentru combaterea discriminarii s-a dispus clasarea dosarului din lipsa de probe, Colegiul director a retinut in considerentele hotararii sale existenta amenzii administrative aplicate de Parchetul de pe langa Judecatoria Strehaia pentru refuzul de a admite o eleva la clasa pe de o parte iar pe de alta parte datorita faptului ca din intreg ansamblul probator administrat, acte si martori, rezulta ca minorei i s-a cauzat un prejudiciu.
Cat priveste posibilitatile de a cenzura sau nu hotararea Consiliului de administratie al Scolii Voloiac, apelanta nu ar fi trebuit sa refuze primirea elevei la cursuri, eventual daca avea dubii asupra transferului se putea adresa organelor abilitate sa verifice legalitatea actelor. Prin refuzul sau apelanta D.L. a incalcat dreptul elevei la educatie aducand atingere interesului minorei de a urma cursurile acolo unde doreste.