Respectarea dreptului la aparare

Instanta de judecata poate respinge administrarea unei probe, avand insa obligatia de a explica ratiunea respingerii, aceasta cerinta avand drept scop garantarea dreptului partii la un proces echitabil, protejat de CEDO prin art. 6 alin 1.
Cerinta din art. 6 pct. 1 al Conventiei, aceea ca o cauza sa fie examinata in mod echitabil, trebuie inteleasa in sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oricarui proces si anume principiul contradictorialitatii si principiul dreptului la aparare, ambele asigurand egalitatea deplina a partilor in proces.
Dreptul la aparare are in dreptul romanesc si valoare de principiu constitutional, tinand seama ca prin art. 24 alin. 1 din Constitutie se stabileste ca dreptul la aparare este garantat.
Decizia civila nr. 359/R din 04.05.2011
Prin sentinta civila nr. 2494 din 07.09.2010, Judecatoria Sighetu Mar¬ma¬tiei admite actiunea civila inaintata de reclamantul V. V., im¬po¬tri¬va paratei T. I. si respinge cererea reconventionala a paratei si cererea de interventie a intervenientilor V. P. si V. M. si in con¬se¬cin¬ta:
- constata ca sub durata casatorie, partile au dobandit o sura, un grajd din lemn de brad acoperit cu eternit 16 m si o bucatarie de vara de 5/5 pe ace¬la¬si aliniament si toate sub aceleasi acoperis - construite pe terenul recla¬man¬tu¬lui, teren mostenit conform certificatului de mostenitor 100 - mostenit dupa un fra¬te decedat V. I.
- 1/2 parte din casa veche din lemn com¬pu¬sa din 2 camere, satra, tinda acoperita cu eternit si tigla;
- suma de 1443,31 RON lei reactualizata;
Dispune partajarea bunurilor dobandite sub durata casatoriei in sensul a¬tri¬buirii:
In lotul reclamantului:
- o sura, un grajd din lemn de brad acoperit cu eternit 16 m si o bu¬ca¬ta¬ri¬e de vara de 5/5 pe acelasi aliniament si toate sub aceleasi acoperis
- 1/2 parte din casa veche com¬pu¬sa din 2 camere, satra, tinda acoperita cu eternit si tigla;
- plateste paratei sulta in cuantum de 13.515 lei .
In lotul paratei:
- suma de 1443,31 lei reactualizata
- primeste sulta de la reclamant suma de 13.515 lei .
Dispune evacuarea paratei din casa veche.
Pentru a pronunta aceasta hotarare judecatoria a retinut ca, re¬cla¬man¬tul si parata au fost casatoriti, insa prin sentinta civila nr. 812¬/2007 s-a desfacut casatoria intre parti.
Bunurile au fost dovedite cu certificatul fiscal emis de Primaria Ocna Su¬gatag de unde rezulta ca reclamantul figureaza in evidentele fiscale cu casa de locuit, anexe si teren de constructii.
De asemenea, reclamantul a depus la dosar o adeverinta de unde re¬zul¬ta ca a fost angajat in munca in perioada 1972-1997.
Cu privire la existenta unor sume de bani cu regim de bun comun, con¬sti¬tuit in depozit CEC , a fost depus o adresa din partea CEC Bank de unde re¬zul¬ta ca la data de 7 aprilie 2005 a existat pe numele reclamantului un depozit in cuantum de 12.800.000 RON, dar care a fost lichidat la data de 22.05.2007 de catre parata care era imputernicita, ocazie cu care aceasta a ridicat suma de 1443,31 lei reprezentand debitul si dobanzile aferente .
Conform documentatiei de construire, respectiv memoriu justificat de¬pus de catre reclamant si intocmit in anul 1994, rezulta ca el, a solicitat intocmirea documentatie pentru realizarea de anexe gospodaresti, magazie, sura si grajd si nu intervenientii asa cum se sus¬¬tine in cererea reconventionala si cererea de interventie.
Terenul pe care este ridicata casa in litigiu a fost dobandit de re¬cla¬mant cu titlu de mostenire dupa fratele sau decedat in anul 1995, conform cer¬ti¬fi¬catul de mostenitor nr. 100 din 3 aprilie 1995, mostenitorii de¬func¬tu¬lui fiind re¬clamantul si sora sa T. M. in calitate de frati.
De asemenea in masa succesorala dupa V. I. a fost cuprinsa si ca¬sa din care reclamantului i-a revenit cota de 1/2 parte.
Cealalta cota de 1/2 parte din aceasta casa a fost vanduta de comos¬te¬ni¬¬toare, T.M. ,paratei la data de 14.09.1995, in baza inscrisului sub se¬mna¬¬tura privata, data la care partile erau casatorite.
Desi se sustine de catre parata si intervenienti ca, anexele gospo¬da¬res¬ti au fost realizate de catre intervenienti, care sunt fiul si nora partilor in cota de 1/2 parte pentru fiecare din familii, din probele administrate nu rezulta data e¬fec¬¬tiva a realizari acestor anexe pentru a se stabili ca la acea data in¬ter¬ve¬ni¬en¬tii erau casatoriti, nefiind dovedite nici data casatoriei acestora sau daca la acea data cei doi intervenienti realizau venituri, sau erau persoane majore cu ca¬¬pacitate deplina de exercitiu si folosinta, motiv pentru care instanta va res¬pin¬ge cererea reconventionala ca neintemeiata.
In ceea ce priveste solicitarea de a se constata ca cota de 1/2 parte din ca¬¬sa este bunul propriu al paratei cu titlu de cumparare prin vanzarea unui alt bun propriu, instanta considera ca acest fapt nu s-a dovedit, iar aceasta cota fiind dobandita cu titlu de cumparare in timpul casatoriei urmeaza principiul pre¬¬zumtiei de bun comun.
De altfel practica judiciara in materie, constant a aratat ca dobandirea unui bun prin vanzarea unui bun propriu al unuia dintre soti, nu confera bu¬nu¬lui cumparat regim de bun propriu, ci de bun comun, dobandit in timpul ca¬sa¬to¬ri¬ei, aceasta deoarece bunurile comune ale sotilor se analizeaza in totalitatea lor, intreaga masa a bunurilor comune si nu individual fiecare bun.
Intr-o astfel de situatie daca este dovedita, sotul care a instrainat un bun propriu poate beneficia doar de o contributie mai mare la dobandirea ma¬sei bunurilor comune.
Nici o astfel de prezumtie nu poate opera in cazul de fata deoarece re¬cla¬mantul este acela care a dovedit ca a avut venituri din munca cu care a con¬tri¬buit la dobandirea bunurilor comune.
Din declaratiile martorilor audiati in cauza rezulta ca anexele gos¬po¬da¬res¬ti au fost construite de catre reclamant si parata, iar bunurile figureaza in e¬vi¬¬dentele fiscale pe numele reclamantului.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal au declarat recurs parata si in¬tervenientii.
In motivarea recursului parata sustine ca, valorile stabilite prin ex¬per¬ti¬za efectuata in cauza sunt foarte mici, fata de valoarea reala a imobilelor su¬pu¬se partajului motiv pentru care doreste sa se efectueze o contraexpertiza. Se re¬iau apoi problemele de fond , in sensul ca se sustine ca ½ parte din casa a fost a¬¬chizitionata doar de recurenta, cu banii proveniti prin vanzarea unei gradini pri¬¬¬mita de la parinti, iar pentru materiale inglobate in grajd si bucatarie a cedat de asemenea un teren mostenit, in favoarea numitului Pop Ioan. Prin precizarile ul¬teriore facute de recurenti se sustine ca modalitatea de partaj la care a recurs in¬stanta de fond este inechitabila. Instanta avea datoria de a incerca partajarea in natura, sau trebuia sa tina cont de parerea exprimata de reclamant, in sensul ca nu se opune oricarei variante si nu se opune ca paratei sa-i ramana casa in in¬tregime, ori instanta a atribuit intregul imobil reclamantului, dandu-i acestuia mai mult decat a solicitat acesta.
Prin intampinarea depusa, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea hotararii judecatoriei.
Recursul nu a fost motivat in drept la momentul declararii acestuia.
Examinand recursul prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art. 3041 Cod procedura civila, tribunalul a retinut urmatoarele: dupa co¬mu¬ni¬ca¬rea lucrarii de expertiza efectuata la nivelul instantei de fond, parata si in¬ter¬ve¬nien¬tii au aratat ca nu accepta lucrarea efectuata motivat de faptul ca valorile sta¬bilite de expert sunt prea mici comparativ cu valorile reale a bunurilor su¬pu¬se evaluarii si au solicitat efectuarea unei noi expertize, a carei contravaloare se obligau sa o suporte. In incheierea de sedinta din data de 24.08.2010, in¬stan¬ta consemneaza ca nu se impune efectuarea unei noi expertize si respinge ce¬re¬rea in probatiune, considera lamurita cauza si trece la solutionarea ei.
Este adevarat ca instanta de judecata poate respinge administrarea unei pro¬be, avand insa obligatia de a explica ratiunea respingerii, aceasta cerinta a¬vand drept scop garantarea dreptului partii la un proces echitabil, protejat de CEDO prin art. 6 alin 1.
Cerinta din art. 6 pct. 1 al Conventiei, aceea ca o cauza sa fie exa¬mi¬na¬ta in mod echitabil, trebuie inteleasa in sensul de a se asigura respectarea prin¬ci¬piilor fundamentale ale oricarui proces si anume principiul contra¬dic¬to¬ri¬a¬li¬ta¬tii si principiul dreptului la aparare, ambele asigurand egalitatea deplina a par¬ti¬lor in proces.
Dreptul la aparare are in dreptul romanesc si valoare de principiu con¬sti¬tutional, tinand seama ca prin art. 24 alin. 1 din Constitutie se stabileste ca drep¬tul la aparare este garantat.
Apreciind ca in cauza dreptul la aparare al recurentilor a fost incalcat, iar lucrarea de expertiza solicitata este pertinenta, in considerarea celor a¬ra¬ta¬te, avand in vedere ca aceasta proba nu poate fi administrata in recurs, se a¬pre¬ci¬aza ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 312 pct. 3 si 5 Cod procedura ci¬vila, urmand a se admite recursul a se casa hotararea si a se trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.