Titlu de proprietate emis pe numele unui mostenitor ce nu a formulat cerere de reconstituire, in mod expres, in situatia in care ceilalti comostenitori nu au atacat actele premergatoare emiterii titlului de proprietate. Decizie nr. 1022bis din data de 05.05.2009
pronunțată de Tribunalul Iasi

Prin sentinta civila nr. 13536/13.11.2008 Judecatoria Iasi a constatat inoperanta exceptia inadmisibilitatii actiunii si a respins exceptiile lipsei de interes a reclamantei, prescrierii dreptului la actiune si lipsei calitatii procesual pasive a paratei D E, toate invocate de catre paratii D N, D C C, D E, D V si M M. A admis in parte actiunea formulata de reclamanta V V in contradictoriu cu paratii D E, D.C.C, D E, D N, H M, D V. V, M M, Comisia comunala Aroneanu si Comisia judeteana Iasi, pentru aplicarea Legii fondului funciar, a constatat nulitatea absoluta partiala a titlurilor de proprietate nr. 5654/18.01.2002, si nr. 5366/19.05.1999, respectiv cu privire la includerea printre titulari a defunctului Dimitriu N. Constantin. A respins cererea privind constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. 5540/16.04.2002, formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratii D V. V, M M, D N, H M, Comisia comunala Aroneanu si Comisia judeteana Iasi pentru aplicarea Legii fondului funciar.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut ca parte dintre exceptiile invocate de catre parati nu sunt evidentiate si tratate ca atare de legea civila, cum ar fi exceptia abuzului de drept, iar altele sunt sustinute de motivari ce nu se regasesc in teoria civila, cum ar fi cea referitoare la conditia interesului in actiunea in constatare. Structurand exceptiile enuntate mai sus, instanta a constatat ca cea privind admisibilitatea actiunii este inoperanta deoarece actiunea de fata nu este una in constatare, insa cea privind lipsa de interes a reclamantei, desi interesul este una dintre conditiile legitimarii procesuale, deci a calitatii procesuale, este neintemeiata deoarece reclamanta este titulara a dreptului de proprietate in toate titlurile atacate si mostenitoare a defunctei D A, ca pentru aceleasi considerente este neintemeiata si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei.
Exceptia prescrierii dreptului la actiune este de asemenea neintemeiata, deoarece reclamanta a invocat in motivarea ei, reconstituirea dreptului de proprietate operata in favoarea unor persoane neindreptatite, care nu au solicitat aceasta reconstituire, in baza legii nr. 18/1991, nulitate prevazuta de art. II, pct. 1 , lit. a) din Lg. nr. 169/1997, actiunea in constatarea nulitatii absolute fiind imprescriptibila. A mai retinut ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei D E este neintemeiata, deoarece aceasta parata este mostenitoarea legala in calitate de sotie supravietuitoare a defunctului D N. C, a se vedea anexa 1 eliberata de Consiliul Local Iasi, fila 28 dosar, defunct care figureaza in titlurile de proprietate nr. 5654/18.11.2002, nr. 4612/17.04.1994 si 5366/19.05.1999. Pentru considerentele retinute, aceste exceptii au fost respinse.
Pe fondul pricinii, instanta retine ca, prin cererea inregistrata sub nr. 1145/16.03.1991, reclamanta a formulat solicitarea reconstituirii dreptului de proprietate dar aceasta cerere, mentioneaza si pe mostenitorii D N, D V si H M, acestia semnand ( fila 15 dosar).
In adeverinta nr. 1184/05.02.1991 s-a recunoscut dreptul de proprietate pentru suprafata de 2,50 ha, pentru reclamanta, dar si pentru ceilalti mostenitori, - fila 206 dosar, la fel si prin adeverinta nr. 3823/14.09.2004, fila 205.
Prin decizia civila nr. 159/28.01.2008 a Tribunalului Iasi- irevocabila - s-a retinut cu autoritate de lucru judecat, ca fiul predecedat nu a avut niciodata calitatea de mostenitor al mamei sale, astfel ca nici mostenitorii acestuia nu pot prelua un drept ce nu a existat, iar paratul D C. C nu figureaza nici printre semnatarii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, nr. 1145/16.03.1991 si nici in anexa 2 a), prin care s-a validat mostenitorilor defunctei D A, suprafata de 2,50 ha.
Ceea ce a retinut Tribunalul , prin amintita decizie, cu autoritate de lucru judecat, se refera la titlul de proprietate nr. 5540/16.04.2002, insa doar acel titlu a fost atasat prin actiunea ce a facut obiectul dosarului nr. 19124/245/2005 al Judecatoriei Iasi, in care s-a pronuntat sentinta supusa analizei instantei de recurs.
Considerentele acestei decizii insa isi extind autoritatea de lucru judecat, cu privire la intreaga suprafata de teren cu care autoarea partilor, D A, s-a inscris in CAP si care a fost reconstituita prin cele patru titluri de proprietate atacate prin actiunea de fata.
Potrivit art. 13 din Legea nr. 18/1991, mostenitorii sunt repusi in termenul de acceptare a succesiunii, cu privire la terenurile ce au apartinut autorilor lor , fiind considerati ca au acceptat succesiunea cu privire la aceste terenuri, prin cererea adresata Comisiei de aplicare a legii fondului funciare.
In speta nu are relevanta imprejurarea neacceptarii in termen a succesiunii de catre toti cei cu vocatie succesorala , atata vreme cat nici unul dintre neacceptantii succesiunii defunctei D A nu au renuntat , in mod expres la succesiunea ei (certificatul de mostenitor nr. 55/1987, fila 26 dosar).
Extinderea autoritatii de lucru judecat a deciziei civile nr. 159 /28.01.2008 a Tribunalului Iasi cu privire la intreg terenul proprietate al defunctei D A se rasfrange doar asupra paratilor D C.C, D E si D E, deoarece Tribunalul a statuat ca acestia nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate si nu sunt indreptatiti la reconstituire.
In ce-i priveste pe ceilalti parati, instanta va retine ca acestia prin semnarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate , formulata de reclamanta si inregistrata sub. nr. 1145/16.01.1991, fila 14 au indeplinit procedura prevazuta de art. 11 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005, preluata din regulamentele anterioare si aflata in vigoare la data formularii cererii in discutie.
Acest regulament nu poate fi interpretat atat de formalist pe cat pretinde reclamanta , in sensul ca procedura de formulare a cererii de reconstituire ar consta in redactarea personala , de catre fiecare mostenitor in parte a acesteia ci ea poate fi facura in comun de catre toti mostenitorii , fiind semnata de fiecare dintre ei(art. 11).
Cum actele primare de reconstituire a proprietatii , in baza Legii fondului funciar sunt reprezentate de cererea de reconstituire si de validarea acesteia , iar cererea inregistrata sub nr. 1145 / 16.03.1991, nu a fost semnata de paratii D C C, D E si D E, acestia nefiind validati nici in anexa 2Q, iar la data formularii acelei cereri, autorul lor, D N .C era decedat, titlurile de proprietate nr. 5654/18,01,2002, nr. 4612/7.04.1994, nr. 5366/19.05.1999, sunt partial nule, respectiv cu privire la includerea printre titulari a defunctului D N. C.
Aceeasi cerere este insa semnata astfel cum s-a retinut deja , de catre ceilalti mostenitori ai defunctei fost proprietar , respectiv de catre paratul D N, D V ( autorul paratilor D V si M M si care la data semnarii ei era in viata), si de parata H M .
Pentru toate considerentele retinute, instanta a respins exceptiile invocate de catre paratii D N, D C C, D E, D V si M M, a admis in parte actiunea, in baza art. III pct. 1 lit. a), din Legea nr. 169/1997, constatand nulitatea absoluta partiala a titlurilor de proprietate nr. 5654/18.01.2002, nr. 4612/7.04.1994, nr. 5366/19.05.1999 si a respins cererea privind constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. 5540/16.04.2002, formulata in contradictoriu doar cu paratii D V, M M, D N si H M , precum si cele doua comisii de fond funciar.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termen legal, recurenta V V, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie. Recursul a fost formulat in termen, scutit de plata taxei de timbru, semnat si motivat.
Se arata faptul ca instanta de fond a interpretat gresit cererea de reconstituire; faptul ca in subsolul cererii, dupa semnarea ei de catre recurenta, au fost trecuti ulterior si D N, D V, H M, nu inseamna ca acestia sunt titularii cererii sau ca au formulat cerere de reconstituire. Prin interogatoriul luat in dos. nr. 19124/245/2005 acestia au aratat ca nu este semnatura lor. D N nici nu avea cum sa faca cerere intrucat era decedat; nu este adevarat faptul ca D N trecut in subsolul cererii ar fi, de fapt, D N.N. Instanta a incalcat dispozitiile art. 8 si 11 Lg.18/1991; astfel calitatea de succesor, chiar daca ar exista, nu duce automat la reconstituirea dreptului de proprietate atata timp cat nu s-a formulat cerere de reconstituire.
Se invoca decizia civila 159/28.01.2008 data de Tribunalul Iasi, adeverinta 1184/5.11.1991 unde initial au fost trecuti D N, D V, H M dar ulterior au fost taiati. Acestia, de altfel, au dat declaratii in fata notarului prin care au renuntat la succesiune. Recurenta este cea care a facut cerere pentru toata succesiunea, este singura care a facut demersuri la comisii in vederea recuperarii terenului. Pe HCJ 210/1.04.2004 se valideaza cererea sa iar ulterior titlurile sunt emise si pe numele celorlalti. Se solicita cheltuieli de judecata.
Intimatii persoane fizice au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea recursului pentru urmatoarele motive: afirmatiile recurentei sunt nefondate, nelegale si contrare probatoriului administrat. Intimatul D N este aceeasi persoana cu cea care a formulat cererea de reconstituire; in acest sens se depune si adeverinta 687/4.03.1998. In ceea ce priveste mentiunea din adeverinta 1184/5.11.1991 (unde initial au fost trecuti D N, D V, H M dar ulterior au fost taiati), se arata faptul ca aceasta taietura este doar pe exemplarul recurentei; daca aceasta taietura ar fi apartinut comisiei ar fi fost certificata prin semnatura si stampila. Titlurile emise sunt anterioare HCJ din 2004. Recurenta nu a contestat nici un act premergator, a recunoscut calitatea de persoane indreptatite la reconstituire si a fost de acord cu iesirea din indiviziune.
Se mai arata faptul ca instanta a interpretat corect natura actului dedus judecatii, a respectat principiul securitatii raporturilor juridice ce presupune printre altele ca solutiile irevocabile date de instante sa nu mai poata fi contestate (cauza Amuraritei c.Romaniei si Brumarescu c. Romaniei). Se solicita cheltuieli de judecata. S-au anexat o serie de acte in copii xerox (filele 27-35).
S-a incuviintat pentru recurenta proba cu acte, proba administrata in dosar.
Analizand sentinta atacata in raport de motivele invocate, cat si din oficiu, conform dispozitiilor art. 304 1C .pr.civ., Tribunalul constata urmatoarele:
In cauza de fata recurenta contesta dreptul intimatilor D N, D V, H M la reconstituirea dreptului de proprietate, cererea sa avand ca obiect nulitatea absoluta partiala a titlurilor de proprietate indicate : 5654/2002, 4612/1994, 5366/1999 si 5540/2002.
Tribunalul retine faptul ca pe cererea de reconstituire formulata de recurenta s-a trecut si numele intimatilor, existand semnatura acestora alaturata. Numele intimatilor se regaseste si in referatul comisiei locale, registrul agricol, adeverinta NR.1184/5.11.1991, anexa 2a prin care s-a validat mostenitorilor defunctei D A suprafata de 2,50 ha ce constituie actul primar de reconstituire.
Mai mult, in cadrul dosarului 19124/245/2005 instanta retine faptul ca V V a recunoscut la interogatoriu faptul ca a avut mandatul tacit al tuturor mostenitorilor pentru a depune diligentele necesare in vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafetei de teren ramase de la D A. Prin decizia civila nr.159/28.01.2008 Tribunalul Iasi se retine faptul ca cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru D A, autoarea partilor s-a formulat de recurenta fiind completata si de intimati. Mai mult, chiar recurenta - prin intampinarea depusa in dosarul 23.624/2004 - recunoaste calitatea intimatilor prin faptul ca indica terenurile din titlurile de proprietate atacate ca fiind in compunerea masei succesorale ramase dupa autoarea partilor.
Faptul ca adeverinta de proprietate ar cuprinde o taietura nu reiese din documentatia depusa la dosar, faptul ca cererea de reconstituire cuprinde pe D N si nu pe fiul sau D N.N nu poate fi retinut (situatie ce reiese din toate actele mentionate mai sus).
Chiar in situatia in care un titlu de proprietate ar fi emis si pe numele unui mostenitor ce nu a formulat cerere de reconstituire, in mod expres, iar ceilalti comostenitori nu au atacat actele premergatoare emiterii titlului de proprietate, atunci titlul de proprietate se considera a fi emis, in mod valabil, intrucat se prezuma ca a existat un mandat tacit din partea mostenitorului ce nu a formulat cerere de reconstituire, urmand ca situatia dintre comostenitori sa fie rezolvata pe calea partajului succesoral. Cu atat mai mult in situatia in care numele comostenitorilor a fost trecut in cererea de reconstituire a dreptului de proprietate mandatul tacit se prezuma (Curtea de Apel Bucuresti, sectia IV-a civila, decizia nr. 1940/1999).
In ceea ce priveste renuntarea intimatilor la succesiune instanta retine faptul ca, din studierea certificatului de mostenitor nr.55/1987 reiese faptul ca intimatii sunt straini de succesiune prin neacceptare si nu renuntatori. In aceste conditii, conform art. 13 Lg.18/1991 si mentiunilor de mai sus, se considera ca intimatii au acceptat mostenirea prin cererea de reconstituire. Doar succesibilul renuntator la succesiune nu poate beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate deoarece "eredele renuntator se considera ca nu a fost niciodata erede", devenind o persoana straina de mostenirea fostului proprietar.
Nu in ultimul hotararile judecatoresti depuse la dosar au putere de lucru judecat in solutionarea cererii: hotararea este prezumata a exprima adevarul si nu trebuie contrazisa de o alta hotarare (res iudicata pro veritate habetur). Principiul puterii lucrului judecat impiedica contrazicerea intre doua hotarari judecatoresti, adica infirmarea facuta intr-o hotarare judecatoreasca definitiva printr-o alta hotarare judecatoreasca posterioara, data intr-un alt proces (Tribunalul Suprem, sectia civila, decizia nr. 496/1975).
In cauza sunt aplicabile, in acest sens, dispozitiile art. 6 al.1 CEDO (cauza Forna c. Romaniei (cererea nr. 34999/03, hotararea din 05.05.2009 - Curtea a constatat incalcarea art. 6 alin. 1 din Conventie; a aratat ca autoritatile nationale au obligatia de a lua toate masurile pentru a evita existenta unor hotarari contradictorii sau cel putin sa ia masuri pentru a rezolva situatiile astfel create (a se vedea Popescu si Dasoveanu c. Romaniei, nr. 24681/03, § 36).
Avand in vedere considerentele anterior expuse, in baza dispozitiilor art. 312 C.pr.civ., tribunalul va respinge recursul si va mentine sentinta recurata.