Art.1201 Cod civil .Intrunirea triplei identitati -de parti , obiect si cauza - pentru a se retine autoritatea de lucru judecat.
Potrivit art. 1201 cod civil exista autoritate de lucru judecat cand a doua cerere de chemare in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti , facute de ele si in contra lor in aceeasi calitate . Motivare contradictorie in sensul ca desi se retine existenta autoritatii de lucru judecat cu privire la o hotarare judecatoreasca anterioara , se constata ca fata de aceasta decizie petentii au calitatea de terti. Lipsa in acest context a identitatii de parti coroborata si cu neconcordanta cauzei juridice , fac inaplicabile disp.art.1201 cod civil. Prin cererea inregistrata la Judecatoria Motru asa cum a fost precizata , petentii N D. V, N D. D. si B. I. I au chemat in judecata pe detentorii L. I. si R.E.a pentru ca in contradictoriu cu intimatele Comisia Locala Dragotesti si Comisia Judeteana Gorj de fond funciar, sa se constate nulitatea absoluta a titlurilor de proprietate emise in favoarea detentorilor din 8.11.1995 si 14.04.2008.
Prin sentinta civila nr. 836 din 25.03.2009 pronuntata de Judecatoria Motru in dosarul nr. 1460/263/2008 a fost admisa exceptia autoritatii de lucru judecat referitoare la nulitatea titlului de proprietate nr. 1320306/8.11.1995 si a fost respinsa actiunea .
Pentru a pronunta aceasta sentinta s-a retinut ca prin decizia civila nr. 768/2005 pronuntata de Tribunalul Gorj in dosar 3496/1995 s-a constatat nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. 1320306/8.11.1995 si in conditiile in care se contesta acelasi act de proprietate , s-au apreciat incidente in cauza disp. art. 1201 cod civil privind autoritatea de lucru judecat .
Referitor la titlul de proprietate nr. 1502524/2008 , s-a retinut ca acesta a fost emis , potrivit sustinerilor Comisiei Locale Dragotesti ca urmare a deciziei 768/2005 a Tribunalului Gorj , prin care s-a dispus obligarea la eliberarea unui nou titlu de proprietate pe numele mostenitorilor autorului L D I.
A apreciat instanta de fond ca petentul invoca aceiasi situatie de fapt si de drept care a fost retinuta si analizata de instanta anterioara , dar petentii fiind terti fata de hotarare , nu intra in discutie aplicarea disp. art. 1201 cod civil , dar a sustinut ca nu se mai poate pune in discutie situatia de fapt si de drept , intrucat s-ar incalca principiul stabilitatii juridice.
A precizat instanta de fond ca instanta anterioara a analizat mai intai calitatea de persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate a beneficiarilor titlului contestat , ca desi petentul s-a prevalat de mijloace de proba noi ce nu au fost avute in vedere de instanta anterioara , acesta nu justifica un interes legitim in promovarea actiunii, existand totusi posibilitatea promovarii unei actiuni in revendicare in care sa fie comparate titlurile de proprietate ale partilor.
Impotriva sentintei au declarat recurs petentii , criticand sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie .
Din sintetizarea motivelor de recurs asa cum au fost expuse si oral , criticile aduse sentintei vizeaza gresita solutionare a capatului de cerere privind anularea titlului de proprietate din anul 1995 pe exceptia autoritatii de lucru judecat, titlu ce nu exista la dosar si necercetarea fondului cauzei in ceea ce priveste al doilea titlu de proprietate , intrucat nu au fost avute in vedere nici una din probele depuse si administrate de catre petenti si in special hotararile judecatoresti .
Recursul s-a apreciat intemeiat pentru urmatoarele considerente;
Actiunea petentilor a vizat atat nulitatea titlului de proprietate nr. 1320306/8.11.1995 cat si a titlului de proprietate 1502524/2008.
Instanta de fond a retinut raportat la primul titlu de proprietate existenta in cauza a autoritatii de lucru judecat .
Potrivit art. 1201 cod civil exista autoritate de lucru judecat cand a doua cerere de chemare in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti , facute de ele si in contra lor in aceeasi calitate .
Prin decizia civila 768/15.07.2005 a Tribunalului Gorj in raport de care s-a retinut autoritatea de lucru judecat , s-a constatat nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. 1320306/8.11.1995 , insa se observa ca actiunea dedusa judecatii vizeaza pe reclamantii L. D. Ion , L. E. , U. V. M. si parat L. I. I, fara a fi parti in acel litigiu si petentii din prezenta cauza .
Deci , evident ca nu se poate vorbi de o identitate de parti , singura identitate fiind cea de obiect, neexistand nici identitate de cauza juridica , intrucat invocarea dispoz. art. III pct. 1 lit. a din Leg. 169/1997 s-a raportat la dispoz. art. 13 pct. 3 din Leg. 18/1991, respectiv la faptul ca se impunea reconstituirea in indiviziune atat pentru reclamanti in calitate de mostenitori testamentari, cat si pentru parat in calitate de mostenitor legal autorului L.D I .
Este evident ca nu putem vorbi nici de o opozabilitate a deciziei tribunalului fata de petenti .
De altfel , hotararea instantei de fond cuprinde o motivare contradictorie in sensul ca desi retine existenta autoritatii de lucru judecat cu privire la decizia tribunalului , constata ca fata de aceasta decizie petentii au calitatea de terti.
In contextul in care s-ar fi retinut pe baza unui probatoriu concludent si nu numai pe baza sustinerilor Comisiei Locale de Fond Funciar ca titlul de proprietate din anul 2008 a fost emis in baza deciziei 768/2005 , instanta de fond putea retine exclusiv numai imprejurarea ca titlul din anul 2005 nu mai este in fiinta si ca interesul promovarii actiunii de catre petenti trebuia raportat la titlul din anul 2008 , avand in vedere ca potrivit deciziei tribunalului noul titlu este diferit de cel vechi doar in ceea ce privesc titularii acestuia , nefiind anulate mentiunile referitoare la suprafetele reconstituie si amplasamentul acestora .
Concordanta sub aspectul respectarii suprafetelor si a tuturor celorlalte mentiuni din titlul de proprietate mai putin cele referitoare la beneficiarii titlului de proprietate dintre cele doua titluri nici nu putea fi constatata in lipsa atasarii al dosar a titlului din anul 2005 , existand ipotetic posibilitatea modificarii amplasamentelor in noul titlu fata de cel anterior , si in acest mod eventual afectarea dreptului de proprietate al petentilor .
Cert este insa ca instanta de fond nu a lamurit obiectul cererii de chemare in judecata , intrucat desi prin precizarea de la fila 92 se consemneaza sustinerea petentului N V in sensul ca solicita nulitatea absoluta a titlurilor de proprietate cu privire la parcelele descrise in cererea de chemare in judecata , nu se precizeaza in continutul sentintei ,care sunt aceste parcele si nu se motiveaza strict cu privire la acestea .
In concluziile depuse de petenti la fila 94 se arata tocmai ca titlul de proprietate din 2008 nu concorda cu cel din anul 1995 , respectiv in titlul din 2005 este trecuta la tarlaua 240 parcela de 841 m.p., iar in titlul din 2008 este trecuta suprafata de 1144 m.p.
Din toate cererile formulate de petenti rezulta ca s-au prevalat in aparare de hotararile judecatoresti pronuntate in litigiile care s-au purtat intre parti anterior , iar instanta de fond nu a lamurit pe baza de probe concludente in ce masura terenul in litigiu ( de care instanta de fond nici nu face vorbire ) a facut obiectul judecatilor anterioare.
Asadar , s-a constatat ca judecatoria nu a cercetat fondul cauzei si in baza art. 312 alin. 5 c.pr.civ. a fost admis recursul, casata sentinta si trimisa cauza spre rejudecare.
Decizia nr.2239 din 15 oct.2009 pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr.4325/95/2009