Contestatie la cererea de deschidere a procedurii insolventei. Sentinta comerciala nr. 1079 din data de 05.10.2009
pronunțată de Tribunalul Valcea

Contestatie la cererea de deschidere a procedurii insolventei. Creanta derivand din bilet la ordin.
In cazul in care acest titlu contine toate elementele prevazute de Legea nr. 58/1934 creanta se naste din insusi biletul la ordin, desprinsa de raportul fundamental. ( sent. Nr. 1079 din 5 oct. 2009) Prin cererea inregistrata sub nr. 818/90/2009, creditoarea I. N. C. F. SA, prin mandatar a solicitat deschiderea procedurii insolventei fata de debitoarea SC R. A. S. SRL Ramnicu Valcea, cu motivarea ca detine fata de aceasta o creanta certa, lichida si exigibila in suma de 200.304,35 lei.
Creditoarea arata ca in baza contractului de factoring nr.33/25.06.2008 si a protocolului nr. 1/25.06.2008 aferent acestui contract, cedentul SC S. SRL a cesionat catre I. N. C. F. SA toate drepturile, actiunile si privilegiile sale aferente creantelor izvorate din toate contractele comerciale incheiate intre SC S. SRL si debitoarea SC R. A. S. SRL Ramnicu Valcea si ca urmare, facturile emise de catre SC S. SRL in temeiul acestora raporturi comerciale trebuiau achitate in contul I. N. C. F. SA astfel cum debitoarea a si fost notificata. Existenta creantei este recunoscuta de catre debitoare prin acceptarea notificarii cesiunii de creanta.
Biletele la ordin emise de debitoare pentru plata creantei au fost refuzate la plata pentru lipsa de disponibil.
Copia cererii introductive a fost comunicata debitoarei la sediul declarat la Registrul Comertului la data de 17.03.2009 .
Debitoarea prin contestatie a solicitat respingerea cererii introductive cu motivarea ca nu are nici o datorie fata de cedentul SC S. SRL, fapt recunoscut de cedent, astfel incat acesta nu putea ceda datorii inexistente. Nu se cunoaste in ce imprejurari a ajuns semnatura si stampila societatii debitoare pe notificarea cesiunii de creanta sens in care se solicita depunerea originalului notificarii la dosar. Creditoarea nu a depus la dosar facturile constatatoare ale creantei iar acestea nu sunt inregistrate nici in contabilitatea debitoarei.
Biletele la ordin nu sunt completate de catre debitoare si au fost declarate pierdute inca din 4 nov. 2008; biletele au fost completate in mod abuziv de catre creditoare deoarece facturile mentionate in aceste titluri la ordin nu au fost comunicate debitoarei.
Debitoarea a mai invocat si lipsa dovezii calitatii de reprezentant al creditoarei.
In legatura cu aceasta exceptie tribunalul constata ca reprezentarea creditoarei de catre mandatar are ca temei contractul de mandat si procura de la filele 142-145 dosar iar mandatarul este reprezentat in instanta de avocat cu delegatie la dosar ( fila 6); ca atare exceptia este neintemeiata.
Din probele administrate tribunalul constata nefondata contestatia formulata de debitoare.
Prin contractul de vanzare cumparare nr. 210 din 21 iulie 2005 ( fila 119 dosar) vanzatoarea SC S. SRL s-a angajat sa furnizeze debitoarei marfa specifica la comanda debitoarei.
Prin contractul de factoring nr. 33 din 25 iunie 2008 vanzatoarea SC S. SRL a transmis factorului I. N. C. F. SA ( creditoarea din prezenta cauza ) creantele rezultate din contractul de vanzare cumparare impotriva debitoarei.
Transmisiunea creantelor a fost notificata debitoarei ( fila 9 dosar) , debitoarea fiind de acord sub semnatura si stampila cu situatia de fapt mentionata in notificare. Debitoarea nu contesta semnatura insa sustine ca nu stie cum a ajuns aceasta semnatura pe notificare.
De asemenea aderentul ( vanzatoarea) a transmis prin gir factorului trei bilete la ordin emise de debitoare ( filele 13-20) dosar si completate cu sumele de 65.711 lei, 66.980 lei si 67.612 lei. Biletele au fost introduse la plata insa au fost refuzate pentru lipsa se disponibil.
Debitoarea sustine ca ar fi declarat pierdute aceste bilete insa nu contesta faptul ca au fost semnate de ea insasi ca emitent.
Sub acest aspect instanta constata ca biletul la ordin este un titlu de credit formal, complet si autonom fata de obligatia din raportul fundamental in temeiul caruia a fost emis.
In cazul in care acest titlu contine toate elementele prevazute de Legea nr. 58/1934 creanta se naste din insusi biletul la ordin, desprinsa de raportul fundamental. Cu alte cuvinte debitoarea emitand biletele la ordin se obliga la plata sumelor inscrise in titluri prin insusi faptul emiterii, situatia fiind identica si in cazul emiterii unui bilet la ordin in alb, cu diferenta ca in cazul titlului emis in alb emitentul poate opune nerespectarea intelegerii initiale la completarea titlului.
Insa aceasta nerespectare a intelegerilor initiale poate fi opusa fara conditii numai primului beneficiar; fata de posesorii ulteriori nerespectarea intelegerii initiale nu poate fi opusa decat daca posesorul a dobandit biletul la ordin cu rea-credinta ori a savarsit o greseala grava in dobandirea lui ( art. 12 din Legea nr. 58/1934).
In consecinta continutul biletului la ordin este cel care rezulta din inscris si tragatorul este obligat fata de orice posesor chiar daca dreptul de completare nu s-a exercitat potrivit intelegerii initiale cu exceptia dovedirii relei credinte sau a greselii grave in dobandirea titlului de credit.
In speta nu s-a dovedit ca creditoarea ar fi fost de rea credinta sau ar fi savarsit o greseala grava in dobandirea titlului. Creditoarea a dobandit biletele la ordin ca urmare a contractului de factoring si existenta contractului de vanzare cumparare precum si a facturilor mentionate in biletele la ordin, acceptate sub semnatura de catre debitoare ( filele 122-123) sunt suficiente premise pentru a reliefa buna credinta a acesteia.
Fata de aceste considerente de fapt tribunalul constata existenta unei creante certe, lichide si exigibile in suma de 200.304,35 lei in patrimoniul debitoarei dovedita cu biletele la ordin susmentionate.
De mentionat ca in aceasta cauza instanta nu este tinuta se dezlege raportul fundamental dintre tragator ( debitoare) si primul beneficiar (SC S. SRL) respectiv existenta unei creante a beneficiarului fata de tragator derivata din contractul de vanzare cumparare.
Asa cum s-a aratat mai sus creanta creditoarei I. N. C. F. SA se naste chiar din titlul de credit iar debitoarea putea refuza plata numai daca dovedea existenta relei credinte sau a unei greseli grave in dobandirea biletelor la ordin, aspecte care nu au fost dovedite in cauza.
In ce priveste starea de insolventa a debitoarei aceasta este dovedita chiar de lipsa lichiditatilor necesare pentru onorarea biletelor la ordin, lipsa care a constituit cauza refuzului bancar.
Asa fiind, in temeiul art. 33 alin.6 din Legea nr.85/2006, tribunalul urmeaza sa respinga contestatia debitoarei, sa admita cererea creditoarei si sa dispuna deschiderea procedurii insolventei iar in temeiul art. 34 din Legea nr. 85/2006, va fi desemnata in calitate de administrator judiciar societatea profesionala specializata si autorizata in domeniul insolventei NS SPRL Ramnicu Valcea in baza ofertei de servicii depusa la dosar.