Dosar nr. 3040/88/2008
SENTINTA CIVILA NR. 26
Sedinta publica din data de 09 ianuarie 2009 Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Tulcea sub nr.5499/14 noiembrie 2008, reclamanta ... a chemat in judecata parata S.C. TULCO S.A. TULCEA, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta pe cale de ordonanta presedintiala sa fie obligata parata de a permite accesul reclamantei in incinta imobilului inchiriat in baza contractului nr. 1575/2 octombrie 2007, obligarea la plata daunelor cominatorii in suma de 3000 Euro pentru fiecare zi de intarziere pana la executarea obligatiei asumata prin contract, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca potrivit contractului nr. ... din 2 octombrie 2007 a inchiriat de la parata un spatiu comercial in suprafata de 1100 m.p. reprezentand cladire depozit si birouri cu terenul aferent acestora.
A mai aratat reclamanta ca datorita atitudinii abuzive pe care parata constant a manifestat-o, aceasta fiind discretionara in modul cum a permis accesul in incinta inchiriata, aplicand un tratament inechitabil clientilor sai. Datorita culpei paratei, au existat perioade in care s-au aflat in situatia de a nu putea achita chiria la care a fost obligata prin conventie si care in prezent se ridica la suma de 20000 lei.
De asemenea, a mai aratat ca le-a fost blocata calea de acces la cladirea inchiriata precum si sudarea usilor metalice prin care se putea intra in cladire. In cladire fiind depozitate marfuri comerciale in valoare de peste 300.000 lei, marfuri care nu puteau fi distribuite partenerilor contractuali, nefolosinta bunului inchiriat producea consecinte irevocabile pe plan financiar.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 581 Cod proc. civ.,
In dovedirea actiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei inscrisuri.
Parata legal citata a depus intampinare in continutul careia a invocat in principal exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Tulcea, avand in vedere dispozitiile prevazute de art. 1 din contract "pentru activitati de depozitare si/sau comercializare produse alimentare si nealimentare" constituia un raport juridic comercial, iar obligatia a carei executare se solicita era una comerciala, neevaluabila in bani, astfel ca competenta de solutionare apartinea Tribunalului Tulcea si in raport de dispozitiile art. 2 pct. 1 lit. a) Cod proc. civ.
Prin Sentinta civila nr. 3550 din 16 decembrie 2008, Judecatoria Tulcea a admis exceptia si a declinat competenta solutionarii cauzei la Tribunalul Tulcea, in prima instanta.
Dupa declinare, cauza a fost inregistrata la Tribunalul Tulcea la nr. 3040/88/2008.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Intre parti s-a incheiat la data de 2 octombrie 2007, contractul de inchiriere nr. 1575 privind inchirierea suprafetei de 1100 m.p. situata in Tulcea, strada ... nr. 40, pentru productie stabilindu-se si obligatia platii chiriei.
In contract, partile au stipulat ca durata contractului este de 1 an incepand cu 1 noiembrie 2007, putand fi prelungit cu acordul partilor.
La data de 1 noiembrie 2008, contractul a expirat iar partile nu au inteles sa reinnoiasca contractul.
Potrivit dispozitiilor art. 581 Cod proc. civ., instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executarii.
Din analiza dispozitiilor art. 581 Cod proc. civ., rezulta ca doua sunt conditiile specifice exercitarii procedurii ordonantei presedintiale, respectiv urgenta si nerezolvarea fondului cauzei.
Intrucat urgenta trebuie sa rezulte din fapte concrete, specifice fiecarui caz in parte, si cum reclamanta nu a dovedit in ce consta urgenta masurii solicitate si care ar fi paguba suferita daca s-ar refuza recurgerea la o astfel de procedura speciala, decat una pe dreptul comun, instanta va constata ca aceasta conditie nu este indeplinita in raport de faptul ca, in cauza, contractul de inchiriere a expirat iar revenirea in spatiul de lucru nu mai are suport legal.
De altfel, partile trebuie sa-si solutioneze conflictul aparut, pe calea dreptului comun, cu administrarea unor probatorii in ce priveste existenta in spatiul ce a facut obiectul inchirierii a bunurilor proprietatea reclamantei precum si a justificarii retinerii acestor bunuri de catre parata, probe ce nu se pot face pe calea ordonantei presedintiale.
Ca urmare a faptului ca dreptul reclamantei de a avea acces in spatiul solicitat nu mai subzista, contractul de inchiriere fiind expirat, instanta retine ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 581 Cod proc. civ., respectiv aparenta dreptului si neprejudecarea fondului cauzei pentru ca in situatia contrara de admitere a ordonantei, litigiul dintre parti s-ar solutiona definitiv si nu temporar, pe fond, pe aceasta cale speciala, lucru care nu este permis.
Cum inadmisibilitatea invocata de catre parata priveste de fapt fondul cauzei ordonantei, ce implica analiza conditiilor de admisibilitate, si cum acestea nu sunt indeplinite, instanta va respinge cererea de ordonanta presedintiala ca nefondata.
Comercial - ordonanta prezidentiala
Sursa: Portal.just.ro