Potrivit art. 201 din Legea nr. 71/2011, prescriptiile incepute si neimplinite la data intrarii in vigoare a Codului civil, raman supuse dispozitiilor care le-au instituit.
In acelasi sens sunt si prevederile art. 6 alin. 4 Cod civil, conform carora prescriptiile, decaderile si uzucapiunile incepute si neimplinite la data intrarii in vigoare a legii noi sunt in intregime supuse dispozitiilor legale care le-au instituit.
Prin sentinta civila nr. 1216/7.10.2014 a Judecatoriei RV s-a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantei pentru suma de 20,32 lei reprezentand contravaloare prestare serviciu public de salubrizare, pe intervalul martie 2011-iunie 2011, s-a respins cererea pentru suma de 20,32 lei, constatata prescrisa, s-a admis, in parte cererea, paratul fiind obligat sa plateasca reclamantei suma de 91,44 lei reprezentand contravaloare prestare serviciu public de salubrizare pe intervalul iulie 2011- decembrie 2012 si penalitatile de intarziere calculate la aceasta suma, potrivit clauzelor contractuale, incepand cu data scadentei fiecarei facturi in parte emise pentru debitul principal sus mentionat, si pana la data de 25.06.2014, precum si suma de 50 lei, cheltuieli de judecata.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca intre cele doua parti a fost incheiat contractul de prestare a serviciului public de salubrizare pentru utilizatori casnici nr. 4475/ 29.01. 2010, pentru serviciile prestate, reclamanta a emis facturile fiscale de la filele 11-41, pentru suma totala de 153,76 lei, suma pe care paratul nu a achitat-o pana in prezent .
In temeiul disp. decretului nr. 167/1958, in vigoare la data inceperii curgerii termenului de prescriptie ( cf. art.201 din legea nr.71/2011), exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantei pentru suma de 20,32 lei reprezentand contravaloare prestare serviciu public de salubrizare, pe intervalul martie 2011-iunie 2011 a fost admisa, intrucat s-a implinit termenul de prescriptie de 3 ani, reclamanta nefacand dovada ca ar fi intervenit vreo cauza de intrerupere ori suspendare a acestui termen.
In ce priveste fondul cauzei, a retinut ca paratul nu a facut dovada ca ar fi contestat facturile emise de reclamanta pentru celelalte sume, care nu sunt prescrise, si nici nu s-a aparat in vreun fel, astfel incat se prezuma ca aceasta a acceptat la plata suma de 91,44 lei, reprezentand contravaloare prestare serviciu public de salubrizare pe intervalul iulie 2011- decembrie 2012, suma certa, lichida si exigibila.
Instanta a constatat ca potrivit clauzelor contractuale,pentru intarzierea la plata, parata datoreaza reclamantei penalitati de intarziere, calculate incepand cu scadenta fiecarei facturi in parte si pana la data solicitata de reclamanta (data emiterii ultimei facturi de penalitati), din documentele depuse la dosar neputandu-se retine ca sumele reprezentand penalitati de intarziere, inscrise in facturi, sunt corect calculate.
Pentru considerentele expuse si in temeiul art. 969, 1066 si urm 1073 si urm. Cod civil in vigoare la data incheierii contractului dintre parti, precum si a art. 1025 si urmatoarele din noul Cod de procedura civila, instanta a admis, in parte, cererea formulata si a obligat pe parat sa plateasca reclamantei suma de 91,44 lei reprezentand contravaloare prestare serviciu public de salubrizare pe intervalul iulie 2011- decembrie 2012 si penalitatile de intarziere calculate la aceasta suma, potrivit clauzelor contractuale, incepand cu data scadentei fiecarei facturi in parte, emise pentru debitul principal sus mentionat, si pana la data de 25.06.2014.
In temeiul art. 453 Cod procedura civila, paratul a fost obligat sa plateasca reclamantei suma de 50 lei, cheltuieli de judecata, constand in taxa judiciara de timbru.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel in termen, reclamanta, care a formulat critici pentru nelegalitate si netemeinicie, prin care a solicitat schimbarea hotararii, in sensul admiterii in intregime a actiunii formulate, cu cheltuieli de judecata.
A motivat ca, instanta de fond nu a interpretat corect legislatia in domeniul prescriptiei extinctive, pe de o parte, pentru faptul ca nu a tinut cont ca paratul nu a facut dovada contestarii facturilor, astfel ca datoreaza suma solicitata si pe de alta parte, intrucat in raport de dispozitiile art. 2512 alin.2 din Codul civil, organul de jurisdictie competent nu mai poate invoca din oficiu exceptia prescriptiei, aceasta fiind de ordine privata.
Apelanta a mai sustinut ca hotararea instantei de fond, astfel cum este formulata, lasa loc de interpretari in ce priveste valoarea penalitatilor de intarziere, fapt ce ar crea probleme la punerea in executare .
In dezvoltarea aceleiasi critici, apelanta a mai sustinut ca instanta de fond ar fi trebuit sa dispuna obligarea paratului la plata sumei totale de 153,76 lei reprezentand c/v serviciu public de salubrizare si penalitati de intarziere.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 470 si urm. C. proc. civ.
Intimatul parat nu a depus intampinare.
In apel, nu s-a solicitat administrarea de probatorii.
Verificand in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, prin prisma dispozitiilor legale aplicabile, tribunalul, a respins apelul declarat, pentru considerentele care vor succede.
In ce priveste critica potrivit careia, in mod eronat, instanta de fond a admis exceptia prescriptiei pentru pretentiile aferente perioadei martie 2011-iunie 2011, se apreciaza ca nu este intemeiata.
.Potrivit art. 201 din Legea nr.71/2011 ,, Prescriptiile incepute si neimplinite la data intrarii in vigoare a Codului civil, raman supuse dispozitiilor care le-au instituit".
In acelasi sens, sunt si prevederile art. 6 alin.4 din Codul civil, conform carora prescriptiile, decaderile si uzucapiunile incepute si neimplinite la data intrarii in vigoare a legii noi sunt in intregime supuse dispozitiilor legale care le-au instituit.
Intrucat Codul civil a intrat in vigoare la data de 01.10.2011, iar reclamanta a solicitat obligarea paratului la plata contravalorii facturilor emise incepand din luna martie .2011, data in raport de care, prescriptia a fost inceput, dar nu s-a implinit, in cauza sunt aplicabile dispozitiile legii vechi, respectiv ale Decretului nr. 167/1958, instanta in temeiul art. 18 putand invoca din oficiu prescriptia.
Avand in vedere ca potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958 termenul de prescriptie este de 3 ani, in raport de data sesizarii instantei (4.08.2014), pretentiile pentru perioada martie-iunie 2011 au fost considerate in mod corect prescrise, instanta de fond admitand exceptia prescriptiei pentru acestea.
Sustinerea potrivit careia paratul nu a contestat facturile emise, astfel ca acesta ar datora suma solicitata de reclamanta, nu poate fi retinuta, intrucat pentru suma de 20,32 lei, instanta de fond a constatat justificat ca pretentiile sunt prescrise, exceptia putand fi invocata si din oficiu, avand in vedere motivele expuse anterior.
Sustinerea apelantei potrivit careia hotararea instantei de fond, astfel cum este formulata, lasa loc de interpretari in ce priveste valoarea penalitatilor de intarziere, fapt ce ar crea probleme la punerea in executare, nu poate fi primita.
Prin cererea formulata, reclamanta a solicitat obligarea paratului la plata sumei de 153,76 lei reprezentand, debit principal-contravaloare prestare serviciu public de salubrizare si penalitati de intarziere reprezentand c/v servicii prestate si penalitati de intarziere, fara a le defalca si a depune un mod de calcul al penalitatilor de intarziere.
In raport de facturile depuse de reclamanta, instanta de fond a stabilit ca din suma solicitata, c/v serviciului de salubrizare prestat este in cuantum de 91.44 lei.
La art. 15 alin.3 din contractul incheiat de parti, s-a stipulat ca neachitarea facturii in termen de 15 zile de la data primirii acesteia, atrage majorari de intarziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligatiilor fata de bugetul de stat, fara sa depaseasca cuantumul debitului.
Intrucat reclamanta nu a depus un mod de calcul al penalitatilor de intarziere, instanta de fond, in mod corect, a dispus obligarea paratei la plata penalitatilor de intarziere calculate la suma de 91.44 lei, potrivit clauzelor contractuale, incepand cu data scadentei fiecarei facturi in parte si pana la data de 25.06.2014, stabilirea cuantumului realizandu-se cu ocazia executarii.
Fata de considerentele expuse, apreciind ca nu sunt intemeiate motivele invocate, in baza art. 480 alin.1 C. proc. civ. apelul a fost respins ca nefondat.