Prin sentinta penala nr. 15 din 30 ianuarie 2013 pronuntata de Judecatoria Zimnicea s-a dispus respingerea contestatiei la executare formulata de contestatorul M.I.S. impotriva executarii sentintei penale nr. 58 din 20.05.2011 pronuntata de Judecatoria Zimnicea, ca inadmisibila.
Pentru a pronunta o astfel de hotarare instanta de fond a avut in vedere ca numitul M.I.S. aflat in executarea unei pedepse privative de liberate in Penitenciarul Giurgiu a solicitat anularea formelor de executare dispuse in baza sentintei penale nr. 58 din 20.05.2011 pronuntata de Judecatoria Zimnicea, intrucat fapta pentru care a fost condamnat, respectiv infractiunea de furt, nu a comis-o, situatie ce o poate dovedi cu 4 martori.
A apreciat judecatorul fondului ca motivele invocate de contestator nu se incadreaza in cazurile de contestatie la executare, prevazute de art. 461 C. proc. pen., acestea formand obiectul analizei instantei care a pronuntat condamnarea precum si a instantei de recurs.
Impotriva sentintei penale nr. 15 din 30 ianuarie 2013 pronuntata de Judecatoria Zimnicea a declarat recurs, in termen legal, contestatorul M.I.S.,fara motivare.
De asemenea, impotriva aceleiasi sentinte a declarat recurs si Parchetul de pe langa Judecatoria Zimnicea, pentru urmatoarele aspecte:
Desi instanta de fond a respins cererea contestatorului , apreciind ca aceasta nu se incadreaza in prevederile art. 461 C. proc. pen. , nu l-a obligat si la plata cheltuielilor judiciare datorate, asa incat s-a facut o gresita aplicare a legii. A invocat sub acest aspect incidenta dispozitiilor art. 385/9 alin. 1 pct. 17/1 teza a II-a C. proc. pen.
Analizand recursurile declarate atat de contestator cat si de Parchetul de pe langa Judecatoria Zimnicea in raport de motivele formulate dar si din oficiu, potrivit art. 385/6 alin. 3 C. proc. pen. tribunalul constata urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. 58 din 20.05.2011 pronuntata de Judecatoria Zimnicea s-a dispus condamnarea inculpatului M.I.S. la o pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare, pentru comiterea unor infractiuni de furt calificat, recunoscute de inculpat la aceea data si pentru care s-a facut aplicarea dispozitiilor art. 320/1 C. proc. pen. Sentinta a ramas definitiva prin decizia Curtii de Apel Bucuresti nr. 1579/31.08.2011, prin care s-a respins recursul declarat de inculpat. Fata de inculpat s-a emis mandatul de executare a pedepsei inchisorii cu nr. 79 din 06.09.2011.
Ulterior, prin sentinta penala nr. 1978 din 26.07.2012 pronuntata de Judecatoria sector 4, Bucuresti s-a admis cererea de contopire pedepse formulata de petentul M.I.S dispunandu-se contopirea pedepselor aplicate prin sentinta penala nr. 58/20.05.2011 cu pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata acestuia prin sentinta penala nr. 90/04.10.2011 pronuntata de aceeasi instanta, , urmand ca petentul sa execute pedeapsa de 3 ani inchisoare plus un spor de pedeapsa de 3 luni inchisoare, in total 3 ani si 3 luni inchisoare, in regim de detentie. S-au anulat mandatele de executare emise in temeiul sentintelor enuntate mai sus si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei inchisorii pentru pedeapsa de 3 ani si 3 luni inchisoare.
Si aceasta sentinta a ramas definitiva la data de 12.09.2012, prin respingerea recursului declarat de inculpat.
Potrivit art. 461 alin. 1 C. proc. pen. contestatia contra executarii hotararii penale se face in urmatoarele cazuri:
a) cand s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva;
b) cand executarea este indreptata impotriva altei persoane decat cea prevazuta in hotararea de condamnare;
c) cand se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare;
d) cand se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare a pedepsei, precum si orice alt incident ivit in cursul executarii.
Prin urmare, conform acestor dispozitii legale, contestatia la executare este un mijloc jurisdictional de rezolvare a incidentelor survenite in cursul executarii pedepsei, ceea ce inseamna ca, pe aceasta cale nu se poate schimba incadrarea juridica data faptei prin hotararea definitiva de condamnare sau sa se individualizeze pedeapsa, asa cum a solicitat contestatorul in contestatie, intrucat s-ar aduce atingere autoritatii de lucru judecat.
Prin urmare, in mod corect prima instanta a dispus respingerea contestatiei, apreciind intemeiat ca motivele invocate de contestator nu se regasesc in cazurile prevazute la art. 461 C. proc. pen. , situatie in care contestatia este inadmisibila.
Cat priveste recursul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Zimnicea, acesta este apreciat de tribunal ca intemeiat avand in vedere ca, in raport de prevederile art. 192 alin. 2 C. proc. pen. , contestatorul datora plata cheltuielilor judiciare catre stat, urmare a respingerii contestatiei la executare, existand o culpa a acestuia in declansarea procesului penal
Contestatie la executare respinsa ca inadmisibila
Decizie nr. 106 din data de 10.09.2013
pronunțată de Tribunalul Teleorman
Sursa: Portal.just.ro