LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIAR. APRECIERE Decizie nr. 4 din data de 11.01.2012
pronunțată de Tribunalul Teleorman

Prin incheierea nr. 1/09.01.2012 Judecatoria Rosiorii de Vede a admis cererea formulata si a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului C.A.A , aflat in stare de arest preventiv pentru infractiunea de furt calificat prev. de art. 208-209 Cp.
S-a apreciat ca nu este depasita limita maxima de 18 ani inchisoare pentru infractiunea pentru care este cercetat, asa cum prevede art. 160/2 alin. 1 Cpp si nici nu exista date din care sa rezulte necesitatea de a-l impiedica pe inculpat sa savarseasca alte infractiuni sau date din care sa rezulte ca acesta va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului potrivit art. 160/2 alin. 2 Cpp.
In recursul declarat de Parchet, tribunalul a retinut ca indeplinirea conditiilor prevazute de art. 160/2 alin. 1 Cpp, nu confera celui arestat un drept la liberarea provizorie ci numai o vocatie, instanta avand facultatea iar nu obligatia de a dispune aceasta masura (dec. 17/2011 a ICCJ). O mare pondere in aprecierea temeiniciei cererii de liberare provizorie trebuie sa o aiba datele care tin de persoana inculpatului si de gravitatea faptelor.
Din probele administrate la urmarirea penala a rezultat ca inculpatul a comis fapta impreuna cu un alt inculpat, pe timp de noapte, prin efractie, respectiv prin taierea grilajului si desprinderea cazanelor de tuica, prin dislocarea caramizilor si tencuielii, turtirea bunurilor sustrase pentru a le putea transporta cu autoturismul cu care s-au deplasat la locul faptei, asa incat tribunalul a apreciat ca cererea de liberare provizorie, chiar si cu instituirea de garantii a fost gresit admisa de instanta de fond, nefiind oportuna. Masura arestarii preventive a inculpatului se impune a fi mentinuta pentru o buna desfasurare a procesului penal, in acord cu art. 136 alin. 1 Cpp, dar si prin raportare la art. 5 paragraf. 3 din CEDO, cat timp s-a bazat pe motive pertinente si suficiente a o justifica, mai ales ca o detentie preventiva de o luna de zile nu depaseste un termen rezonabil, avand in vedere stadiul procesual, respectiv faza de strangere a probelor.
In consecinta, recursul a fost admis, cererea de liberare provizorie sub control judiciar fiind respinsa.