Restituire taxa de poluare auto - data de la care se acorda dobanda legala. Dobanda legala se cuvine de la data cererii de chemare in judecata formulata de reclamant la instanta de fond, rationament dedus din aplicarea art. 1084 si 1088 Cod civil, potrivit carora creditorul are dreptul de a dobandi "pierderea ce a suferit si beneficiul de care a fost lipsit", respectiv "la obligatiile care au ca obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate_". Potrivit principiului "tempus regit actum"- art.15 alin.2 din Constitutia Romaniei, se aplica normele Codului civil anterior, in vigoare la data nasterii raportului juridic civil dintre partile aflate in proces, inclusiv la data promovarii actiunii la instanta de judecata de fond. Prin sentinta civila nr. nr.1335/CA/22.03.2011 pronuntata de Tribunalul Brasov - sectia comerciala si de contencios administrativ s-a respins actiunea promovata de catre reclamantul T.N.A. in contradictoriu cu parata A F P F; s-a respins cererea de chemare in garantie formulata de catre parata A F P F fata de chemata in garantie A F M B.
Pentru a pronunta aceasta solutie tribunalul a retinut urmatoarele:
In fapt, reclamantul a achizitionat autoturismul marca Volkswagen, nr. identificare WVWZZZ1HZW455469, inmatriculat anterior in UE (Germania) .
Pentru inmatricularea in Romania, reclamantul a achitat paratei A F P F taxa de prima inmatriculare, in suma de 2.509 lei, conform chitantei seria TS7 nr. 1169491/01.11.2010.
La data de 14.12.2010 reclamantul a solicitat paratei sa dispuna restituirea sumei astfel achitate, dar prin adresa nr. 50699/15.12.2010 parata AFP Fagaras a comunicat acestuia ca taxa solicitata a fost incasata in baza unui act normativ cu putere de lege adoptat de Parlamentul Romaniei si care este conform normelor comunitare.
In drept, in raport cu dispozitiile art. 148 din Constitutia Romaniei, tribunalul a constatat ca are obligatia aplicarii cu prioritate a dreptului comunitar, in raport cu dreptul intern, incepand cu data dobandirii de catre Statul Roman a calitatii de membru al Uniunii Europene - 01.01.2007, astfel ca a fost analizata compatibilitatea reglementarilor nationale in materie cu legislatia comunitara.
Cu privire la legislatia nationala, s-a avut in vedere ca taxa de poluare a fost instituita prin Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, care a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, si a intrat in vigoare la data de 1.07.2008. Aceasta ordonanta a abrogat prevederile din Codul fiscal referitoare la taxa de prima inmatriculare a autovehiculelor - art. 214 din Legea nr. 571/2003.
O.G. nr. 50/2008 a suferit mai multe modificari dupa intrarea in vigoare, in special cu privire la cuantumul taxei, dupa cum urmeaza:
1. prin OUG nr. 208/4.12.2008, pentru stabilirea unor masuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, publicata in M. Of., Partea I, nr. 825/8.12.2008, in vigoare, in lipsa oricarei alte precizari la data publicarii in M.Of. - 8 decembrie 2008;(se introduc anexe noi)
2. prin OUG nr. 218/10.12.2008 privind modificarea OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a fost publicata in M. Of., Partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008, in vigoare, in lipsa oricarei alte precizari la data publicarii in M.Of. - 11 decembrie 2008; (se introduc anexe noi)
Prin aceasta ordonanta s-a abrogat si O.U.G. 208/2008.
3. prin OUG nr. 7/18.02.2009 privind modificarea OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a fost publicata in M. Of., Partea I, nr. 103 din 19 februarie 2009, in vigoare, in lipsa oricarei alte precizari la data publicarii in M.Of. -19 februarie 2009;(se introduc anexe noi)
4. prin art. 35 din Legea nr. 329/5.11.2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, care a fost publicata in M. Of., Partea I, nr. 761 din 09 noiembrie 2009, in vigoare, in lipsa oricarei alte precizari la 3 zile de la data publicarii in M. Of. - 12 noiembrie 2009.
5. prin OUG nr. 117/2009 publicata in: M. Of. nr. 926 din 30 decembrie 2009, in vigoare, in lipsa oricarei alte precizari la data publicarii in M.Of.- 30 decembrie 2009;(prin alin. 1 al art. unic se stabileste un termen de 45 de zile de aplicare a exceptarii de la plata taxei de poluare pentru anumite autovehicule, termen care s-a implinit la data de 15.02.2010).
6. prin OUG nr. 118/2010 publicata in: M. Of. nr. 888 din 30 decembrie 2010, in vigoare la data de 1 ianuarie 2011;(se modifica formula de calcul din anexe).
La data platii taxei de catre reclamant, 01.11.2010, erau in vigoare dispozitiile OUG nr. 50/2008 in varianta modificata succesiv, ultima modificare fiind prin OUG nr. 117/2009, ca urmare, aceasta forma a fost analizata din perspectiva compatibilitatii cu dispozitiile comunitate.
Reclamatul a invocat incompatibilitatea OUG nr. 50/2008 cu art. 110 TFUE (fostul art. 90 TCE).
Privit art. 110 din TFUE "Niciun stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. De asemenea, niciun stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie."
In prima ipoteza vorbim de o discriminare directa, in sensul ca un produs similar provenit dintr-un stat membru este taxat diferit in raport cu unul national, iar in cea de-a doua ipoteza vorbim de o discriminare indirecta (protectionism), in sensul ca desi normele fiscale nu diferentiaza gradul de impunere asupra marfurilor dupa tara de origine, plaseaza totusi o sarcina fiscala mai grea asupra produselor care provin dintr-un alt stat membru.
Distinctia este importanta in privinta efectelor intrucat, o incalcare a art. 110 alin. 1 inseamna ca statul culpabil trebuie sa egalizeze taxele asupra marfurilor importate si asupra marfurilor nationale, in timp ce incalcarea art. 110 alin. 2 impune statului sa inlature efectul protectionist, dar acest lucru poate sa nu presupuna egalizarea sarcinilor fiscale asupra marfurilor respective.
Aceste dispozitii constituie cadrul legal pentru reglementarea principiilor europene privind libera circulatie a marfurilor, libera concurenta in interiorul Pietei Comune si principiul neutralitatii impozitarii interne.
In materia taxarii autovehiculelor nu exista legislatie europeana primara sau secundara de reglementare, astfel ca legislatia nationala trebuie analizata in raport de principiile generale de drept comunitar.
OUG nr. 50/2008 stabileste in art. 1 cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, taxa care constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu si se gestioneaza de Administratia Fondului pentru Mediu, in vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului, iar, potrivit dispozitiilor art. 4, obligatia de plata a taxei intervine in momentul in care utilizatorul unui autoturism intentioneaza utilizarea acestuia, plata fiind perceputa cu ocazia primei inmatriculari sau la repunerea in circulatie a unui autovehicul.
Pornind de la aceste principii generale de drept comunitar, instanta retine urmatoarele: din partea dispozitiva - continutul propriu zis - al OUG nr. 50/2008, rezulta ca taxa de poluare a fost instituita in scopul asigurarii protectiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte in acest sens (art. 1).
Evident, obiectivul taxei este acela de protejare a mediului, atat prin modul de utilizare a resurselor constituite, cat si prin modul de impunere.
S-a afirmat constant in jurisprudenta comunitara ca nu se poate vorbi de o armonizare a taxelor pe autovehicule la nivelul Uniunii Europene si, ca atare, nimic nu impiedica statele membre sa perceapa asemenea taxe, ele fiind libere sa decida cuantumul si metodele de calcul fara a aduce atingere insa tratamentului fiscal echitabil al produselor autohtone si al celor care provin din alte state membre.
S-a recunoscut astfel dreptul suveran al statelor de a-si stabili sistemul de taxare si impozitare interna in raport de interesele publice nationale. Ocrotirea mediului inconjurator reprezinta un astfel de interes public major cu impact covarsitor asupra vietii si sanatatii populatiei unui stat. De altfel, dreptul la viata si la sanatate si dreptul de a beneficia de un mediu inconjurator sanatos sunt drepturi fundamentale ale omului si impun in mod corelativ obligatia fundamentala a statului de a ocroti mediul inconjurator si a adopta politici publice in scopul atingerii acestui deziderat.
De asemenea, potrivit art. 4 din OUG nr. 50/2008, obligatia de plata a taxei de poluare intervine in momentul in care utilizatorul unui autoturism intentioneaza utilizarea acestuia, deci anterior actiunii de poluare, plata fiind efectuata cu ocazia primei inmatriculari sau la repunerea in circulatie a unui autovehicul.
Conform prevederilor art. 4 din OUG nr. 50/2008, obligatia de plata a taxei de poluare este impusa tuturor autovehiculelor cu ocazia primei inmatriculari in Romania sau la repunerea in circulatie a unui autovehicul dupa incetarea unei exceptari sau scutiri, indiferent din ce stat comunitar provine autovehiculul si indiferent de vechime, conditia esentiala si singulara fiind aceea de a fi la prima inmatriculare.
Asadar, taxa de poluare nu este impusa in privinta autoturismelor - importate sau autohtone - care sunt deja inmatriculate in Romania, vanzarea acestora pe plan national neavand efectul de marire a parcului auto national, cum se intampla in cazul autovehiculelor inmatriculate anterior in alta tara.
Cu privire la existenta unei discriminari generata de comparatia cu privire la autovehiculele - importate sau autohtone - deja existente in parcul auto national, CJUE a stabilit ca neimpunerea taxei de prima inmatriculare pentru autovehiculele deja inmatriculate in Romania, la data intrarii in vigoare a dispozitiilor legale ce reglementeaza taxa de prima inmatriculare, concomitent cu impunerea taxei autovehiculelor second-hand importate din statele membre nu contravine art. 110 TFUE. Astfel s-a stabilit ca "o comparatie cu autoturismele second-hand plasate in circulatie in statul membru inainte de intrarea in vigoare a legii privind taxele de prima inmatriculare nu este relevanta. Scopul art. 110 TFUE nu este acela de a impiedica statele membre sa introduca noi impozite si taxe sau sa schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente" (a se vedea decizia CJCE in cauzele conexate C-290/05 si 333-05 Akos Nadasdi si Hona Nemeth).
Respectarea principiului neutralitatii taxei de poluare se poate verifica analizand daca sistemul de calcul este suficient de precis astfel incat in baza acestuia sa se poata realiza un calcul al deprecierii autovehiculului, cat mai aproape de realitate.
Sub acest aspect, instanta de fond a constatat ca stabilirea cuantumului taxei de poluare se realizeaza conform art. 6 din OUG 50/2008, pe baza unor criterii obiective si transparente, tinand de tipul motorului, capacitatea cilindrica, luandu-se in considerare si deprecierea autoturismului conform coeficientilor descrisi in anexa 4.
CJUE a aratat in mod constant ca o consecinta a dreptului comunitar actual este aceea ca statele membre pot sa impuna asupra marfurilor precum autovehiculele un sistem de taxe al caror cuantum creste progresiv in conformitate cu un criteriu obiectiv (a se vedea deciziile Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene in cauzele 112/84 Humblot, cauza C-132/88 Comisia Comunitatilor Europene c. Republicii Elene).
De asemenea, CJUE a aratat ca sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrica sau clasificarea in functie de performantele de mediu (a se vedea decizia CJCE in cauzele conexate C-290/05 si 333-05 Mos Nadasdi si Ilona Nemeth).
S-a statuat, de asemenea, ca daca taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazata pe elemente precum normele de poluare chimica sau emisiile de dioxid de carbon, este evident ca aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective si nu lasa loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene.
In cauze precum Comisia c. Danemarca C - 47/1998 sau C - 290/2005 Akos Nadasdi si C - 333/2005, CJUE s-a decis ca nici valoarea ridicata a taxelor in sine nu contravine dreptului comunitar cu conditia ca sistemul national de impozitare sa garanteze ca nivelul impozitului datorat la inmatricularea unui vehicul, provenind din alt stat membru nu depaseste nici macar in putine cazuri, impozitul rezidual inclus in valoarea unui vehicul deja inmatriculat pe teritoriul national.
Instanta europeana a declarat ca art. 110 TFUE nu reprezinta un temei pentru cenzurarea nivelului de impozitare stabilit de catre statele europene membre, dat fiind faptul ca nu exista armonizare la nivel european in domeniul impozitarii autovehiculului, nu a fost adoptat nici un act care ar impiedica statele membre sa introduca asemenea impozite.
Caracterul proportional al taxei rezulta din aceea ca aceasta este stabilita in functie de gradul de poluare si de eficienta energetica (anexa 1 si 2 din OUG nr. 50/2008, modificata prin OUG nr. 7/2009), cuantumul ei fiind mai mare pe masura ce performantele de mediu scad. Elementele ce stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe si de dioxid de carbon, iar criteriile de calcul au un caracter adecvat scopului instituit, de protejare a mediului.
In acest sens, prin OUG 50/2008, in forma analizata, s-a stabilit si o grila de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piata (anexa 4), fiind prevazuta totodata posibilitatea contestarii, conform art. 10 alin. 8, de catre contribuabil daca face dovada ca autovehiculul sau s-a depreciat intr-o masura mai mare decat cea indicata in grila fixa.
Totodata, este reglementata notiunea de taxa reziduala (art. 8) in sensul ca atunci cand un autovehicul pentru care s-a platit taxa in Romania este scos ulterior din circulatie, se restituie valoarea reziduala a taxei, care reprezinta taxa care ar fi platita pentru respectivul autovehicul daca acesta ar fi inmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto national, inlaturandu-se astfel efectul discriminatoriu semnalat de Comisie si CJUE in legislatiile nationale.
Jurisprudenta CJUE a stabilit constant ca un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu fata de autovehiculele de ocazie de import atunci cand in calculul taxei nu se ia in considerare deprecierea reala a acestui autovehicul de import si, in consecinta, i se impune o taxa mai mare decat valoarea reziduala a taxei ramase neamortizata incorporata intr-un autovehicul national similar (decizia CJCE in cauza C-345/93 Nunes Tadeu, parag.20).
In cauza, reclamantul nu a facut nici o dovada in acest sens - ca taxa de poluare achitata depaseste valoarea reziduala a taxei ramase neamortizata incorporata intr-un autovehicul national similar.
Concluzionand, s-a constatat ca CJUE nu interzice, "de plano", aplicarea unor taxe de poluare, ci singura problema ridicata se refera la posibilitatea producerii unor discriminari cu efecte protectioniste pentru productiile interne prin cuantumul taxei.
Cu privire la interdictia crearii unei situatii protectioniste pentru produsele autohtone, instanta mai retine ca o astfel de discriminare indirecta nu exista, legislatia nationala aplicandu-se deopotriva bunurilor din productia interna si celor din productia externa, legiuitorul neacordand scutiri de la plata taxei cu efecte protectioniste pentru productia interna de autovehicule.
Prin OUG nr. 117/29.12.2009 publicata in MO nr. 926/30.12.2009 are loc o punere in acord a legislatiei interne cu prevederile art. 110 TFUE, inlaturandu-se scutirile acordate succesiv prin OUG nr. 208/2008, OUG nr. 218/2008, OUG nr. 7/2009, pentru autovehiculele M1 cu norma de poluare 4, a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2000 cm3 (masura de sustinere a sectorului productiei auto nationale, afectat de criza mondiala).
Pentru toate aceste considerente, constatand ca OUG nr. 50/2008 in varianta modificata succesiv, ultima modificare fiind prin OUG nr. 117/2009 (in vigoare la data de 01.11.2010) este conforma cu art. 110 TFUE, instanta de fond a respins actiunea promovata de catre reclamantul T.N.A..
In mod corespunzator, fata de solutia pronuntata asupra cererii principale, tribunalul a respins si cererea de chemare in garantie formulata de catre parata Administratia Finantelor Publice Fagaras fata de chemata in garantie Administratia Fondului pentru Mediu.
Impotriva sentintei civile a declarat recurs reclamantul T.N.A., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, in baza art. 304 pct. 9 si 304 indice 1 Cod procedura civila.
In dezvoltarea motivelor de recurs reclamantul a aratat ca in mod gresit instanta de fond a respins actiunea, considerand ca taxa de poluare instituita prin OUG nr.50/2008 nu ar fi discriminatoare si ca nu ar intra in conflict cu prevederile dreptului comunitar, anume cu art.90 din Tratatul Ce, respectiv art.110 din actualul TFUE. Considera ca gresit s-a apreciat ca nu este vorba de un refuz nejustificat de solutionare a cererii de restituire a taxei de poluare. Cu referire la fondul cauzei arata ca, desi taxa a fost incasata de organul fiscal local- AFP F, parata in cauza, in baza dispozitiilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 50/2008, act normativ in vigoare, instanta de fond a ignorat art.148 din Constitutie si nu a aplicat direct dreptul comunitar, anume art.110 din TFUE (art.90 din forma initiala a Tratatului CE). Considera ca reclamantului trebuie sa i se restituie suma platita ca taxa de poluare, deoarece aceasta contravine prevederilor art.25, 28 si art.110 din TFUE, iar dreptul european comunitar trebuie aplicat in mod direct, conform art.148 alin.2 din Constitutie. A exemplificat cu jurisprudenta a Curtii Europene de Justitie. A depus inscrisuri in probatiune si a solicitat plata cheltuielilor de judecata, precum si dobanda legala aferenta sumei platite ca taxa de poluare.
In cauza a formulat intampinare intimata parata AFP Fagaras, solicitand respingerea recursului si mentinerea sentintei atacate ca fiind temeinica si legala. A aratat ca OUG nr.50/2008 instituie taxa de poluare, ca ordonanta de urgenta a fost modificata succesiv pentru a corespunde cerintelor dreptului comunitar si instanta de fond a aplicat corect legea in cauza si a constat ca nu exista vreo discriminare. Fara plata taxei autovehiculul nu poate fi inmatriculat. Nu este un refuz nejustificat de restituire, s-a procedat la calculul taxei conform legii. Taxa s-a platit in temeiul unui act normativ in vigoare, cu caracter imperativ si este una din conditiile impuse de legiuitor la inmatricularea autoturismelor. Taxa de poluare a fost perceputa conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 cu ocazia primei inmatriculari in Romania atat pentru autovehiculele noi cat si pentru cele second hand achizitionate dintr-un alt stat membru sau din afara teritoriului comunitar. Comisia Europeana nu este impotriva perceperii acestei taxe, ci doar cu privire la modul de stabilire a acesteia. Principiul "poluatorul plateste" este acceptat la nivelul Uniunea Europeana. Refuzul sau de restituire a taxei are ca temei dispozitiile legale in vigoare. Legiuitorul a armonizat legislatia in domeniu pentru a fi conforma cu cea comunitara. Nu se pot acorda actualizari cu indicele de inflatie si dobanzi legale si cheltuieli de judecata, taxa s-a achitat benevol, organul fiscal a respectat legislatia interna, nu putea sa decida cu privire la conformitatea cu dreptul european. Taxa a fost perceputa in baza legii si considera ca aceasta taxa nu contravine dreptului comunitar.
Examinand actele si lucrarile dosarului, sentinta atacata si recursul declarat de reclamant in cauza, prin prisma art.304 indice 1 Cod procedura civila, Curtea de Apel a constatat ca recursul declarat de reclamant impotriva Sentintei civile nr. 1335/CA/22.03.2011 pronuntata de Tribunalul Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ este fondat si a fost admis si in consecinta a modificat in tot sentinta civila atacata in sensul ca a admis actiunea reclamantului ?.N.A. in contradictoriu cu parata A F P F si, in consecinta a obligat parata sa restituie reclamantului suma de 2509 lei reprezentand taxa de poluare platita de reclamant cu chitanta seria TS7 nr. 1169491/1.11.2010. De asemenea, instanta de recurs va admite cererea de chemare in garantie a AFM, formulata de parata A F P F si urmeaza a obliga chemata in garantie sa vireze catre parata suma de 2509 lei reprezentand taxa de poluare platita de reclamant cu chitanta seria TS7 nr. 1169491/1.11.2010, pentru urmatoarele considerente:
In privinta criticilor aduse in recurs cu referire la motivarea sentintei pronuntate de instanta de fond, referitor la temeinicia actiunii reclamantului si dreptul acestuia de a i se restitui suma reprezentand taxa de poluare, pe considerentul aplicarii directe a normelor dreptului comunitar, instanta de control judiciar constata ca instanta de fond a solutionat gresit cererea de chemare in judecata formulata de reclamant, in sensul ca a apreciat, ignorand prevederile art.148 din Constitutia Romaniei si art.110 din TFUE (fostul art.90 din Tratatul CE), ca nu ar exista nicio discriminare intre categoriile de autovehicule mentionate in actiunea reclamantei (cele de import din alte state UE prin comparatie cu cele deja inmatriculate in Romania, respectiv ca nu se aplica direct prevederile art.25, art.28 si fostul art.90 paragr.1 din Tratatul de instituire a CE (art.110 in prezent).
Dimpotriva, in conformitate cu dispozitiile art.148 alin.2 din Constitutia Romaniei, instanta de recurs constata ca se aplica direct prevederile dreptului comunitar invocate de reclamant in actiune, intr-o interpretare constanta a instantelor nationale si a CJUE (cauza Tatu contra Romania fiind cel mai elocvent exemplu in acest sens), ignorandu-se normele juridice nationale ce contravin dreptului comunitar, anume OUG nr.50/2008, precum si procedurile fiscale specifice pentru revendicarea unor sume de bani achitate in mod nedatorat la organele fiscale de catre reclamant.
Astfel, prin aplicarea directa a dreptului comunitar, regulile procedurale specifice materiei fiscale, ce tin de circuitul sumelor de bani achitate cu titlul de taxa de poluare, nu au incidenta, intrucat prin prisma dispozitiilor art.148 alin.2 si 4 din Constitutia Romaniei, cererea reclamantei de restituire a unei sume de bani ce a fost achitata pentru prima inmatriculare a unui autovehicul pe baza normelor juridice nationale (OUG nr.50/2008 in concret) vizeaza, practic, un raport juridic al reclamantei cu Statul Roman prin intermediul unei autoritati publice cu care s-a stabilit raportul juridic concret dintre reclamant (ca platitor, devenit creditor) si organul fiscal parat (care a incasat suma, devenind debitor al obligatiei de restituire a acesteia in ipoteza aplicarii directe a dreptului comunitar). Ca atare, in acest raport juridic civil, creditorul poate solicita debitorului sau restituirea sumei in termenul general de prescriptie de 3 ani din materia raporturilor juridice civile, nicidecum termenele speciale stabilite de legislatia fiscala, termen de decadere ce vizeaza raporturi de drept fiscal nascute pe baza legislatiei fiscale nationale. Or, in cauza, prin imprejurarea aplicarii directe a dreptului comunitar, conform prevederilor exprese ale art.148 alin. 2 din Constitutie, raporturile juridice dintre reclamant si institutia parata privesc exclusiv restituirea unei sume nedatorate, in afara rationamentelor de natura fiscala privind atacarea unui act administrativ fiscal, deci si in afara termenelor speciale cu care opereaza Codul de procedura fiscala, deoarece esenta aplicarii directe a dreptului comunitar conduce la concluzia existentei unor raporturi juridice generale, raporturi juridice civile asadar, intre parti, raporturi dintre debitor si creditor, dreptul comunitar incident in mod direct suprapunandu-se exact peste normele de drept financiar si fiscal speciale care contravin celui dintai. Exceptia inadmisibilitatii nu se impune a fi avuta in vedere, cata vreme, conform celor expuse mai sus, prin intermediul art.148 alin.2 si 4 din Constitutie, dreptul comunitar se aplica direct, iar instantele de judecata sunt abilitate de textul constitutional sa aplice direct normele dreptului comunitar.
Daca premisa aplicarii directe a normelor de drept comunitar este aceea ca reglementarea nationala speciala contravine anumitor norme de drept comunitar (OUG nr.50/2008 contravine art.25, art.28 si fostul art.90 paragr.1 din Tratatul CE - in prezent art.110 din noua forma a Tratatului Uniunii Europene, cum se retine in speta de fata), atunci raporturile juridice dintre reclamant si institutia de stat parata nu pot fi decat unele generale, supuse dreptului comun, norma de drept comunitar anuland practic sfera de aplicare a normei juridice nationale discordante, ipoteza in care si celelalte norme juridice speciale conexe pentru raportul juridic initial (cele din Codul de procedura fiscala in cazul OUG nr.50/2008) nu mai pot fi aplicabile, ci devin aplicabile normele juridice de drept comun din dreptul intern, care reglementeaza raporturile juridice de drept comun dintre un debitor si creditorul sau, cu particularitatile date de dispozitiile constitutionale direct aplicabile, anume art.148 alin.2 din Constitutia Romaniei revizuita.
In privinta fondului cauzei, instanta de recurs constata ca plata sumei de bani constand in taxa de poluare, in fapt tot o taxa de prima inmatriculare in Romania, este o operatiune prealabila inmatricularii. In cauza s-a pus in discutie nelegalitatea taxei percepute, prin raportare la prevederile dreptului comunitar, anume art.25, art.28 si fostul art.90 din Tratatul de instituire a CE. In mod corect, instanta de fond a constatat ca taxa perceputa reclamantei este in contradictie cu prevederile art. 90 alin.1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana si a dispus obligarea paratei la restituirea acestei taxe. Prin instituirea acestei taxe s-a creat o situatie discriminatorie intre persoanele care isi achizitioneaza autoturisme rulate aduse din import si persoanele care isi achizitioneaza autoturisme rulate din Romania, in sensul ca acestia din urma sunt scutiti de plata acestei taxe, beneficiind astfel de o situatie avantajoasa.
Aceasta taxa, stabilita initial de art. 2141 din Codul fiscal era perceputa doar in cazul inmatricularii in Romania, dupa 1.01.2007, a unui autovehicul care a fost anterior inmatriculat in alt stat membru al Uniunii Europene decat Romania, nu si pentru un autovehicul care a fost deja inmatriculat in Romania, indiferent de nivelul de poluare. Aceiasi dispozitie s-a mentinut si prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 50/2008. Conform art. 4 "Obligatia de plata a taxei intervine: a) cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania". Nu s-a pus in discutie inmatricularea unui autoturism nou, ci a unuia ce fusese deja inmatriculat intr-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Curtea constata ca, in aceste imprejurari, nu se aplica in mod uniform principiul "poluatorul plateste" si nici nu se respecta prevederile art.25, art.28 si ale fostului art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana referitor la libera circulatie a marfurilor in spatiul comunitar european.
In acest sens s-a pronuntat si Curtea de Justitie a Comunitatilor europene in cauzele reunite C-290/05 si C 333/2005, Akos Nadasdi c. Vam-es Penzugyorseg Eszak-Alfoldi Regionalis Parancsnoksaga, respectiv Hona Nemeth c. Vam-es Penzugyorseg Del-Alfoldi Regionalis Parancsnoksaga. Curtea Europeana de Justitie a aratat ca, in sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeana, art.25, art.28 si fostul art. 90 (in prezent art.110 din Tratat) suplimenteaza dispozitiile referitoare la abolirea taxelor vamale si a masurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricaror forme de protectie care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discrimineaza produsele provenite din alte state membre (cauzele reunite C-393/04 si C-41/05, Air Liquide Industries Belgium).
In ceea ce priveste impozitarea autoturismelor second-hand importate, Curtea a apreciat de asemenea ca art. 90 (in prezent art.110) cauta sa asigure completa neutralitate a impozitarii interne sub raportul concurentei intre produsele care se afla deja pe piata nationala si produsele importate (cauza C-387/01,Weigel). Conform unei jurisprudente bine stabilite, art. 90 par. 1 este incalcat atunci cand taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor nationale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc, chiar daca numai in anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare in cazul produselor importate (a se vedea cauza Weigel). Totusi, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile pentru existenta unei asemenea discriminari, impozitarea poate fi discriminatorie in mod indirect, datorita efectelor pe care le produce.
In scopul de a asigura neutralitatea impozitarii interne prin respectarea regulilor de concurenta intre autoturismele uzate aflate deja pe piata nationala si autoturismele similare importate, este necesar sa fie comparate efectele taxei de inmatriculare pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru decat statul de referinta (in speta se refera la taxa introdusa de Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei de inmatriculare care afecteaza vehiculele similare inmatriculate deja in acel stat si carora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicata aceasta taxa.
O comparatie cu autoturismele second-hand plasate in circulatie in tara inainte de intrarea in vigoare a Legii privind taxele de inmatriculare nu este relevanta. Scopul art. 90 nu este acela de a impiedica statele membre sa introduca noi impozite sau sa schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente, ci doar de a evita discriminarea in tratamentul fiscal aplicat de statele membre.
Cat priveste criteriile care pot fi folosite pentru determinarea unei taxe, Curtea a observat ca, in stadiul sau actual, dreptul comunitar nu restrange libertatea fiecarui stat membru de a construi un sistem fiscal care face diferentieri intre anumite produse, chiar daca este vorba de produse similare in sensul art. 90 par. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana pe baza unor criterii obiective, cum ar fi provenienta materiilor prime folosite sau procesul de productie aplicat. Totusi, o asemenea diferentiere este compatibila cu dreptul comunitar numai daca urmareste obiective care sunt ele insele compatibile cu cerintele Tratatului si ale legislatiei comunitare secundare si daca regulile in cauza sunt de natura sa evite orice forma de discriminare, directa sau indirecta, indreptata impotriva importurilor din alte state membre sau orice alta forma de protectie a produselor nationale concurente (cauza Outokumpu). In contextul sistemului taxelor de inmatriculare, criterii precum tipul motorului, capacitatea cilindrica si clasificarea fundamentata pe motive de protectie a mediului reprezinta criterii obiective. Prin urmare ele pot fi folosite intr-un asemenea sistem. Pe de alta parte, nici nu exista vreo cerinta ca valoarea taxei sa fie legata de pretul autoturismului. Totusi, o taxa de inmatriculare/poluare nu trebuie sa impovareze produsele provenind din alte state membre mai mult decat produsele nationale similare. Solutia pronuntata de CJUE in data de 7 aprilie 2011 in cauza Tatu contra Romania impune cu atat mai mult o solutie de admitere a actiunii reclamantului privitoare la restituirea taxei de poluare achitate pentru autovehicule second hand importate din alte state UE, in conditiile in care pentru produse similare (autovehicule) deja existente si inmatriculate in Romania, la revanzarea in Romania a acestora nu se percepe taxa de poluare de catre noul cumparator. De altfel, prin Decizia nr.24/14.11.2011 pronuntata in recurs in interesul legii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a statuat, cu caracter obligatoriu potrivit art.330 indice 7 alin.4 Cod procedura civila, ca procedura fiscala nu se aplica cererilor de restituire a taxei de poluare, respectiv ca autovehiculele second hand importate din alte state membre UE pot fi inmatriculate in Romania fara plata taxei de poluare.
Constatandu-se ca taxa achitata este neconforma cu prevederile dreptului comunitar si la dispozitiile art.148 din Constitutia Romaniei, la fond in mod gresit nu s-a dispus restituirea integrala a taxei, desi aceasta este o plata nedatorata ce trebuie restituita conform argumentelor expuse mai sus. Judecatorul fondului este obligat sa aplice prioritar normele de drept comunitar, potrivit acestei prevederi constitutionale.
Admitand actiunea reclamantului in contradictoriu cu organul fiscal parat Administratia Finantelor Publice Fagaras, corelativ se impune admiterea cererii de chemare in garantie formulata de AFP F cu privire la A F M, intrucat conform OUG nr.50/2008 suma platita ca taxa de poluare se vireaza prin efectul legii catre Administratia Fondului pentru Mediu Bucuresti, care este utilizatorul final al acestor sume de bani. Prin urmare, este admisibila cererea de chemare in garantie formulata de A F P F, pentru a se acoperi intregul circuit al sumei de bani platite de reclamant ca taxa de poluare.
Dobanda legala se cuvine de la data cererii de chemare in judecata formulata de reclamant la instanta de fond, anume data de 05.01.2011. Potrivit art. 1084 Cod civil, creditorul are dreptul de a dobandi "pierderea ce a suferit si beneficiul de care a fost lipsit". In speta reclamantul are dreptul sa i se restituie suma achitata ca taxa de poluare integral (taxa nelegala conform celor aratate anterior) si dobanda legala la aceasta.
Conform art. 1088 Cod civil "la obligatiile care au ca obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate". Deci reclamantul nu este tinut sa justifice vreo paguba, iar acordarea dobanzii legale nu echivaleaza cu o imbogatire fara justa cauza.
Pentru aceste considerente, Curtea in temeiul art. 312 Cod procedura civila raportat la art. 3041 Cod procedura civila, a admis recursul declarat de reclamanta impotriva Sentintei civile nr. 1335/CA/22.03.2011 pronuntata de Tribunalul Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ, pe care a modificat-o in sensul celor de mai sus.
Vazand prevederile art.274 Cod procedura civila, instanta de recurs a obligat in solidar intimatele parata A F P F si chemata in garantie A F M la plata catre recurentul reclamant a sumei de 158,5 lei cheltuieli de judecata in fond si recurs, reprezentand taxe de timbru si onorariu avocat.
DECIZIA NR. 2570/R din 23.11.2011 - Red. SGB