Actiune in revendicare. Contract leasing imobiliar. Hotarare judecatoreasca care tine loc de contract de vanzare-cumparare. Relativitatea efectelor hotararii judecatoresti. Limite.
Cod civil art.480, Cod pr.civila art.166, O.U.G 88/1997 art.24, O.U.G 51/1997 art.1 alin.1
Dispozitiile art.24 din O.U.G88/1997 si art.15 alin.4 Legea nr.137/2002 recunosc dreptul societatilor la care statul sau o alta autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, de a incheia contracte de leasing imobiliar, cu acordul AGA, pentru activele aflate in proprietatea lor.
De asemenea, potrivit art.1 alin.1 O.G 51/1997, contractul de leasing presupune transmiterea de locatar/finantator, pe o perioada determinata a dreptului de folosinta asupra unui bun aflat in proprietatea acestuia.
Prin contractul de leasing s-a stipulat prin art.3 acordarea dreptului de folosinta asupra terenului aferent constructiei pana la atestarea dreptului de proprietate.
Insa, prin sentinta comerciala nr.1163/28.10.2003, pronuntata in dosar 18693/2002, intrata in puterea lucrului judecat, Tribunalul Bucuresti a admis actiunea formulata de reclamanta SC Alfa El Romania SRL, a constatat intervenita vanzarea-cumpararea imobilului spatiu comercial compus din teren si constructii situat in Bucuresti - hotararea pronuntata tinand loc de act de vanzare-cumparare.
Este adevarat ca reclamanta nu a fost parte in litigiul ce s-a soldat cu pronuntarea hotararii sus-mentionate, insa principiul relativitatii efectelor hotararii judecatoresti nu exclude opozabilitatea acesteia tertilor persoane ce nu au participat la proces; efectele judecatii se rasfrang si asupra subiectelor de drept determinate sau determinabile la momentul pronuntarii hotararii, prin aceasta asigurandu-se certitudinea si siguranta circuitului civil.
(Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala; Decizia Comerciala NR.385 din 15.09.2008)
Asupra apelului de fata, deliberand retine urmatoarele:
Prin cererea inregistrata sub nr. 6113/2004, pe rolul Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti, reclamanta M.B. a chemat in judecata paratele SC C. SA si SC A. E.R. SRL, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligati sa lase in deplina proprietate si posesie imobilul situat in str. Reinvierii nr. 4 sector 2 Bucuresti, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii s-a aratat ca imobilul in litigiu a facut obiectul Decretului 26/23.01.19986, prin care s-a dispus disponibilizarea si trecerea in administrarea Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului;s-a mai aratat ca, urmare a infiintarii SC C. SA prin Decizia nr.593/17.07.1991, imobilul a fost predat acestei societatii, de catre SC A. SA, conform procesului verbal incheiat la 17.12.1991.
S-a sustinut ca, in ciuda acestor operatiuni de transfer a dreptului de administrare asupra imobilului, acesta a ramas in proprietatea statului, asa cum rezulta din adresa nr.1280/24.02.1995; s-a sustinut ca, in mod nelegal, desi avea doar un drept de administrare asupra imobilului, SC C. SA a incheiat un contract de leasing, cu clauza irevocabila de vanzare cumparare cu SC A.E.R. SRL, societate cu care incheiase anterior un contract de inchiriere pentru acelasi imobil.
Prin cererea, inregistrata la 17.08.2004, reclamanta a precizat actiunea in sensul ca invoca si nulitatea absoluta a contractului de leasing autentificat sub nr.2346/30.09.2002, pentru lipsa obiectului; a fost evaluat obiectul litigiului la suma de 90.000.000 ROL.
S-a aratat ca paratii au incheiat contractul fara a verifica situatia juridica a imobilului, acesta nu se afla in proprietatea locatorului, care exercita doar un drept de administrare.
Prin intampinarea formulata a 08.06.2004, parata SC A.E.R. SRL a solicitat respingerea cererii ca nefondata.
S-a sustinut ca valabilitatea contractului de leasing a fost verificata de catre Tribunalul Bucuresti , care prin sentinta comerciala nr.1163/28.01.2003 a admis actiunea paratei, constatand intervenita vanzarea cumpararea.
Prin sentinta civila nr.6876/13.09.2005, pronuntata in dosar 6113/2004, Judecatoria sectorului 2 Bucuresti a admis exceptia necompetentei materiale a instantei; a declinat solutionarea cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti.
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut dispozitiile art.2 pct. 1 lit. a c.pr.civ.
Dupa declinare, pricina a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, sub nr.34360/3/2005.
Prin sentinta comerciala nr.8015/06.10.2006, Tribunalul Bucuresti a respins actiunea precizata ca neintemeiata.
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut ca prin sentinta comerciala nr.1163/28.01.2003, pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosar 18693/2002, definitiva si irevocabila, s-a constatat indeplinirea de catre utilizator a obligatiilor asumate prin contractul de leasing imobiliar si, ca urmare intervenita vanzarea-cumpararea imobilului, hotarare ce tine loc de act autentic de vanzare cumparare.
S-a apreciat ca nulitatea contractului consfintit printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, prezumata a exprima adevarul, nu mai poate fi supusa cenzurii fara incalcarea principiului autoritatii lucrului judecat.
S-a mai retinut ca hotararea judecatoreasca irevocabila, ce tine loc de act de vanzare cumparare reprezinta un mod de dobandire a proprietatii in conformitate cu art.480 cod civil si OG 51/1997.
Impotriva acestei sentinte a formulat apel, reclamanta invocand motive de nelegalitate si netemeinicie.
In motivarea apelului s-a invederat ca, instanta de fond, in solutionarea cauzei a incalcat principiul consacrat in art.124 din Constitutie, potrivit caruia judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, nefiind tinuti de solutiile pronuntate in alte cauze, anterior, jurisprudenta neconstituind izvor de drept.
S-a mai aratat ca titlul invocat de parti nu poate fi opus unui tert cu autoritate de lucru judecat,intrucat acesta nu a participat la judecata, si hotararea nu ii este opozabila.
S-a mai sustinut ca o hotarare pronuntata intr-o actiune in constatare nu este constitutiva de drepturi ci declarativa, astfel ca nu poate constitui un mod de transmitere al proprietatii; mai mult contractul de leasing nu intrunea conditiile de valabilitate impuse prin OG 57/1997, ale carei prevederi au fost retinute de instanta.
La termenul din 19.04.2007, Gh.R.G. a formulat cerere de interventie, in interesul M. B., solicitand admiterea apelului, schimbarea sentintei atacate, admiterea cererii precizate.
In motivarea cererii s-a aratat ca, intervenientul in calitate de actionar al SC C. SA, a procedat la verificare tuturor hotararilor AGA, adoptate pe parcursul anilor 2001 - 2003, din care a rezultat ca societatea nu a dispus cu privire la imobilul in litigiu, intrucat acesta nu se afla in proprietatea societatii ci doar in administrare.
S-a mai aratat ca prin incheierea contractului de leasing au fost prejudiciati atat Municipiul Bucuresti cat si actionarii SC C. SA.
Prin intampinarea formulata al 21.10.2007, intimata SC A.E.R. SRL a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
S-a sustinut ca hotararea irevocabila este prezumata a exprima adevarul, nu se poate pune in discutie valabilitatea acesteia; in litigiul de fata nu se discuta acest aspect intrucat nu exista identitate de parti si obiect, insa cele cuprinse in hotarare ii sunt opozabile si reclamantei.
S-a mai aratat ca asupra elementelor de valabilitate ale contractului de leasing cu clauza irevocabila de vanzare cumparare s-a exprimat deja instanta; hotararea judecatoreasca opusa reclamantei priveste constituirea de drepturi, si reprezinta, in sine, titlul de proprietate; instanta de fond a supus analizei probatoriul administrat de catre reclamanta, retinand trecerea in patrimoniul SC C. SA a imobilului.
In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri.
Analizand materialul probatoriu, Curtea apreciaza apelul nefondat, urmand a-l respinge pentru urmatoarele considerente:
Reclamanta Municipiul Bucuresti, prin Decizia nr.593/17.07.1991 a dispus infiintarea SC C. SA, aceasta societate preluand, in temeiul art. 3 al deciziei activul si pasivul RA I. - Sucursala Colentina (fila 46 dosar fond ; conform procesului verbal incheiat la 17.12.1991 (fila 47 dosar fond), imobilul in litigiu a fost atribuit spre administrare.
Infiintarea si organizarea societatii s-a dispus in conformitate cu dispozitiile Legii nr.15/1990 si potrivit art.1 lin. 2 si art.29 - 32 cap.IV din lege, SC C. SA avea doar un drept de administrare asupra bunurilor aflate in patrimoniu, gestionand proprietatea publica privata, ceea ce presupunea, la data infiintarii, exclusiv posibilitatea concesionarii sau inchirierii bunurilor, cu acordul organului administratiei locale de stat.
Dispozitiile art.24 din OUG 88/1997 si art.15 alin 4 din Legea nr.137/2002, recunosc dreptul societatilor la care statul sau o alta autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, de a incheia contracte de leasing imobiliar, cu acordul AGA, pentru activele aflate in proprietatea lor.
De asemenea potrivit art.1 alin.1 din OG nr.51/1997, este definit contractul de leasing, in sensul ca acesta presupune transmiterea de catre locator/ finantator, pe o perioada determinata a dreptului de folosinta asupra unui bun aflat in proprietatea acestuia.
Prin contractul de leasing s-a stipulat prin art.3 acordarea dreptului de folosinta asupra terenului aferent constructiei pana la atestarea dreptului de proprietate.
Din probatoriul administrat, in prezenta cauza nu a rezultat structura actionariatului la data incheierii contractului de leasing si modul in care dreptul de administrare asupra bunului s-a transformat in drept de proprietate.
Insa, prin sentinta comerciala nr.1163/28.10.2003, pronuntata in dosar nr.18693/2002, intrata in puterea lucrului judecat, Tribunalul Bucuresti a admis actiunea formulata de reclamanta SC A.E.R. SRL, a constatat intervenita vanzarea cumpararea imobilului spatiu comercial compus din teren si constructii situat in Bucuresti str. Reinvierii nr.4 sector 2 ; hotararea pronuntata tinand loc de act de vanzare cumparare.
Din cuprinsul considerentelor rezulta ca instanta a supus cenzurii exclusiv obligatia de plata a pretului, constatand ca locatorul a achitat redeventele in cuantumul si la termenele convenite prin contract.
Este adevarat ca reclamanta nu a fost parte in litigiul ce s-a soldat cu pronuntarea hotararii sus mentionate, insa, principiul relativitatii efectelor hotararii judecatoresti nu exclude opozabilitatea acesteia tertelor persoane ce nu au participat la proces; efectele judecatii se rasfrang si asupra subiectelor de drept determinate sau determinabile la momentul pronuntarii hotararii, prin aceasta asigurandu-se certitudinea si siguranta circuitului civil.
Actul jurisdictional, mai mult decat un simplu contract de vanzare cumparare incheiat de parti, intrucat a intrat in puterea lucrului judecat, nu mai poate fi supus cenzurii si nici ignorat, poate fi opus tertilor, in caz contrar fiind lipsit de eficacitate.
In raport cu acestea caracterul declarativ al actiunii in constatare al hotararii este irelevant, prin aceasta constatandu-se dreptul de proprietate al SC A.E.R. SRL.
Fata de acestea apreciem ca in mod corect prima instanta a retinut ca hotararea judecatoreasca intrata in puterea lucrului judecat este prezumata a exprima adevarul neputand fi contrazisa de o alta hotarare.
Astfel, nu mai poate fi cenzurata valabilitatea contractului de leasing aspect deja analizat de instanta investita cu cererea privind pronuntarea hotararii ce tine loc de act de vanzare cumparare.
De asemenea, nu vor fi retinute sustinerile apelantei intemeiate pe dispozitiile art.124 din Constitutie, dispozitiile sentintei comerciale nr.1163/2003 nu au fost retinute ca precedent judiciar cu valoare de izvor de drept ci, asa cum am aratat ca efect al opozabilitatii hotararii intrate in puterea lucrului judecat.
In ceea ce priveste cererea de interventie in interesul reclamantei, incidente sunt dispozitiile art.52 si urmatoarele din codul de procedura civila.
In consecinta, in temeiul art.296 c.p.civ., apreciind legala si temeinica sentinta atacata, a respins apelul ca nefondat. (C.S.)
5