R O M A N I A
TRIBUNALUL BRASOV
SECTIA I CIVILA
DECIZIE Nr. 492/A/2014
Sedinta publica de la 18 Septembrie 2014
Completul compus din:
PRESEDINTE N. F.
Judecator A. B.
Grefier M. I.
Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra cererilor de apel formulate de: S. G. A., in calitate de apelant - intervenient in nume propriu si mostenitor al reclamantului defunct M. I., impotriva Sentintei civile nr. 6041/15.11.2013 pronuntate de Judecatoria S. in dosarul civil nr. 7202/306/2009 si impotriva Incheierilor de sedinta pronuntate de Judecatoria S. la termenele din 04.06.2010, 08.11.2013, 13.11.2013 in acelasi dosar civil; apelanta - reclamanta N. L. C., impotriva Sentintei civile nr. 6041/15.11.2013 pronuntate de Judecatoria S. in dosarul civil nr. 7202/306/2009 si impotriva Incheierilor de sedinta pronuntate de Judecatoria S. la termenele din 04.06.2010, 08.11.2013, 13.11.2013 in acelasi dosar civil; apelantul - intervenient M. C.-R., impotriva Sentintei civile nr. 6041/15.11.2013 pronuntate de Judecatoria S. in dosarul civil nr. 7202/306/2009 si impotriva Incheierii interlocutorii din data de 18.12.2009 pronuntata de Judecatoria S. in acelasi dosar civil ce are ca obiect succesiune.
Dezbaterile in cauza de fata au avut loc in sedinta publica din data de 03.09.2014, cand partile prezente au pus concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta, iar instanta, avand in vedere lipsa de timp pentru deliberare, a amanat pronuntarea pentru termenul de judecata din 10.09.2014 si pentru prezentul termen de judecata.
Instanta, in aceeasi compunere, in urma deliberarii, a pronuntat decizia de mai jos.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra apelului civil de fata constata ca prin Sentinta civila nr. 6041/2913 pronuntata de Judecatoria S. s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor N. L.si M. I., in prezent decedat si a intervenientilor S. G. A., S. I. L. si S. A. invocata de parata R. M., in prezent decedata, prin mandatar M. E..
S-a respins exceptia lipsei de interes a reclamantilor si intervenientilor invocata de catre parata R. M.prin mandatar M. E..
S-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor N. L. si M. I., precum si a intervenientilor S. G. A., S. I. L. si S. A. ca si exceptia lipsei de interes, invocate de continuatorul in drepturi al paratei defuncte R.M., M. C. R..
S-a respins actiunea civila formulata de reclamanta N. L. C. si continuatorii legitimarii procesuale active a reclamantului defunct M. I., respectiv S. A. M. , S.I. L. si S. G. A., M. S. , F. M. L. in contradictoriu cu paratii R. A. O. A., in nume propriu, C. A. M., precum si continuatorii legitimarii procesuale pasive a paratei defuncte R. M., respectiv M. C. R., C. A. M., R. C. I. si R. A. O..
S-a respins in fond cererea de interventie formulata de intervenientii S. G. A., S. I. L. si S. A. M. prin mandatar N. L. in contradictoriu cu paratii R. M., decedata, R. A. O. A., C. A. M., R.L C. I., M. I., decedat, N. L..
S-a luat act de renuntarea la judecata formulata de reclamanta R. M., decedata, in ceea ce priveste al IV -lea capat al actiunii civile disjuns din dosar 31637/299/2006, petit avand ca obiect stabilirea masei succesorale dupa defunctul R. C. L. in contradictoriu cu parata R. A. O..
S-a respins capatul de cerere al IV-lea din actiunea disjunsa formulata de coreclamantele C. A. M. si R. C. I. in contradictoriu cu parata R. A. O..
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:
Asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor cat si a exceptiei lipsei de interes reclamantilor N. L. si M. I., in prezent decedat si a intervenientilor S. G. A., S. I. L.si S. A. invocata de parata R. M., in prezent decedata, prin mandatar M. E., instanta s-a pronuntat prin incheierea din 18.12.2009, astfel incat incheierea fiind interlocuitorie, nu mai exista posibilitatea revenirii asupra ei.
Este adevarat ca efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifesta ca prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti, venind sa demonstreze modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune intr-un al doilea proces care nu prezinta tripla identitate cu primul, dar care are legatura cu aspectul litigios dezlegat anterior, fara posibilitatea de a mai fi contrazis.
Or in situatia in care, posterior pronuntarii asupra celor doua exceptii, prin respingerea lor prin intermediul unei hotarari interlocutorii, instanta si-ar schimba opinia, luand in considerare decizia civila nr 243/2010 Curtii de Apel B., desi exista hotarari care au satbilit contrariul, s-ar genera controverse ajungandu-se la contraziceri in cadrul aceleiasi sentinte.
Avand in vedere ca maniera de rezolvare a exceptiilor de catre instanta a dat nastere, pe parcursul a 4 ani, incepand cu pronuntarea incheierii din 18.12.2009 si pana in prezent, la formularea a 17 cereri de recuzare a judecatorului, 2 abtineri si o stramutare a cauzei, se impun urmatoarele observa?ii, in planul dreptului procesual:
Hotararea judecatoreasca reprezinta actul de dispozi?ie al instan?ei de judecata cu privire la preten?iile pe care par?ile le-au dedus judeca?ii, fiind deci actul final al judeca?ii.
In privin?a denumirii hotararilor, art. 255 Cod procedura civila prevede ca hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instan?a se numesc "sentin?e", iar hotararile prin care se solu?ioneaza apelul, recursul precum ?i recursul in interesul legii ori in anulare se numesc "decizii"; toate celelalte hotarari date de instan?a in cursul judeca?ii se numesc "incheieri".
Incheierea din 18.12.2009 privind solu?ionarea exceptiilor invocate de parata R. M. are caracterul unei incheieri deoarece prin aceasta nu s-a rezolvat fondul cauzei ci dimpotriva instan?a a dat o dezlegare asupra mai multor excep?ii cu care a fost investita.
Odata stabilita calificarea hotararii pronun?ate ca fiind aceea de incheiere , re?ine ca la randul sau incheierile de ?edin?a deoarece preced hotararea se mai numesc ?i incheieri premergatoare.
La randul sau, incheierile premergatoare sunt de doua feluri: preparatorii ?i interlocutorii.
Incheierea pronun?ata de Judecatoria S. are caracterul unei incheieri interlocutorii intrucat prin aceasta instan?a de judecata rezolvand un aspect al procesului (solu?ionarea excep?iilor lipsei calita?ii procesuale active si a lipsei de interes) lasa sa se intrevada care va fi solu?ia procesului.
Incheierea interlocutorie prezinta doua caracteristici: prejudecarea fondului ?i faptul ca leaga instan?a, care nu va mai putea reveni asupra ei.
Ulterior acestui moment procesual, marcat de incheierea din 18.12.2009, instanta si-a consolidat convingerea intima privind existenta calitatii procesuale active a reclamantilor derivata din legatura lor de rudenie cu A. G. M., pe baza prezumtiei simple, instrument probatoriu permis instantei in temeiul prevederilor art. 1203 C. Civil.
Faptul vecin si conex din mecanismul prezumtiei care a intarit si sprijinit complementar imprejurarea dedusa judecatii (existenta legaturii de rudenie) consta in detinerea de catre reclamanti a unui fond privat de corespondenta si documentare, ramas de pe urma defunctului M.A., al carei depozitar este reclamanta N. L..
Nu numai ca acest lucru, al posesiei efective a bunurilor mobile de aceasta natura a fost facut, prin exhibarea in fata instantei a unei mase importante de inscrisuri vechi, purtand patina timpului, din care reies diverse informatii, marturii, documente, fragmante de amintiri, corespondente si care pe parcursul derularii litigiului au fost depuse in copii la dosar pentru justificarea legitimarii procesuale active a celor doi frati N. si M. si a raporturilor lor cu unchiul acestora, dar aceasta permite reclamantilor conceperea unui arbore genealogic corect care sa deschida vocatia la mostenirea defunctului A. G. M..
Interese nepatrimoniale tinand de memoria antecesorilor, a determinat pastrarea acestui fond arhivistic in familia M., de catre mama reclamantei, A. M.si autoarea acesteia depozitandu-se astfel inscrisuri care contin elemente de identitate a defunctului M. A., un fond privat de corespondenta si documentare, alaturi de certificate de nastere, acte dotale, acte de vanzare cumparare, carte de alegator.
Este exclus ca acest fond memorialistic si arhivistic, original, apartinand boierului A. M., prezentat instantei, in sedinta publica din 08.11.2013, sa fie detinut de mostenitorii testamentari ai numitei S. V., al carei legatar universal a fost R. C., mostenit la randul sau de mama sa, R. M., autoarea unui contract de intretinere in favoarea paratei M. E. si a unui legat universal in favoarea paratului M. R..
Detinerea acestor documente, pe baza carora s-a stabilit si legatura de rudenie, permite reclamantilor si intervenientilor valorificarea vocatiei lor succesorale concrete la mostenirea autorului lor, A. G. M./M..
In ceea ce priveste fondul litigiului:
Instanta a retinut ca reclamantii si intervenientii invoca motivul nulitatii absolute a testamentului autentificat sub nr. 6848/06.03.1992 de Notariatul de Stat al Municipiului Bucuresti, pentru lipsa consimtamantului testatoarei.
Copia testamentului atacat (f. 26 dosar vol. I) indica faptul ca acest act de ultima vointa a fost incheiat prin inscris autentic notarial, de catre numita M. V., necasatorita (in realitate vaduva, in urma decesului numitului M. A.), fara descendenti, avand parintii decedati.
Legatar universal al averii sale mobile si imobile a fost instituit R. C. L., actul fiind incheiat in fata notarului public C. C. si autentificat prin incheierea nr. 6848/06.03.1992. Certificatul de mostenitor legal nr. 29/2001 in urma defunctului M. A. (sau M. A.) decedat la data de 24.01.1961, s-a eliberat abia la 40 de ani de la decesul sotului si posterior testamentului autentic din anul 1992, respectiv luna iulie, lipseste ziua, anul 2001, act incheiat la acelasi notar public C. C. (f. 28).
Sub aspect probatoriu, cu toate diligentele depuse de catre instanta care a incuviintat proba cu inscrisuri si a efectuat adrese pentru depunerea originalului testamentului, incheiat de M. V. (fosta S.), s-a refuzat depunerea actului cu motivarea ca testamentul autentificat sub nr. 6848/06.03.1996 (gresit, corect era 1992) nu a stat la baza emiterii certificatului de mostenitor 29/2001 deci nu s-a dispus efectuarea unei expertize grafoscopice.
Refuzul BNP C. C. de a depune originalul testamentului rezida in explicatia ca in arhiva notariala respectiva, nu se mai gaseste dosarul succesoral 29/2001, ci numai copia certificatului de mostenitor 347/1993 emis de Notariatul de Stat, sector V Bucuresti iar conform legii arhivelor, dosarele succesorale au termen de pastrare 10 ani.
Prin adresa cu nr 2188/22.03.2010, Camara Notarilor Publici Bucuresti depune dosarul succesoral 347/1993 continand si testamentul autentificat sub nr 6848/1992 al testatoarei M.V., in copie conforma cu originalul( filele733-739 vol III dosar)
Potrivit legii, consimtamantul nu este valabil cand este dat din eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol (art.953 Cod civil). Pentru a se dispune anularea testamentului lasat de M. V. este necesar sa se dovedeasca in mod neechivoc lipsa de consimtamant a dispunatoarei, prin aceea ca semnatura nu apartine scriptorului, mai ales ca actul de ultima vointa a fost redactat in forma autentica, notarul fiind in masura sa constate atat capacitatea acesteia de a dispune, cat si alte impedimente de ordin fizic.
Expertiza extrajudiciara efectuata de catre expert criminalist N. G. (f.1735-1743 dosar vol VI), la cererea reclamantei N. L., concluzioneaza ca la cele doua expertize ale testamentului autentificat sub nr.6848/1992 de Notariat, nu au fost semnate de catre M. V., nascuta S., testamentul fiind fals.
Aceeasi concluzie, intr-o expertiza extrajudiciara grafoscopica ( nr.23/16 ian.2008) - filele 182-194 apartine si expertului criminalist G. P. care arata ca semnatura de pe testamentul autentificat de Notariatul de Stat al Municipiului Bucuresti sub nr.6848/6.03.1992, prezinta o serie de indicii ale contrafacerii prin copiere, imitare sau scriere cu mana condusa.
Aceste probe sunt relevante insa nu suficiente avand in vedere ca sunt expertize extrajudiciare care nu au fost supuse dezbaterii contradictorii a partilor si care ar putea duce la incalcarea principiului nemijlocirii si contradictorialitatii care guverneaza procesul civil.
Pentru a putea concluziona cu certitudine ca s-a uzat de fals sau de alte demersuri ilicite, in redactarea testamentului, trebuie examinate exemplarele originale ale actului, care nu exista la dosar.
In acest sens, pentru expertiza scrisului si a semnaturilor: - stabilirea autorului unui text, stabilirea autorului unei semnaturi; stabilirea autorului unor modificari grafice; stabilirea autorului unor adaugiri grafice;stabilirea modului de contrafacere a semnaturilor; stabilirea scrisurilor alterate (deghizate), INEC examineaza exemplare originale pentru ca expertiza sa dobandeasca concludenta si acuratete maxima, fiind o proba stiintifica care trebuie sa excluda aproximarea.
Atata timp cat originalele acestor inscrisuri nu au fost depuse, se impune a se constata ca nu exista sufieciente probe care sa ateste neveridicitatea testamentului sub aspectul scriptorului si, in consecinta, sa il constate drept fals.
In ceea ce priveste cercetarea falsului potrivit art.184 C.p.c., de catre instanta civila, in cazul dedus judecatii, nu exista nici un caz de inadmisibilitate intrucat Parchetul de pe langa Judecatoria P., la plangerea penala pentru infractiunile de fals si uz de fals, precum si pentru marturie mincinoasa, a dat o rezolutie de neincepere a urmaririi penale, la 27.02.2009, cu motivarea ca R. C. si L. L. sunt persoane decedate.
Pe de alta parte, instanta civila poate recurge la toate mijloacele de proba care pot fi folosite si de instanta penala pentru a stabili daca un inscris este fals, fara a se pronunta insa cu privire la vinovatia unei persoane sau cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, fiind astfel asigurat dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
In consecinta, probele constand in expertizele extrajudiciare enuntate, efectuate la solicitarea reclamantilor, nu se coroboreaza cu alte probe cu forta probanta egala sau superioara, administrate in fata instantei, ca atare instanta nu-si poate forma o convingere ferma asupra existentei unui testament fals, incheiat in absenta consimtamantului numitei M. V..
In ceea ce priveste capatul cerere al IV-lea din actiunea disjunsa, formulata de coreclamantele C. A. M. si R. C. I. in contradictoriu cu parata R. A. O., acesta a fost respinsa intrucat coreclamantele nu au facut nici un act de dispozitie, ci doar reclamanta R. M.O este fara tagada ca renuntarea la judecata a formulat-o numai reclamanta R. M. si cum renuntarea este un act de vointa individual, efectele lui nu se pot rasfrangere decat asupra partii renuntatoare.
In situatia in care exista o coparticipare procesuala activa, renuntarea unuia dintre reclamanti nu produce nici un efect fata de ceilalti reclamanti, care doresc sa continue judecata.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamanta N. L. C. si intervenientul in nume propriu S. G. A.. De asemenea aceleasi parti au declarat apel si impotriva incheierilor de sedinta pronuntate de aceiasi instanta in acelasi dosar la termenele de judecata din data de 4.06.2010 ,8.11.2013 si 13.11.2013.
In dezvoltarea motivelor de apel partile au aratat ca au formulat cerere de recuzare a d-nei jud. M. T. pentru antepronuntare, aceasta cerere fiind respinsa prin incheierea de sedinta din data de 4.06.2010. Apelantii apreciaza aceasta solutie ca nelegala intrucat judecatorul fondului , din modul cum a inteles sa se pronunte asupra probelor solicitate si a cererilor formulate, s-a antepronuntat in cauza de fata, astfel ca cererea de recuzare ar fi trebuit sa fie admisa. Invoca dreptul la un proces echitabil, unde impartialitatea judecatorilor si a instantei de judecata este esentiala pentru realizarea actului de justitie.
Invoca faptul ca in mod nelegal instanta de fond in sedinta din 8.11.2013 a repus cauza pe rol intrucat partile au fost citate la 6.09.2013 in vederea repunerii pe rol, cererea nediscutandu-se datorita recuzarii iar masura repunerii pe rol nu este pronuntata expressis verbis.
Se mai invoca faptul ca instanta de fond in mod nelegal a procedat la pronuntarea dispozitivului hotararii in contradictoriu cu F., cat timp aceasta persoana nu compare in tot citativul instantei si prin urmare nu are calitatea de parte in proces.
Instanta nu s-a pronuntat pe cererea de suspendare formulata de M. C..
Instanta a respins probele cu interogatoriu si expertiza grafoscopica, facand previzibila solutia ce o va pronunta.
Nelegal au procedat completele investite sa solutioneze cererile de recuzare ale judecatorului fondului, lasand ca pricina sa fie solutionata de un judecator incompatibil.
In sedinta publica din data de 8.11.2013 instanta nu a luat concluziile pe fond ale reclamantilor prin aparator asupra actiunii, avocatul A. C. nu a pus concluzii pe fond intrucat a recuzat judecatorul dupa respingerea cererii in probatiune. S-a motivat ca recuzarea nu a fost formulata dupa ce instanta a acordat cuvantul pe fondul cauzei ci imediat dupa respingerea probelor.
Nelegal a procedat instanta de fond , nerepunand pricina pe rol, pentru a se pune in discutie aspectele mai sus semnalate si a se lua concluziile reclamantilor in sedinta publica pe fondul cauzei.
Din notele olografe ale grefierului de sedinta din data de 8.11.2013, rezulta in mod clar ca instanta nu a dat in cunostinta vreun termen partilor prezente, nefiind facute mentiuni ,, ale amanarii pronuntarii" si nespecificandu-se termenul la care instanta urmeaza sa se pronunte. Prin urmare, la 15.11.2013 instanta a pasit la judecata fara sa ia concluziile partilor legal citate.
De asemenea, in cauza a declarat apel ( impotriva incheierii interlocutorii din data de 18.12.2009 si sentinta civila 6041/15.11.2013) si paratul M. C., solicitand schimbarea acestor hotarari in sensul admiterii exceptiilor invocate, respectiv: exceptia lipsei calitatii procesuale active si a lipsei de interes a reclamantilor si intervenientilor, in promovarea actiunii de fond.
Se arata ca prin intampinarea depusa la fond a invocat aceste exceptii, exceptii care sunt intemeiate, astfel cum rezulta din sirul lung de litigii care s-au finalizat cu hotarari judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a stabilit ca reclamantii si intervenientii nu au calitate procesuala activa si nici interes legitim, nefiind ruda cu autorul paratului , de a carui succesiune sunt straini.
Apelurile au fost inregistrate pe rolul Tribunalului S. sub nr. de dosar 7202/306/2009.
Prin incheierea nr. 1441/2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala in dosar nr. 1240/2014, s-a dispus stramutarea judecarii prezentului proces civil de la Tribunalul S. la Tribunalul B., pastrandu-se actele indeplinite de instanta inainte de stramutare.
Apelul a fost inregistrat pe rolul Tribunalului B. la data de 8.07.2014, sub numar unic de dosar 7202/306/2009.
In probatiune s-au depus inscrisuri.
Tribunalul, fata de motivele de apel invocate de catre parti, urmeaza a analiza cu prioritate apelul declarat de catre paratul M. C. intrucat acesta critica solutia pronuntata de catre instanta de fond pe exceptii procesuale , de fond, respectiv exceptia lipsei calitatii procesuale active si lipsa interesului. Astfel, apreciaza tribunalul, ca analiza exceptiilor invocate de catre apelantul parat se impune a fi facuta inainte de a analiza fondul litigiului, conform art.137 din codul de procedura civila.
Prin urmare, verificand incheierea din data de 18.12.2009, prin care Judecatoria S. a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor si intervenientilor, Tribunalul retine ca solutia pronuntata nu este legala.
Astfel, Tribunalul retine ca la dosarul cauzei au fost depuse mai multe hotarari judecatoresti, ramase definitive si irevocabile, in care instantele de judecata au analizat vocatia succesorala a reclamantilor si intervenientilor din prezenta cauza fata de succesiunea defunctului A. M.( M.) , decedat la data de 24.01.1961 si au stabilit ca acestia sunt straini de aceasta mostenire. S-a stabilit de catre instante faptul ca acestia nu vocatie succesorala generala la mostenirea acestui defunct, fiind analizata pe larg problema litigioasa a calitatii procesuale active a acestora.
Astfel de solutii au fost depuse la dosarul cauzei, dintre care amintim:sentinta civila nr.903/25.01.2011 pronuntata de Tribunalul B. in dosarul 9698/300/2007, definitiva si irevocabila, prin care s-a retinut ca printr-o alta sentinta si anume prin sentinta civila 1391/22.02.2007 Judecatoria Sector 2 Bucuresti a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor M. I. si N. C. L. si a intervenientilor S. G. A., S. A. M. si S. I. L. si a respins cererile formulate de acestia in contradictoriu cu paratii R. M., C. A., M., R. C. I., R. A. O. A. si BNP C. C., pentru lipsa calitatii procesuale active.
Cauza respectiva, la care a fost conexat si dosarul nr. 18123/200/2006, a avut ca obiect constatarea nulitatii absolute a aceluiasi certificat de mostenitor a carui nulitate s-a cerut a fi constatata si in cauza de fata, astfel cum reiese din copiile cererilor formulate in respectivul dosar si din considerentele hotararii pronuntate.
In acea cauza, a fost analizata pe larg problema litigioasa a calitatii reclamantilor si intervenientilor din cauza de fata, de mostenitori ai defunctului M. (M.) A. si s-a stabilit ca nici unul dintre acestia nu are vocatie succesorala generala fata de mostenirea defunctului M. (M.) A..
Dupa ce, prin decizia civila nr. 212/2009, Tribunalul B., instanta la care a fost stramutata judecarea apelului formulat impotriva sentintei civile nr. 1391/22.02.2007, a fost admisa calea de atac formulata de reclamantii si intervenientii din respectiva cauza, prin decizia civila nr. 243R/15.03.2010 (f.468-474), Curtea de Apel B. a modificat in totalitate decizia din apel si a pastrat sentinta civila nr. 1391/22.02.2007 a Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti.
Prin urmare, prin aceasta hotarare judecatoreasca s-a constatat ca reclamantii M. I. si N. L. C. si intervenientii S. G. A., S. A. M. si S. I. L. sunt straini de succesiunea defunctului M.(M.) A., decedat la data de 24.01.1961.
De asemenea, prin decizia Curtii de Apel B. nr. 243/R pronuntata in dosarul nr.12559/300/2005 s-a transat chestiunea vizand calitatea procesuala activa a reclamantilor si intervenientilor fata de succesiunea aceluiasi defunct, stabilindu-se ca acestia nu sunt descendentii acestui defunct.
Instanta de recurs a retinut urmatoarele considerente:
,,In cauza ar fi trebuit sa se faca dovada faptului ca tatal reclamantului M. I. si al defunctei sale surori M. A., numitul M. A., de pe urma careia vin la mostenire reclamantii N. L. si M. I. si intervenientii S. A., S. A. si S. I. L., in reprezentarea tatalui lor decedat S. G., a fost frate cu G. G. M. B., antecesorul prezentilor recurenti. Astfel reclamantii si intervenientii afirma ca tatal respectiv bunicul - strabunicul lor este una si aceiasi persoana cu, A. G. Z.B., care potrivit actului de nastere nr. 6/1872 depus in dosar, s-a nascut in data de 30.01.1872 in loc Pacureti avand ca tata pe Z. B. G. de 30 de ani si mama pe G. M.de 28 de ani.
Prin urmare tatal lui A. G. Z. B., pe numele Z. B. G. s-a nascu in anul 1842, dupa datele care rezulta din actul de nastere al fiului sau. (1872-30 = 1842).
In acest act de stare civila nu figureaza numele M., astfel ca nu se poate trage concluzia ca A. G. Z.B. se numea si M. sau M., pentru a se stabili legatura de rudenie, intre reclamantul M. I. si al surorii sale M. A. pe de o parte si tatal acestora, care ar fi trebuit sa se numeasca tot M., pe de alta parte. Acest aspect este confirmat si de certificatul de casatorie nr.13/1987 si certificatul de deces nr.19/1930.
Intervenientii S., sustin o alta ipoteza cu privire la strabunicul lor, si anume ca tatal lui A. G. Z. B. era in realitate G. M., aceiasi persoana cu cea care rezulta din actul de deces 15/1917. Potrivit acestui act de stare civila, daca decesul a survenit in data de 28.03.1917, iar persoana decedata avea varsta de 81 de ani, inseamna ca a fost nascut in anul 1836, lucru contrazis de actul de nastere nr. 6/1872 al lui A. G.Z. B.. Prin urmare ipoteza aceasta nu poate fi avuta in vedere, fiind in contradictie flagranta cu cele mentionate in actul de stare civila susmentionat si care nu poate fi ignorat. Aceasta idee nu este sustinuta nici de actul de casatorie nr.1/1861 dintre G. M. si M. M., invocat de intervenienti, pentru ca aceasta casatorie a existat fara nici o indoiala, insa nu se poate trage concluzia ca exista identitatea de persoana intre Z. B. G. n.in 1842 si G. M. n.in 1836. Nici din celelalte acte de stare civila ale lui Z. B. G., respectiv certificatul de casatorie nr. 13/1897 si certificatul de deces nr.19/1930, nu rezulta ca s-a numit M. sau M..
Nu exista identitate de persoane nici intre cele doua persoane despre care s-a facut vorbire mai inainte si autorul recurentilor parati, respectiv intre G. G. M. B. nascut in 31.05.1884 si Z. B. G. nascut in 1872 si G.M. nascut in 1836".
Prin urmare,Tribunalul retine puterea de lucru judecat a chestiunii vizand calitatea procesuala activa a reclamantilor si intervenientilor, transata in mod irevocabil de catre instantele judecatoresti , in hotararile amintite.
In esenta, puterea de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti semnifica faptul ca o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data (bis de eadem re ne sit actio), iar hotararea este prezumata a exprima adevarul si nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotarare (res judicata pro veritate habetur) .Rezulta ca efectul de lucru judecat al unei hotarari are doua acceptiuni:stricto sensu semnifica autoritatea de lucru judecat (bis de eadem), care face imposibila judecarea unui nou litigiu intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect, cu aceeasi cauza (exclusivitatea);lato sensu semnifica puterea de lucru judecat (res judicata), care presupune ca hotararea beneficiaza de o prezumtie irefragabila ca exprima adevarul si ca nu trebuie contrazisa de o alta hotarare (obligativitatea).
Apelantii reclamanti sustin prin intampinare depusa la dosar ca exceptia nu este intemeiata intrucat pe de o parte, nu poate fi retinuta autoritatea de lucru judecat, nefiind identitate de parti iar pe de alta parte instantele respective nu au solutionat fondul cauzei, fapt pentru care nu se poate discuta despre o autoritate de lucru judecat.
Tribunalul retine ca apelantii reclamanti fac o confuzie intre notiunile de “autoritatea de lucru judecat" si “puterea de lucru judecat" , notiuni care nu sunt sinonime.
Autoritatea de lucru judecat este o parte a puterii de lucru judecat. Cu alte cuvinte, existenta unei hotarari judecatoresti poate fi invocata in cadrul unui alt proces, cu autoritate de lucru judecat, atunci cand se invoca exclusivitatea hotararii, sau cu putere de lucru judecat, cand se invoca obligativitatea sa, fara ca in cel de-al doilea proces sa fie aceleasi parti, sa se discute acelasi obiect si aceeasi cauza.
Altfel spus, pentru a se invoca obligativitatea unei hotarari judecatoresti irevocabile privind solutionarea unei probleme juridice nu este necesara existenta triplei identitati de parti, cauza si obiect, ci este necesara doar probarea identitatii intre problema solutionata irevocabil si problema dedusa judecatii, instanta de judecata fiind tinuta sa pronunte aceeasi solutie, deoarece, in caz contrar s-ar ajunge la situatia incalcarii componentei res judicata a puterii de lucru judecat.
Prin urmare, instantele judecatoresti anterioare au transat chestiunea lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor si intevenientilor in prezenta cauza , statuand in mod irevocabil ca acestia nu au probat ca sunt fii sau nepoti ai lui A. G. Z. B. intrucat in acte autorul lor este A. G. M.. S-a stabilit irevocabil ca A. G. Z. B. nu este aceiasi persoana cu A. G. M..
Prin urmare, aceasta chestiune fiind stabilita printr-o hotarare judecatoresca irevocabila, nu mai poate fi contrazisa intr-un litigiu ulterior, fapt pentru care exceptia invocata de apelantul parat este intemeiata , urmand a fi admisa.
Fata de aceasta solutie, devine inutila analiza exceptia lipsei de interes atata timp cat cererea principala a fost formulata de persoane lipsite de calitate procesuala activa.
In ceea ce priveste apelul declarat de reclamanta N. L. C. si intervenientul in nume propriu S. G. A., Tribunalul retine ca sunt invocate atat motive de nelegalitate , motive care daca ar fi intemeiate s-ar impune casarea hotararii pronuntate cu trimiterea cauzei spre rejudecare cat si motive de netemeinicie a solutiei, criticandu-se solutia pronuntata de judecator pe fondul cauzei.
Avand in vedere ca tribunalul a apreciat ca apelantii reclamanti nu au calitate procesuala activa in promovarea actiunii de fond, chestiunile vizand fondul litigiului, respectiv criticile aduse solutiei pronuntate de prima instanta pe fondul cauzei nu vor mai fi analizate.
Urmeaza, asadar , sa fie analizate, criticile care tind la casarea hotararii pronuntate la fond.
Prima critica consta in respingerea, in opinia apelantilor, in mod neintemeiat a cererii de recuzare formulata la termenul de judecata din data 26.04.2010( f.1087) si respinsa prin incheierea de sedinta din data de 4.06.2010.( f.1121).
Tribunalul retine ca neintemeiate criticile aduse acestei solutii intrucat modul de administrate al probelor, utilitatea si pertinenta acestor probe pot constitui motive de apel sau recurs impotriva solutiei pronuntate de fondul litigiului si nicidecum nu constituie o,, antepronuntare" pentru a justifica admiterea unei cereri de recuzare si indepartarea judecatorului din completul de judecata.
De asemenea, apelantii critica si incheierea de sedinta din data de 8.11.2013 aratand ca in mod netemeinic s-a respins o alta cerere de recuzare a completului de judecata.
Verificand incheierea respectiva, Tribunalul retine ca acesta este o incheiere de amanare a pronuntarii in care sunt cuprinse solutii asupra unor exceptii de procedura si de fond, asupra cererii de repunere pe rol si asupra probelor administrate in cauza, fiind stabilit , totodata si cadrul procesual, insa aceasta incheiere nu cuprinde vreo solutie cu privire la o eventuala cerere de recuzare.
Verificand actele dosarului, tribunalul retine ca la data de 22.10.2013 parata R. C. I. a formulat cerere de recuzare a judecatorului iar anterior acestei cereri au fost formulate si alte astfel de cereri de catre paratul M. C., insa solutia pronuntata asupra acestor cereri nu poate fi criticata decat de partea care a formulat-o nu si de partea adversa. Pentru aceste considerente, nu pot fi primite criticile apelantilor reclamanti fata de modul de solutionare a acestor cereri.
De asemenea, Tribunalul retine ca neintemeiate criticile apelantilor reclamanti vizand procedura de citare cu parata F. M. pentru terenul din 8.11.2013 intrucat existenta unui viciu in ceea ce priveste procedura de citare poate fi invocat doar de catre partea interesata, respectiv de catre parata F. M. si nu de catre celelalte parti din dosar.
Incheierea de sedinta din data de 8.11.2013 a mai fost criticata sub aspectul solutiei pronuntate pe cererea de repunere pe rol, apelantii sustinand ca in mod nelegal instanta a respins aceasta cerere. Se arata ca partile au fost citate la data de 6.09.2013 in vederea repunerii pe rol, cererea nediscutandu-se ca urmare a recuzarii judecatorului, fiind depuse si inscrisurile doveditoare din care rezulta imprejurarea ca nu mai subzista motivul suspendarii. Se precizeaza ca masura repunerii pe rol nu este pronuntata expressis verbis.
Analizand acest motiv, tribunalul retine ca instanta de fond a constatat la termenul de judecata din 8.11.2013 faptul ca aceasta cauza s-a repus pe rol anterior acestui termen de judecata, fixandu-se termen in 6.09.2013 , termen la care s-a formulat o cerere de recuzare a completului . Chiar daca instanta nu a dispus in mod expres admiterea acestei cereri, respectiv nu a mentionat in mod expres in dispozitivul incheierii aceasta solutie, este in mod evident ca cererea a fost admisa intrucat dosarul a primit termen de judecata si judecata pricinii s-a reluat. Tribunalul remarca si o lipsa de interes a apelantilor in sustinerea acestei critici intrucat interesul acestora era ca judecata cauzei sa continue, acestia fiind titularii cererii de repunere pe rol ( f.1986), lucru care s-a intamplat.
Se mai critica faptul ca prin aceiasi incheiere de sedinta instanta a omis a se pronunta asupra cererii de suspendare, intemeiata pe dispozitiile art.244 alin. 1 din codul de procedura civila, desi reclamantii au formulat concluzii de respingere dar grefierul a omis sa le consemneze. In primul rand, Tribunalul remarca o lipsa de interes in sustinerea acestei critici intrucat chiar apelantii arata ca au solicitat respingerea cererii. Prin urmare, continuand judecata si nepronuntandu-se asupra suspendarii cauzei, instanta de fond le-a dat satisfactie apelantilor reclamanti care urmareau respingerea cererii de suspendare. Pe de alta parte, critici asupra modului de solutionare al acestei cereri pot fi primite doar din partea titularului cererii, nu si din partea partii adverse car nu are interes in a critica o atare solutie.
Se mai invoca faptul ca in sedinta publica din data de 8.11.2013 instanta nu a luat concluziile pe fond ale reclamantilor prin aparator asupra actiunii, avocatul A. C. nu a pus concluzii pe fond intrucat a recuzat judecatorul dupa respingerea cererii in probatiune.
Verificand cuprinsul incheierii de sedinta, Tribunalul retine ca la termenul respectiv s-a formulat o cerere de recuzare a completului de judecata, cerere formulata de catre reprezentanta apelantilor reclamanti insa aceasta cerere a fost formulata dupa inchiderea dezbaterilor si nu inainte, dupa cum se sustine. Cele consemnate in incheierea de sedinta fac dovada deplina pana la inscrierea in fals, prin urmare nu pot fi primite sustinerile apelantilor in sensul ca o astfel de cerere ar fi fost formulata inainte de inchiderea dezbaterilor.
Apelantii sustin si varianta formularii acestei cereri dupa inchiderea dezbaterilor, sustinand ca, in mod nelegal, instanta nu a dispus repunerea cauzei pe rol si acordarea de termen pentru solutionarea cererii. Tribunalul apreciaza aceasta critica ca nefiind intemeiata intrucat conform art.151 din codul de procedura civila pricina se repune pe rol ,,daca sunt necesare noi lamuriri", ori in speta instanta nu a avea nevoie de lamuriri, fapt pentru care textul legal amintit nu este aplicabil.
In privinta criticilor aduse probelor administrate in cauza, fata de solutia de admitere a exceptiei lipsei calitatii procesuale active, acest critici vor fi inlaturate, fondul litigiului nemaifiind analizat.
Pentru considerentele expuse, in temeiul dispozitiilor art.296 din codul de procedura civila, tribunalul :
Va respinge apelurile declarate de apelanta reclamanta N. L. C. si intervenientul in nume propriu S. G. A. impotriva sentintei civile nr.6041/15.11.2013 pronuntata de Judecatoria S. in dosarul nr.7202/306/2009 si impotriva incheierilor de sedinta pronuntate de aceasi instanta in acelasi dosar la termenele de judecata din data de 4.06.2010 ,8.11.2013 si 13.11.2013.
Va admite apelul declarat de apelantul parat M. C. impotriva incheierii de sedinta din data de 18.12.2009 si impotriva sentintei civile 6041/15.11.2013, ambele pronuntate de Judecatoria Sibiu in dosarul nr.7202/306/2009 pe care le va schimba in parte in sensul ca:
Va admite exceptia exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor N. L. si M. I., precum si a intervenientilor S. G. A., S. I. L. si S. A. si in consecinta:
Va respinge actiunea civila formulata de reclamanta N. L. C. si continuatorii in drepturi ai reclamantului defunct M. I., respectiv S. A. M. , S. I. L. si S. G. A., M. S. , F. M. L. in contradictoriu cu paratii R. A. O. A., C. A. M., R. C. I., precum si continuatorii legitimarii procesuale pasive a paratei defuncte R. M., respectiv M. C. R., C. A. M., R. C. I. si R. A. O., ca fiind introdusa de persoane fara calitate procesuala activa.
Va respinge cererea de interventie formulata de intervenientii S. G. A., S. I. L.si S. A. M. prin mandatar N. L., ca fiind formulata de persoane fara calitate procesuala pasiva.
Va inlatura din sentinta apelata solutia de respingere a exceptiei lipsei de interes a reclamantilor si intervenientilor invocata de catre parata R. M. prin mandatar M. E..
Restul dispozitiilor din sentinta apelata urmeaza a fi mentinute.
In temeiul art.274 din codul de procedura civila va obliga pe reclamanta N. L. C. si pe intervenientii in nume propriu S. G. A., S. I. L. si S. A. sa achite apelantului parat M. C. suma de 6270 lei reprezentand cheltuieli de judecata constand in taxa de timbru, onorariu avocat si cheltuieli de transport.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelurile declarate de apelanta reclamanta N. L. C. si intervenientul in nume propriu S. G. A. impotriva sentintei civile nr.6041/15.11.2013 pronuntata de Judecatoria S. in dosarul nr.7202/306/2009 si impotriva incheierilor de sedinta pronuntate de aceasi instanta in acelasi dosar la termenele de judecata din data de 4.06.2010 ,8.11.2013 si 13.11.2013.
Admite apelul declarat de apelantul parat M. C. impotriva incheierii de sedinta din data de 18.12.2009 si impotriva sentintei civile 6041/15.11.2013, ambele pronuntate de Judecatoria S. in dosarul nr.7202/306/2009 pe care le schimba in parte in sensul ca:
Admite exceptia exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor N. L. si M. I., precum si a intervenientilor S. G. A., S. I. L. si S. A. si in consecinta:
Respinge actiunea civila formulata de reclamanta N. L. C. si continuatorii in drepturi ai reclamantului defunct M. I., respectiv S. A. M. , S. I. L. si S. G. A., M. S. , F. M. L. in contradictoriu cu paratii R. A. O. A., C. A. M., R. C. I., precum si continuatorii legitimarii procesuale pasive a paratei defuncte R. M., respectiv M. C. R., C. A. M., R. C. I. si R.A. O., ca fiind introdusa de persoane fara calitate procesuala activa.
Respinge cererea de interventie formulata de intervenientii S. G. A., S. I. L. si S. A. M. prin mandatar N. L., ca fiind formulata de persoane fara calitate procesuala pasiva.
Inlatura din sentinta apelata solutia de respingere a exceptiei lipsei de interes a reclamantilor si intervenientilor invocata de catre parata R. M. prin mandatar M. E..
Mentine restul dispozitiilor din sentinta apelata.
Obliga pe reclamanta N. L. C. si pe intervenientii in nume propriu S. G. A., S.I. L. si S. A. sa achite apelantului parat M. C. suma de 6270 lei reprezentand cheltuieli de judecata constand in taxa de timbru, onorariu avocat si cheltuieli de transport.
Definitiva.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 18.09.2014
Presedinte, Judecator,
N.F A.B.
Grefier, M.I.
Red. NF - 31.10.2014
Tehnored. MI - 31.10.2014 - 25 ex.
Jud. fond M. T.