- Legea nr. 554/2004 - art. 1 alin. (1)
Este nefondata actiunea in contencios administrativ avand ca obiect cererea de anulare a unei autorizatii de construire, daca nu se face dovada dreptului vatamat conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia contencios administrativ si fiscal,
Decizia civila nr. 135 din 15 ianuarie 2013
Prin sentinta civila nr. 245/31.01.2012 pronuntata in dosarul nr. 2129/30/2011, Tribunalul Timis a respins actiunea formulata de reclamanta A.P.Z.R., in contradictoriu cu paratii Primarul Municipiului Timisoara si SC S.C. SRL, avand ca obiect anulare act administrativ.
Actiunea reclamantei a avut ca obiect cerere de anulare a autorizatiei de construire nr. 2187/13.12.2010 emisa pentru lucrari de tip a) constructii pentru locuinte si comert. Construire imobil P+2E+Ep cu 8 apartamente, 2 spatii comerciale si locuri de parcare conform PUD aprobat prin HCL nr. 468/2008, Sc=298,42 mp, Sd=1180,88 mp. Zona C pentru imobilul situat in Timisoara, [_].
Prin decizia civila nr. 135 din 15 ianuarie 2013, pronuntata in dosarul nr. 3129/30/2011, Curtea de Apel Timisoara a respins ca neintemeiat recursul reclamantei.
In motivare Curtea de Apel Timisoara a retinut ca, prin autorizatia de construire nr. 2187/13.12.2010 s-a dispus autorizarea executarii lucrarilor de construire pentru constructii locuinte si comert - construire imobil P+2E+Ep cu 8 apartamente, 2 spatii comerciale si locuri de parcare conform PUD aprobat prin HCL a Municipiului Timisoara nr. 468/2008, SC=298,42 m.p., SD=1180,88 m.p., zona C pe imobilul - teren situat in judetul Timis, Municipiul Timisoara, [_].
Curtea, de asemenea, a mai retinut ca reclamanta recurenta solicita anularea autorizatiei de construire fata de imprejurarea ca acest act administrativ ar fi fost emis cu nerespectarea dispozitiilor legale in materia autorizarii constructiilor, precum si a legislatiei urbanismului si amenajarii teritoriului.
Reclamanta sustine in esenta ca, prin autorizatia de construire contestata s-a incalcat regimul de inaltime din zona respectiva, au fost construite locuinte colective in zona de case, a fost incalcat procentul de ocupare a terenului, fiind astfel nesocotite prevederile legale in materie de constructii.
In plus, recurenta sustine ca modificarea functiunii zonei, a inaltimii admise si a procentului de ocupare a terenului s-ar fi putut dispune exclusiv prin plan urbanistic zonal iar nu prin plan urbanistic de detaliu astfel cum s-a intamplat in speta de fata.
Astfel cum rezulta din cuprinsul autorizatiei de construire anterior mentionate, acest act administrativ a fost emis tinand seama de dispozitiile cuprinse in HCL nr. 468/28.10.2008 privind aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu "Construire imobil S+P+2E+Ep functiune mixta comert/locuire", [_].
Curtea retine ca reclamanta din prezentul litigiu a promovat o actiune in fata instantei de contencios administrativ care a facut obiectul dos. nr. 1507/30/2009, prin care a solicitat anularea HCL nr. 468/28.10.2008 anterior precizata.
Prin sentinta civila nr. 953/PI/CA/25.11.2009 Tribunalul Timis a respins aceasta actiune ca fiind neintemeiata, retinand in considerentele sentintei ca la emiterea acestei hotarari autoritatea publica competenta a indeplinit conditiile de transparenta decizionala, documentatia fiind supusa dezbaterii publice in mai multe randuri. S-a retinut totodata ca procedura de emitere a fost respectata, documentatia de urbanism aprobata prin HCL nr. 468/28.10.2008 fiind realizata in conformitate cu Legea nr. 50/1991, Legea 350/2001 precum si H.G. nr. 525/1996.
Prin aceeasi sentinta s-a retinut ca documentatia de urbanism aprobata prin aceasta hotarare de consiliu local a fost insotita de acordul vecinilor direct afectati, iar retragerea fata de parcelele alaturate este mai mare de 15 metri, cu respectarea studiului de insorire. S-a constatat ca documentatia de urbanism este insotita de toate acordurile si avizele solicitate prin certificatul de urbanism.
Aceasta sentinta a ramas irevocabila prin decizia civila nr. 865/20.09.2010 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, instanta care in considerentele deciziei a retinut ca actiunea reclamantei nu se fondeaza pe art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, mentionandu-se totodata ca reclamanta nu a demonstrat dreptul care i-a fost vatamat.
Fata de considerentele hotararilor anterior mentionate, Curtea constata ca s-a statuat cu putere de lucru judecat ca documentatia de urbanism aprobata prin HCL nr. 468/28.10.2008 este legala si ca simpla invocare a nerespectarii unor dispozitii legale fara justificarea vatamarii de catre reclamanta nu este suficienta pentru anularea actului administrativ atacat.
Astfel fiind, Curtea constata ca este corecta solutia primei instante in sensul ca autorizatia de construire emisa in temeiul HCL nr. 468/2008 este legala, intrucat prin aceasta din urma hotarare a fost stabilita o derogare de la regimul de inaltime a zonei respective si de la procentul de ocupare a terenului, context in care autorizatia de construire a fost eliberata in conditiile stabilite prin hotararea consiliului local anterior mentionata.
Cata vreme HCL nr. 468/2008 nu a fost anulata acest act administrativ isi produce efectele juridice, sustinerile reclamantei recurente referitoare la nerespectarea regimului de inaltime, a procentului de ocupare a terenului precum si la destinatia imobilului nefiind fondate.
Curtea mai observa ca reclamanta din speta de fata a invocat apararile din acest dosar in sensul ca in mod eronat s-a dispus derogarea de la regimul comun de inaltime, precum si cel al destinatiei zonei prin PUD, cata vreme ar fi fost necesar un PUZ si in carul dosarului nr. 1507/30/2009, dosar in care s-a analizat, dupa cum s-a aratat anterior, chiar legalitatea emiterii HCL nr. 468/28.10.2008.
Cata vreme s-a decis irevocabil in cadrul dosarului 1507/30/2009 ca aceste sustineri sunt neintemeiate, Curtea nu le va putea reanaliza intrucat ar fi incalcata puterea de lucru judecat a unor probleme de drept deja transate de catre o instanta de judecata.
In plus, Curtea analizeaza legalitatea emiterii autorizatiei de construire, raportat la dispozitiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Astfel, Curtea constata ca Legea nr. 554/2004 stabileste conditiile generale al exercitarii dreptului la actiune in fata instantei de contencios administrativ, si anume capacitatea procesuala, calitatea procesuala, afirmarea unui drept subiectiv si justificarea unui interes.
Reclamant poate fi, in sensul art. 1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 554/2004, orice persoana fizica sau juridica daca indeplineste conditia de a se considera vatamata intr-un drept ori interes legitim printr-un act administrativ, tipic sau asimilat, adresat ei sau altui subiect de drept.
Stabilirea existentei unei vatamari aduse unui drept ori unui interes legitim se face pe baza probelor administrate fiind o problema de fond in litigiul administrativ.
Curtea constata ca in cuprinsul cererii de chemare in judecata, precum si in considerentele recursului promovat, reclamanta a facut afirmatii generale cu privire la incalcarea de catre parat a actelor normative in materia constructiilor si amenajarii teritoriului, neprecizand in ce anume consta vatamarea produsa acesteia prin emiterea actului administrativ atacat.
Curtea retine ca reclamanta nu a demonstrat in concret in ce consta dreptul sau vatamat, neproband ca prin constructia care se va ridica va fi prejudiciata sub aspectul insoririi sau sub aspectul altor imprejurari de fapt care ar afecta constructiile altor proprietari din zona, ca acordul vecinului care ar putea fi direct afectat de realizarea constructiei vizata de autorizatia atacata a fost luat conform declaratiei notariale autentificate sub nr. 2165/10.09.2008, aspect retinut de altfel si de catre Tribunalul Timis in sentinta nr. 953/PI/CA/25.11.2009.
Pentru considerentele anterior expuse Curtea a respins recursul formulat ca neintemeiat.