- Legea nr. 7/1996 - art. 48
Potrivit art. 48 din Legea nr. 7/1996, in procedura de inscriere a unor drepturi in cartea funciara se verifica doar aspecte de ordin formal, nici registratorul si nici instanta de judecata sesizata pe calea plangerii impotriva incheierii de carte funciara neputand efectua verificari cu privire la temeinicia fondului pretentiilor.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia I civila,
Decizia civila nr. 187 din 12 februarie 2013
Prin Decizia civila nr. 187 din 12 februarie 2013, pronuntata in dosarul nr. 19691/55/2011, Curtea de Apel Timisoara a respins recursul declarat de reclamanta SCM T. Arad impotriva Deciziei civile nr. 351/08.10.2012, pronuntata de Tribunalul Arad.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, Curtea, examinand decizia atacata prin prisma motivelor invocate si in limitele dispozitiilor art. 304, art. 306 alin. (2) C. pr. civ. si art. 50 si urmatoarele din Legea nr. 7/1996, in forma in vigoare la data pronuntarii incheierii de carte funciara, a retinut urmatoarele:
Fata de obiectul pricinii, limitele controlului judiciar au fost corect decelate de instantele de fond, in raport de continutul cererii initiale si adresate Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Arad, precum si de temeiul de drept invocat [art. 50 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 republicata]. Ne aflam in procedura speciala a plangerii impotriva incheierii de carte funciara, ce presupune competente limitate pentru instanta de judecata.
Procedura de inscriere in cartea funciara a unor acte sau fapte cu relevanta juridica este una necontencioasa, neimplicand decat o analiza formala a valabilitatii actelor depuse. In cadrul acestei proceduri, registratorul de carte funciara nu are aptitudinea de a se analiza fondul litigiului dintre parti, finalizat printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila.
Nici in fata instantei de judecata investita in conditiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 republicata, nu se pot formula astfel de cereri, si aceasta fata de prevederile art. 51 din actul normativ aratat, conform carora instanta de judecata investita cu solutionarea plangerii impotriva incheierii de carte funciara, nu poate decat sa verifice daca, raportat la actele depuse, incheierea atacata este legala.
In procedura de inscriere a unor drepturi in cartea funciara se verifica doar aspecte de ordin formal, nici registratorul de carte funciara si nici instanta de judecata sesizata pe calea plangerii impotriva incheierii de carte funciara, neputand efectua verificari cu privire la temeinicia fondului pretentiei partii.
Caracterul necontencios al procedurii de la Birourile de Carte Funciara se pastreaza si in fata instantelor sesizate cu caile de atac formulate impotriva incheierii de carte funciara, instante care nu pot, in aceasta procedura specifica, sa faca verificari si sa dispuna in sensul dorit de reclamanta, respectiv, sa constate ca apartamentul trebuia vandut la un alt pret, ca acesta nu a fost achitat si ca, in consecinta, nu a operat transferul dreptului de proprietate asupra apartamentului.
Ca atare, concluzia ce se impune este ca, in prezenta procedura nu pot fi discutate aspecte privind fondul pretentiilor partilor ce au fost, de altfel, transate in mod irevocabil prin hotararile judecatoresti supuse intabularii. Recurenta incearca pe aceasta cale sa repuna in discutie titlul supus intabularii, cu privire la existenta obligatiei de a transmite dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu, pretul convenit si plata (sau, mai exact, neplata) acestuia de catre intimat lucru care nu poate fi permis din doua considerente: pe de o parte, procedura speciala in care ne aflam si care permite doar verificarea unor aspecte de ordin formal, iar, pe de alta parte, puterea lucrului deja judecat irevocabil.
Pentru aceste considerente, in baza dispozitiilor legale invocate, coroborate cu prevederile art. 299 si urmatoarele din Codul de procedura civila, Curtea a constatat ca prezentul recurs nu este intemeiat, astfel ca, in baza art. 312 alin. (1) l-a respins.