Judecata. Citarea partii care are calitatea de asociat si administrator intr-o societate comerciala la adresa inscrisa in registrul comertului. Legalitatea masurii

Judecata. Citarea partii care are calitatea de asociat si administrator intr-o societate comerciala la adresa inscrisa in registrul comertului. Legalitatea masurii
Legea nr. 26/1990, republicata, art. 21, art. 22
C.proc.civ., art. 85 si urm.
      
      Este exclusiv culpa partii faptul ca dupa ce a constituit o societate comerciala nu s-a mai preocupat de soarta juridica a acestei, in sensul ca nu s-a prezentat la registrul comertului sa ceara inscrierea noii sale adrese, contrar dispozitiilor Legii nr. 26/1990, republicata, care la art. 1 si art. 21 lit. h), prevad urmatoarele: comerciantii, inainte de inceperea comertului, precum si alte persoane fizice sau juridice, prevazute in mod expres de lege, inainte de inceperea activitatii acestora, au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului sau, dupa caz, a activitatii respective, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. In registrul comertului se vor inregistra mentiuni referitoare la: (_) h) orice modificare privitoare la actele, faptele si mentiunile inregistrate.
      In conformitate cu art. 22 din acelasi act normativ, comerciantul are obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor prevazute la art. 21, in cel mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligatiei de inregistrare, faptul ca mentiunile pot fi inregistrate si la cererea altor persoane sau din oficiu nescutindu-l pe acesta de obligatia de a cere efectuarea lor.
      
Curtea de Apel Timisoara, Sectia comerciala, decizia civila nr. 698 din 23 septembrie 2008
      
      Prin sentinta comerciala nr. 893 din 23 noiembrie 2006 pronuntata in dosarul nr. 5072/COM/2005 Tribunalul Caras-Severin a dispus inchiderea procedurii insolventei debitoarei S.C. P S.N.C. Resita si radierea acesteia din registrul comertului, descarcandu-l, totodata, pe lichidatorul judiciar de orice indatoriri si responsabilitati. De asemenea, judecatorul-sindic a dispus antrenarea raspunderii asociatilor P.I. si S.N. pentru datoriile societatii debitoare, obligandu-i sa plateasca suma de 15.788 lei, notificand, totodata, sentinta debitorului, creditorilor, directiei teritoriale a finantelor publice, Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Caras-Severin pentru efectuarea mentiunilor de radiere si publicarea sentintei in Buletinul procedurilor de insolventa.
      Impotriva acestei hotarari a declarat recurs administratorul parat P.I., solicitand casarea ei in tot si trimiterea cauzei la Tribunalul Caras-Severin pentru rejudecare in fond.
      In motivare recurentul a aratat ca la data de 12 iunie 2008 a fost somat de catre Directia Generala a Finantelor Publice Caras-Severin sa achite in termen de 15 zile suma de 15.788 lei reprezentand venituri din despagubiri, conform titlului executoriu nr. 1003/J.S./2008 emis in baza hotararii judecatoresti recurate. Aceasta hotarare este netemeinica si nelegala intrucat intreaga procedura de solutionare a dosarului nr. 5072/COM/2005 a fost facuta fara citarea sa, fiindu-i incalcat dreptul la aparare, drept consacrat si garantat atat de legislatia romana, cat si de art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului. Mai mult decat atat, in perioada ianuarie 2005 - septembrie 2006 el executa o pedeapsa privativa de libertate, astfel ca nu poate fi vorba de indeplinirea procedurii de citare prin afisare. Administratorul recurent a mai precizat faptul ca hotararea tribunalului nu i-a fost comunicata nici pana in prezent, luand la cunostinta de existenta acesteia doar din continutul titlului executoriu nr. 1003/J.S./2008, sens in care a solicitat si repunerea in termenul de declarare a recursului.
      Prin decizia civila nr. 698 din 23 septembrie 2008 Curtea de Apel Timisoara a respins ca nefondat recursul formulat de administratorul parat P.I. impotriva sentintei comerciale nr. 893/23.11.2006 pronuntata de Tribunalul Caras-Severin in dosarul nr. 5072/COM/2005 in contradictoriu cu debitoarea intimata S.C. P S.N.C. Resita, reprezentata prin lichidator judiciar S.C.P. M S.P.R.L. Timisoara.
      In considerente s-a aratat ca desi recurentul sustine ca hotararea primei instante nu este legala intrucat nu ar fi fost legal citat, ceea ce a determinat incalcarea dreptului sau la aparare si pronuntarea unei hotarari nefavorabile, contrar principiilor statuate atat in Constitutia Romaniei, cat si in Conventia europeana a drepturilor omului, critica care se incadreaza, potrivit alin. (3) al art. 306 din Codul de procedura civila, in motivul prevazut de pct. 5 al art. 304 din acelasi cod, Curtea constata ca in speta nu este incident acest caz de recurs.
      Astfel, este de necontestat faptul ca pe durata procesului avand ca obiect administrarea dosarului de insolventa privitor la debitoarea S.C. P S.N.C. Resita recurentul, care a fost atat asociat, cat si administrator al acestei societati, dupa cum rezulta din informatiile furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Timis prin adresa nr. 40368/31.10.2005, a fost citat, in conformitate cu dispozitiile art. 85 si urm. din Codul de procedura civila, la domiciliul pe care tocmai el si l-a indicat cu ocazia constituirii acestei persoane juridice. De asemenea, notificarile trimise de administratorul judiciar au fost semnate de un membru al familiei sale, confirmarile de primire purtand mentiunea "sora destinatar", respectiv "unchi destinatar".
      Avand in vedere ca pe dovada de comunicare catre recurent a incheierii de sedinta nr. 368/J.S. din 11 mai 2006 prin care tribunalul a dispus inceperea procedurii falimentului impotriva debitoarei S.C. P S.N.C. Resita agentul procedural a trecut mentiunea "destinatarul nu mai locuieste in loc. Doman", aceeasi mentiune aparand si pe citatia emisa pentru termenul din 26 octombrie 2006, necunoscandu-se noua adresa a paratului, in conformitate cu prevederile art. 95 din Codul de procedura civila, judecatorul-sindic a dispus ca citarea acestuia sa se faca prin publicitate. Potrivit articolului mentionat, cand reclamantul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a izbutit sa afle domiciliul paratului, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate, respectiv prin afisarea citatiei la usa instantei. Citatia se publica si in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai raspandit, in cazurile in care presedintele tribunalului sau completului de judecata apreciaza ca o asemenea masura este necesara. Afisarea, precum si publicarea citatiei in Monitorul Oficial sau intr-un ziar mai raspandit se fac cu cel putin 15 zile inainte de data fixata pentru judecata, in cazurile urgente, presedintele tribunalului sau completului de judecata putand reduce acest termen la 5 zile. Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, reclamantul putand fi sanctionat cu amenda si obligat la despagubiri, potrivit legii. In speta, prima instanta a luat si masura publicarii citatiei in cotidianul "T", astfel cum rezulta din dovezile aflate in dosarul de fond.
      In aceste conditii, Curtea apreciaza ca administratorul parat a fost legal citat in fata judecatorului-sindic, neexistand nicio dovada a faptului ca citarea lui prin publicitate s-ar fi facut cu rea-credinta pentru a se putea dispune anularea actelor de procedura care au urmat incheierii de sedinta de la termenul de judecata din 26 octombrie 2006, cand s-a luat masura citarii acestuia in conformitate cu prevederile art. 95 din Codul de procedura civila.
      De asemenea, instanta constata ca este exclusiv culpa partii faptul ca dupa ce a constituit o societate comerciala nu s-a mai preocupat de soarta juridica a acestei, in sensul ca nu s-a prezentat la registrul comertului sa ceara inscrierea noii sale adrese, contrar dispozitiilor Legii nr. 26/1990, republicata, care la art. 1 si art. 21 lit. h), prevad urmatoarele: comerciantii, inainte de inceperea comertului, precum si alte persoane fizice sau juridice, prevazute in mod expres de lege, inainte de inceperea activitatii acestora, au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului sau, dupa caz, a activitatii respective, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. In registrul comertului se vor inregistra mentiuni referitoare la: (_) h) orice modificare privitoare la actele, faptele si mentiunile inregistrate.
      Mai mult decat atat, in conformitate cu art. 22 din acelasi act normativ, comerciantul are obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor prevazute la art. 21, in cel mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligatiei de inregistrare, faptul ca mentiunile pot fi inregistrate si la cererea altor persoane sau din oficiu nescutindu-l pe acesta de obligatia de a cere efectuarea lor. Pe de alta parte, recurentul, desi sustine ca in perioada ianuarie 2005-septembrie 2006 ar fi fost privat de libertate, el nu a depus la dosar vreo proba in acest sens.
      In ceea ce priveste cererea paratului de repunere in termenul de recurs, raportat la prevederile art. 103 potrivit carora neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei, in acest din urma caz, actul de procedura se va indeplini in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii, in acelasi termen urmand sa se arate si motivele impiedicarii, instanta retine ca in speta nu poate fi vorba de repunerea recurentului in termenul de declarare a caii de atac pentru simplul motiv ca hotararea tribunalului nu i-a fost comunicata, astfel ca fata de acesta nu putea sa se implineasca termenul de recurs de 10 zile prevazut de alin. (2) al art. 8 din Legea insolventei.
      Fata de cele aratate, in baza art. 312 din Codul de procedura civila, Curtea a respins ca nefondat recursul fostului administrator social, in cauza neevidentiindu-se niciunul dintre motivele de casare sau modificare prevazute de lege.