Succesiuni. Certificat de calitate de mostenitor. Conditii de emitere. Efecte
Legea nr. 36/1995, art. 84
C.civ., art.650
Potrivit dispozitiilor art. 84 din Legea nr. 36/1995 se poate emite certificat de calitate de mostenitor daca nu s-a facut dovada existentei unor bunuri in patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesita operatii de dovada. Simpla emitere a acestui certificat nu inlatura calitatea de mostenitor testamentar anterior recunoscuta altei persoane.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila, decizia civila nr. 1051 din 18 octombrie 2007
Prin decizia civila nr. 418/A din 18 mai 2007 pronuntata de Tribunalul Timis in dosar nr. 1698/252/2006 a fost respins apelul declarat de reclamantul U.Z. impotriva sentintei civile nr. 128 din 19 ianuarie 2007 pronuntata de Judecatoria Lugoj in contradictoriu cu paratii P.A. si U.V.
Instanta de apel a apreciat ca prima instanta a facut corecta aplicare a dispozitiilor legale la starea de fapt retinuta, dupa cum urmeaza:
Reclamantul a solicitat constatarea nulitatii certificatului nr. 52/2004 eliberat pe numele paratului U.V. de pe urma defunctei D.M.
In motivare a invocat faptul ca la eliberarea certificatului, paratii au declarat in fals faptul ca defuncta nu a lasat nici un testament; or, acesta a redactat un testament olograf in favoarea reclamantului.
Din ansamblul probelor administrate instanta a retinut ca actul a carui anulare se cere este un certificat de calitate de mostenitor.
Chiar daca reclamantul este beneficiarul unui testament olograf, in cauza nu se regasesc motive de constatare a nulitatii certificatului, intrucat acesta nu stabileste si masa succesorala ramasa de pe urma defunctei.
Mai mult, masa succesorala nici nu a fost stabilita pana in prezent.
A mai retinut instanta ca in procesele anterioare purtate intre parti reclamantul nu a formulat vreo cerere in sensul discutarii propriei sale calitati succesorale si ca in cauza nu se regaseste vreo cauza de nulitate care sa decurga din incalcarea vreunei conditii de valabilitate a actului juridic.
Respingand apelul declarat de reclamant impotriva sentintei, tribunalul a retinut, in esenta, aceleasi considerente.
Impotriva deciziei a declarat recurs in termen reclamantul.
In motivare a reiterat sustinerile vizand gresita recunoastere a calitatii de unic mostenitor rezervatar paratului U.V. si nedeclararea existentei contractului si a testamentului al carui beneficiar este reclamantul.
A facut referire la alte procese derulate intre parti, la plangerile penale depuse, a criticat copia minutei deciziei atacate si a facut trimitere la testamentul olograf al carui beneficiar este, testament a carui valabilitate a fost recunoscuta printr-o expertiza efectuata intr-un alt proces.
Examinand recursul prin prisma criticilor formulate si in baza art. 306 alin. 2 C.proc.civ., fata de dispozitiile art. 299 si urm. C.proc.civ., avand in vedere inscrisurile de la dosar si dispozitiile legale ce vor fi mai jos aratate, instanta a retinut urmatoarele:
Potrivit certificatului de calitate de mostenitor nr. 52/09.02.2004 eliberat de B.N.P. (certificat ce formeaza obiect al prezentului litigiu), paratului U.V. i-a fost recunoscuta calitatea de mostenitor legal acceptant.
Certificatul a fost valorificat in instanta intr-un proces purtat anterior intre parti si, prin sentinta civila nr. 1621 din 7 iunie 2005 pronuntata de Judecatoria Lugoj in dosar nr. 1801/2005, s-a retinut cu autoritate de lucru judecat ca paratul este unicul mostenitor legal rezervatar al defunctei D.M.
Aceasta calitate a paratului nu este de natura sa il faca pe reclamant sa piarda propria sa calitate de succesor al defunctei, calitatea sa de mostenitor testamentar nefiind inlaturata de calitatea recunoscuta paratului: in baza art. 650 C.civ. defunctul poate avea atat mostenitori legali (calitate conferita de lege) cat si mostenitori testamentari, instituiti prin vointa testatorului.
In consecinta, faptul ca reclamantul este beneficiarul unui testament recunoscut drept valabil nu il face pe parat sa nu mai poata avea calitatea de mostenitor legal, astfel cum s-a stabilit prin certificatul de calitate de mostenitor.
In continuare, instanta a retinut ca, potrivit dispozitiilor art.84 din Legea 36/1995, se poate emite certificat de calitate de mostenitor daca nu s-a facut dovada existentei unor bunuri in patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesita operatii de durata.
Din cererea adresata notarului public rezulta ca paratul a solicitat eliberarea unui atare certificat pentru "a face dovada calitatii procesuale".
Or, la acea data era inregistrata pe rolul Judecatoriei Lugoj sub nr. 527/2004 cererea prin care reclamantul din prezenta cauza solicita sa i se constate calitatea de mostenitor.
In consecinta, paratul avea interesul de a obtine recunoasterea calitatii sale de mostenitor legal al defunctei; cum eliberarea unui certificat de mostenitor ar fi presupus si identificarea tuturor mostenitorilor si a masei succesorale a defunctei, eliberarea unui certificat de calitate de mostenitor a fost justificata.
In continutul acestuia nu s-a facut referire la testamentul incheiat pe numele reclamantului tocmai pentru ca, fata de cele mai sus aratate, acest aspect nu era relevant pentru recunoasterea calitatii de mostenitor legal paratului.
Faptul ca prin sentinta civila nr. 1621din 7 iunie 2005 a Judecatoriei Lugoj a fost redus testamentul olograf de care beneficiaza reclamantul pana la calitatea disponibila de ? din mostenire nu s-a datorat existentei certificatului contestat in prezenta cauza ci este consecinta aplicarii de catre instanta a dispozitiilor legale care ii protejeaza pe mostenitorii legali, respectiv a prevederilor art. 841-855 C.civ.
In concluzie, prin eliberarea certificatului de calitate de mostenitor pe numele paratului nu s-a incalcat vreo dispozitie legala, prevazuta sub sanctiunea nulitatii si nici nu s-a adus in vreun fel atingere drepturilor ce decurg din calitatea reclamantului de beneficiar al testamentului incheiat de defuncta.
Obiect al recursului de fata l-a constituit decizia civila nr. 418/A din 18 mai 2007 pronuntata de Tribunalul Timis, astfel ca referirile recurentului la solutiile pronuntate in alte dosare sau la aspectele penale ale conflictului dintre parti nu se constituie in temeiuri de modificare sau casare a hotararii recurate in sensul art. 304 C.proc.civ.
La fel, lipsite de relevanta sunt si sustinerile vizand copia minutei eliberate, iar valabilitatea testamentului incheiat de defuncta nici nu a fost pusa in discutie in cauza de fata.
Pentru aceste considerente, in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. raportat la art. 304, 306 alin. 2 C.proc.civ., instanta a respins recursul declarat de reclamantul U.Z. impotriva deciziei civile nr. 418 din 18 mai 2007 in dosar nr. 1698/252/2006, in contradictoriu cu paratii P.A. si U.V.