Adoptia majorului. Desfacere. Lege aplicabila.
C. civ. - art. 1
C. fam. - art. 66 - 85
Potrivit principiului inscris in art. 1 din Codul civil , conform cu care actele juridice sunt carmuite de legea in vigoare la data incheierii lor, in cauza instanta trebuia sa analizeze cererea in raport cu dispozitiile art. 66 - 85 din Codul familiei, in vigoare la data incheierii adoptiei.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila, Sectia civila - completul specializat pentru cauze de familie si minori, decizia nr. 453 F din 8 mai 2007
Prin cererea adresata Judecatoriei Caransebes reclamantul A. R. a solicitat in contradictoriu cu parata A. P. desfacerea adoptiei incuviintata prin decizia nr. 24 din 8.06.1967 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al comunei Sacu, judetul Caras-Severin, motivand ca dupa ce a crescut-o impreuna cu sotia sa timp de 32 ani pe parata, care este in prezent medic, aceasta nu ii acorda nici un sprijin, desi i-a solicitat ajutor, el fiind batran si bolnav, iar din anul 2002 il poarta in procese pentru a-i lua averea dupa moartea sotiei sale.
Prin sentinta civila nr. 4032 din 14 decembrie 006 Judecatoria Caransebes si-a declinat competenta in favoarea Tribunalului Caras-Severin.
Prin sentinta civila nr. 7 din 22 februarie 2007 Tribunalul Caras-Severin a respins cererea reclamantului.
Tribunalul a retinut ca parata a fost adoptata de catre reclamant si sotia sa, A. A., cu toate efectele unei filiatii firesti, potrivit art. 79 din Codul familiei, prin decizia nr. 24 din 8 iunie 1967 a Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Sacu.
A retinut ca potrivit art. 54 si 55 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic la adoptiei, adoptia inceteaza prin desfacere sau ca urmare a declararii nulitatii ei, iar desfacerea este permisa numai in cazul prevazut de art. 7 alin. 3 lit. a din lege, situatie in care nu se incadreaza starea de fapt in cauza.
Ca urmare, tribunalul a apreciat ca se impune respingerea actiunii ca neintemeiata.
Impotriva sentintei reclamantul a declarat recurs in termen, aratand ca parata l-a parasit din anul 1988, cand s-a casatorit si nu-si indeplineste obligatiile ce-i revin ca urmare a incheierii adoptiei.
A mai aratat ca sotia sa a fost bolnava din 1986 pana in 1995, cand a incetat din viata, insa parata, desi este cadru medical, nu i-a acordat nici un sprijin.
De asemenea, a aratat ca este suferind din anul 1990, ca este in varsta de 74 ani, iar dupa moartea sotiei parata i-a comunicat in scris ca nu-i datoreaza sprijin si intretinere pana la sfarsitul vietii, motiv pentru care a cautat sprijin si s-a casatorit pentru a putea fi ingrijit.
Analizand recursul declarat de reclamant in raport de sustinerile acestuia si de dispozitiile art. 299 - 312 C. pr. civ., Curtea a apreciat ca este intemeiat, dupa cum urmeaza:
raportul juridic de adoptie in cauza s-a incheiat conform deciziei din 24 iunie 1967, astfel ca potrivit principiului inscris in art. 1 din Codul civil, conform cu care actele juridice sunt carmuite de legea in vigoare la data incheierii lor, in cauza instanta trebuia sa analizeze cererea in raport cu dispozitiile art. 66 - 85 din Codul familiei, in vigoare la acea data.
Curtea a avut in vedere faptul ca dispozitiile Legii nr. 273/2004 nu pot guverna raportul juridic dedus judecatii, avand in vedere ca reglementarea desfacerii adoptiei este restrictiva si limitata datorita faptului ca legiuitorul a urmarit sa protejeze interesele copilului adoptat. Aceasta concluzie are in vedere evolutia legislatiei in ce priveste desfacerea adoptiei, pornind de la reglementarile cuprinse in Codul familiei si apoi pe cele ale art. 22 din O.U.G. nr. 25/1997. In acest sens, Curtea constata ca desfacerea adoptiei majorului, cum este cazul in speta, nu este reglementata de lege, astfel incat instanta trebuie sa analizeze in ce masura o astfel de cerere este justificata de un interes, si daca exista acordul partilor, intrucat nu mai primeaza interesul superior al copilului.
In aceste conditii, Curtea constata ca cererea reclamantului nu a fost analizata pe fond in raport de dispozitiile legale incidente in cauza.
Se impune, de asemenea, a fi avut in vedere faptul ca, desi de principiu adoptia este considerata o masura de protectie a copilului si are astfel ca scop asigurarea unui mediu familial pentru copil, si adoptatorii urmaresc prin incheierea actului juridic al adoptiei un scop, cum de principiu orice act juridic se incheie in vederea unui scop, si anume, acela de a avea la batranete un sprijin, sprijin si intretinere pe care le datoreaza copiii parintilor lor.
Astfel, Curtea a apreciat ca tribunalul trebuia sa retina mai intai care sunt dispozitiile legale pe care se intemeiaza cererea reclamantului si in raport de care trebuia analizata cauza si apoi sa retina ca reclamantul are calitate procesuala activa pentru a cere desfacerea adoptiei din moment ce aceasta nu mai satisface scopul pentru care s-a incheiat in ceea ce-l priveste.
Reiterand dispozitiile art. 54 si 55 din Legea nr. 273 /2004, potrivit carora adoptia poate fi desfacuta in prezent intr-un singur caz, ce nu se regaseste in cauza, apare cu evidenta ca tribunalul a considerat inadmisibila cererea, chiar daca aceasta fost respinsa ca neintemeiata.
Apreciind astfel ca tribunalul si-a intemeiat solutia pe dispozitiile legale care nu erau incidente in cauza, este evident ca nu a cercetat cauza in fond, motiv pentru care, in temeiul art. 105 alin .2 , art. 129 alin. ultim, art. 304 alin. 5 si art. 312 alin. 5 C. pr. civ., Curtea a admis recursul declarat de reclamant si a casat sentinta primei instante cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecarii cauzei, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 315 alin. 1 C. pr. civ.