Raspundere patrimoniala. Conditii pentru angajarea acesteia.
Codul muncii - art. 270
Avand in vedere dispozitiile art. 70 - art. 73, art. 197 coroborate cu cele ale art. 75 din Legea nr. 31/1990, in vigoare la data de 16.12.2004, si cele ale art. 287 din Codul muncii, in situatia in care statutul societatii nu cuprinde prevederi referitoare la obligatiile si raspunderea directorilor unei societati cu raspundere limitata, nefiind intocmita nici fisa postului de director, nu se poate retine ca directorul unei societati cu raspundere limitata avea ca atributie de serviciu plata amenzilor contraventionale aplicate societatii.
Curtea de Apel Timisoara, sectia conflicte de munca si asigurari sociale,
decizia civila nr. 31 din 16 ianuarie 2007
Prin sentinta civila nr. 1009 din 30 august 2006, pronuntata in dosarul nr. 6204/2006, Tribunalul Arad a admis actiunea civila formulata de reclamanta S.C "L.E." S.R.L. Nadlac impotriva paratului B.M. si a obligat paratul sa plateasca reclamantei suma de 4.500 lei RON, cu titlu de despagubiri, si suma de 540 lei RON, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca, in speta, sunt incidente dispozitiile art. 270 din Codul muncii, deoarece neachitand in termenul legal suma de 500 lei RON, reprezentand ? din minimul amenzii aplicate societatii prin procesul-verbal de contraventie din 16.12.2004, paratul a cauzat reclamantei un prejudiciu total de 4.500 lei RON, reprezentand diferenta dintre cuantumul total al amenzii contraventionale aplicate si suma de 500 lei RON achitata de parat.
Prima instanta a apreciat ca paratul avea calitatea de reprezentant al societatii, deoarece era incadrat in functia de director al societatii, fiind cel care a insotit organul de control, a semnat procesul-verbal de contraventie in numele societatii si a achitat cu intarziere suma de 500 lei RON, reprezentand jumatate din minimul amenzii.
Paratul a formulat recurs impotriva sentintei civile nr. 1009/30.08.2006 a Tribunalului Arad, solicitand admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei atacate, rejudecarea cauzei si respingerea actiunii, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii de recurs se arata ca instanta de fond a ignorat diferenta ce exista intre un contract de mandat comercial si un contract de munca, in situatia in care, potrivit art. 70 - art. 73 din Legea nr. 31/1990 republicata si modificata, societatea comerciala este reprezentata de administrator, iar calitatea de administrator al societatii reclamante o avea domnul L.F. Prin urmare, reprezentantul societatii nu este si nu poate fi un angajat cu contract de munca.
Totodata, se sustine ca paratul nu avea ca atributii de serviciu achitarea amenzilor contraventionale aplicate societatii reclamante, iar societatea reclamanta, in calitatea sa de angajator, nu si-a indeplinit obligatiile prevazute de art. 17 alin. 2 lit. d si e din Codul muncii si nu a intocmit o fisa a postului paratului. Platile pentru societate erau efectuate de catre administrator si contabil.
Recurentul a mai aratat ca reclamanta-intimata sustine, fara a proba, ca el ar fi ridicat suma de 500 RON de la casieria societatii in termenul de 48 de ore stabilit de lege pentru achitarea a jumatate din minimul amenzii. Ori, cu ocazia ridicarii unor sume de bani din casieria unei societati comerciale se intocmeste un act contabil, denumit "dispozitie de plata", in care se mentioneaza suma si data ridicarii.
In drept, se invoca dispozitiile art. 304 pct. 9 si art. 3041 C. pr. civ.
Intimata S.C "L.E." S.R.L. a depus precizari si concluzii scrise, prin care solicita respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecata, aratand ca statutul societatii nu contine prevederi cu privire la atributiile directorilor, iar fisa postului paratului nu se gaseste la societate, existand posibilitatea de a fi sustrasa de catre parat.
Totodata, arata ca amenda de 5.000 lei RON stabilita prin procesul-verbal de contraventie nr. 249/130 al O.P.C. Arad a fost aplicata contravenientului B.M. ca persoana fizica, astfel incat, in cauza, sunt incidente prevederile art. 272 alin. 2 din Codul muncii si nu ale art. 270 din Codul muncii.
Examinand recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor depuse la dosarul cauzei si a dispozitiilor art. 3041 coroborate cu cele ale art. 304 pct. 9 C. pr. civ., Curtea a constatat ca este intemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.
Prin procesul-verbal de constatare a contraventiei nr. 249/130/16.12.2004, incheiat de O.P.C Arad, a fost aplicata societatii reclamante S.C "L.E." S.R.L., iar nu persoanei fizice B.M., o amenda contraventionala in suma de 5.000 lei RON (50.000.000 lei ROL), cu posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii, respectiv a sumei de 500 lei RON (5.000.000 lei ROL). Acest proces-verbal a fost semnat de paratul-recurent in calitate de director al societatii contraveniente, el fiind si cel care a insotit reprezentantii O.P.C Arad pe parcursul efectuarii controlului.
In contractul individual de munca nr. 373057/06.07.2004, incheiat intre reclamanta si parat, se mentioneaza ca functia indeplinita de parat este aceea de director, iar atributiile acestui post sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca.
Reclamanta nu a depus la dosar fisa postului ocupat de reclamant, aratand ca nu o detine si ca e posibil sa fi fost sustrasa de parat, fara a proba in vreun fel ca fisa postului a fost intocmita. Ori, art. 287 din Codul muncii prevede ca, in conflictele de munca, sarcina probei revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare. Pe de alta parte, in speta, societatea angajatoare are si calitatea de reclamanta, calitate in care ii revine sarcina probei si potrivit dispozitiilor generale ale art. 1169 C. civ.
Statutul societatii reclamante nu cuprinde dispozitii referitoare la obligatiile directorilor societatii. Insa, art. 19 si art. 20 din statut prevad ca organul de conducere al societatii este asociatul unic numit patron, iar patronul este singura persoana care se ocupa de administrarea societatii atat in raporturile cu salariatii, cat si in raporturile cu tertii. Conform art. 21 si art. 22 din statut, patronul numeste un administrator, ce este si presedintele societatii si care isi desfasoara activitatea in limitele atributiunilor prevazute de lege si de regulamentul de ordine interioara.
Potrivit art. 70 - art. 73 si art. 197 coroborat cu art. 75 din Legea nr. 31/1990 republicata si modificata, dreptul de a reprezenta societatea apartine administratorului.
Avand in vedere dispozitiile art. 70 - art. 73, art. 197 coroborat cu art. 75 din Legea nr. 31/1990, dispozitiile art. 19 - art. 22 din statutul societatii reclamante, prevederile art. 287 din Codul muncii si nedepunerea fisei postului ocupat de paratul-recurent la societatea-reclamanta, Curtea apreciaza ca reclamanta nu a probat ca paratul avea ca atributie de serviciu plata amenzilor contraventionale aplicate societatii.
Pe de alta parte, reclamanta nu a dovedit data la care paratul a ridicat din casieria societatii suma de 500 lei RON pentru a achita jumatate din minimul amenzii contraventionale aplicate prin procesul-verbal de contraventie nr.249/130/16.12.2004 incheiat de O.P.C Arad, pentru a se putea retine culpa sa in depasirea termenului legal in care se putea achita jumatate din minimul amenzii si, pe cale de consecinta, in producerea prejudiciului de 4.500 lei RON, ca urmare a neachitarii a jumatate din minimul amenzii in 48 de ore de la incheierea procesului-verbal de contraventie.
Ori, conform art. 270 alin. 1 din Codul muncii, "salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor".
Prin concluziile scrise, reclamanta-intimata arata ca, in speta, raspunderea paratului recurent poate fi angajata pe temeiul art. 272 alin. 2 din Codul muncii, iar nu in baza art. 270 din Codul muncii, desi prin cererea de chemare in judecata invoca dispozitiile art. 998 - 1000 Cod civil si art. 270 din Codul muncii ca temei de drept al actiunii. Insa, reclamanta nu-si poate modifica cererea dupa prima zi de infatisare, o astfel de modificare nefiind posibila, conform art. 316 raportat la art. 294 alin. 1 C. pr. civ., nici daca reclamanta ar fi formulat recurs.
Pentru considerentele expuse anterior, in temeiul art. 312 alin. 1 - alin. 3 raportat la art. 3041 C. pr. civ., Curtea a admis recursul ca fiind intemeiat si a dispus modificarea in tot a sentintei recurate, in sensul respingerii actiunii ca neintemeiata, intrucat nu a fost dovedita existenta conditiilor cumulative cerute pentru angajarea raspunderii patrimoniale a paratului pe temeiul art. 270 din Codul muncii.