Efectele suspendarii de drept a unui contract individual de munca, in temeiul art. 50 lit. h din Codul muncii, si ale suspendarii din initiativa angajatorului, in baza art. 52 alin.1 lit. c din Codul muncii.
Codul muncii, art. 52 alin. 1 lit. c si alin. 2
Salariatul are obligatia ca, la data incetarii suspendarii de drept a contractului sau individual de munca, intervenita, ca urmare a arestarii sale preventive, in conditiile reglementate de art. 50 lit. h din Codul muncii, adica dupa punerea sa in libertate, sa se prezinte la locul de munca pentru a-si relua activitatea.
In situatia in care angajatorul dispune suspendarea unui contract individual de munca in temeiul art. 52 alin. 1 lit. c din Codul muncii, el nu are obligatia sa-l reincadreze pe salariatul al carui contract individual de munca a fost suspendat pana la finalizarea procesului penal si stabilirea definitiva a nevinovatiei acestuia. Angajatorul are insa posibilitatea sa dispuna incetarea suspendarii dispusa de el pe temeiul art. 52 alin. 1 lit. c din Codul muncii si sa-l reincadreze pe salariat cu incepere de la data incetarii suspendarii.
Curtea de Apel Timisoara, sectia conflicte de munca si asigurari sociale,
decizia civila nr. 55 din 18 ianuarie 2007
Prin sentinta civila nr. 704 din 30 martie 2006, Tribunalul Timis admis actiunea civila precizata formulata de reclamantul D.V.l impotriva paratelor S.C "E. S." S.A. - S.I.S.E. "E. B." Timisoara si S.C. F.I.S.E. "E." S.A. Bucuresti si a dispus anularea in intregime a deciziei nr. 529/14.11.2005 de suspendare a contractului individual de munca al reclamantului, emisa de parata; anularea in parte a deciziei nr. 63/09.02.2006, emisa de parata, privind data reluarii activitatii, in functia de inginer principal specialist la compartimentul Marketing-Vanzari, din cadrul S.I.S.E. Banat, incepand cu data de 18.10.2005, iar nu de la data de 01.02.2006, mentinand in rest dispozitiile acestei decizii; obligarea paratei sa plateasca reclamantului drepturile salariale cuvenite si neacordate, indexate, majorate si reactualizate, precum si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul, incepand cu data de 18.10.2005 si in continuare pe durata derularii contractului individual de munca si obligarea intimatei la plata catre reclamant a sumei de 10.000 RON, cu titlu de onorariu avocatial.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca, raportat la dispozitiile art. 112 C. pr. civ., petitul vizand anularea deciziei nr. 529/14.11.2005 de suspendare a contractului individual de munca al reclamantului se impune a fi admis, deoarece decizia a ramas fara obiect ca urmare a revocarii de catre parata a masurii dispuse prin aceasta decizie, in temeiul art. 52 alin. 1 lit. c din Codul muncii.
Cu privire la petitul privind anularea in parte a deciziei nr. 63/09.02.2006, in ceea ce priveste data reincadrarii, si obligarea paratei la plata drepturilor salariale si a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul daca era incadrat cu incepere de la data de 18.10.2005, prima instanta a apreciat ca revocarea de catre parata a deciziei nr. 529/14.11.2005 si dispozitiile art. 52 alin. 2 coroborate cu cele ale art. 78 alin. 1 din Codul muncii justifica admiterea acestui petit.
Cheltuieli de judecata au fost acordate reclamantului in temeiul art. 274 C. pr. civ.
Parata S.C."E.S."S.A. - S.I.S.E. "E.B." Timisoara a formulat recurs impotriva sentintei Tribunalului Timis, solicitand modificarea ei in tot si respingerea actiunii ca neintemeiata.
In motivarea cererii de recurs se arata ca in cauza nu exista motive de anulare a deciziei nr. 529 din 14 noiembrie 2005, deoarece aceasta a fost emisa cu respectarea dispozitiilor art. 52 lit. c din Codul muncii, atata timp cat reclamantul nu a fost incadrat pe postul de inginer principal specialist, ulterior emiterii deciziei nr. 164/18.05.2005.
Prin decizia nr. 28/25.01.2006 s-a dispus incetarea aplicabilitatii prevederilor deciziei nr. 41/05.04.2005 si deciziei nr. 529/14.11.2005, iar nu revocarea acestei decizii, asa cum a sustinut reclamantul si cum se retine in considerentele hotararii recurate.
Pe de alta parte, dispozitiile art. 52 alin. 2 si art. 78 alin. 1 din Codul muncii nu pot justifica admiterea actiunii, deoarece art. 78 din Codul muncii se refera la concediu, iar art. 52 alin. 2 raportat la art. 52 alin. 1 lit. c din Codul muncii impune angajatorului obligatia de a-l reincadra pe angajat si de a-i plati o despagubire egala cu salariul si cu celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii, doar daca printr-o hotarare judecatoreasca definitiva se constata nevinovatia angajatului. Reincadrarea angajatului, pana la constatarea nevinovatiei sale, pe o functie care sa nu fie incompatibila cu faptele penale pentru care este cercetat, este lasata de legiuitor la latitudinea angajatorului.
Recurenta mai arata ca reincadrarea nu se putea face cu data de 18.10.2005, atata timp cat cererea de reincadrare a fost depusa de catre reclamant la data de 15.11.2005.
Prin cererea de recurs, parata S.C."E.S."S.A. - S.I.S.E. "E.B." Timisoara contesta cuantumul onorariului de avocat, la care a fost obligata cu titlu de cheltuieli de judecata, aratand ca este nejustificat, fiind stabilit cu incalcarea principiului de drept civil, potrivit caruia dreptul subiectiv se exercita cu respectarea legii si a moralei.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 274 alin. 3, art. 304 pct. 7, 8, 9 si articolele urmatoare din C. pr. civ., art. 52 alin. 1 lit. c si alin. 2 din Codul muncii.
Parata S.C. F.I.S.E. "E.S." S.A. Bucuresti, a formulat si ea recurs impotriva sentintei, solicitand modificarea ei in tot si respingerea in tot a actiunii ca neintemeiata, invocand dispozitiile art. 274 alin. 3, art. 304 pct. 7 si pct. 8, art. 3041 C. pr. civ. si ale art. 52 alin. 1 lit. c si alin. 2 din Codul muncii.
In motivarea cererii de recurs s-a aratat ca nu exista motive de anulare a deciziei nr. 529/14.11.2005, deoarece prin aceasta decizie nu a fost ignorata decizia nr. 164/18.05.2005, intrucat reclamantul nu fusese incadrat pe postul de inginer principal specialist, iar, in speta, erau incidente prevederile art. 52 lit. c din Codul muncii, ca urmare a faptului ca salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta.
Pe de alta parte, instanta de fond a retinut gresit ca decizia nr. 529/14.11.2005 a fost revocata prin decizia nr.63/09.02.2006 si, in baza acestui considerent eronat, a anulat decizia nr. 529/14.11.2005 ca ramasa fara obiect, atata timp cat prin decizia nr.63/09.02.2006 s-a dispus incetarea aplicabilitatii deciziilor nr. 41/05.04.2005 si nr. 529/14.11.2005.
Recurenta mai sustine ca motivarea instantei de fond este superficiala, deoarece nu s-a referit la toate probele administrate de catre ea, a interpretat gresit unele probe administrate si nu a analizat toate apararile invocate de catre parata-recurenta. Totodata, in cuprinsul acestei motivari exista considerente straine de pricina, precum sunt cele referitoare la dispozitiile art. 78 din Codul muncii privitoare la concediere, care nu sunt aplicabile in cauza, fiind contestata o masura de suspendare a unui contract individual de munca.
In ceea ce priveste anularea deciziei nr. 529/14.11.2005, prin raportare la prevederile art.112 Cod procedura civila, se arata ca instanta de fond trebuia sa respinga capatul de cerere referitor la aceasta anulare ca ramas fara obiect si nu sa-l admita.
Prima instanta si-a intemeiat gresit masura anularii deciziei de reincadrare si cea a obligarii paratei la plata unei despagubiri egale cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit reclamantul pe perioada suspendarii pe dispozitiile art. 52 alin. 2 din Codul muncii, acestea nefiind aplicabile in speta. Recurenta sustine ca, din coroborarea dispozitiilor art.52 alin. 2 cu cele ale art. 52 alin. 1 lit. c din Codul muncii, rezulta ca angajatorul are obligatia de a-l reincadra pe angajat si de a-i plati o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit salariatul pe perioada suspendarii doar daca se constata nevinovatia acestuia, potrivit prevederilor art. 10 lit. a - d C. pr. pen. In cazul reclamantului, procesul penal nu a incetat, iar Codul muncii nu prevede obligatia angajatorului de a-l reincadra pe angajat pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti in dosarul penal.
In conditiile in care reclamantul a solicitat reincadrarea la data de 15.11.2005 si nu s-a prezentat la locul de munca pentru a-si relua activitatea, desi decizia de reincadrare i-a fost comunicata, in fata instantei de judecata, la data de 16.02.2006, calculul perioadei pentru care parata trebuie sa-i achite drepturile salariale cuvenite este eronat facut.
Recurenta a mai sustinut ca onorariul avocatial in cuantum de 10.000 RON este nejustificat, fiind abuziv stabilit, datorita incalcarii principiului de drept civil, potrivit caruia dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu respectarea legii si a moralei. Pe de alta parte, se arata ca onorariul de avocat trebuie sa fie proportional cu munca depusa de avocat, iar, in speta, paratele nu sunt in culpa cu privire la emiterea deciziilor contestate.
Recurenta S.C. "E.S." S.A. - S.I.S.E. "E.B." Timisoara a depus note de sedinta, prin care arata ca reclamantul nu s-a prezentat la sediul unitatii in vederea reluarii activitatii, iar la data de 05.05.2006 a fost depusa la registratura unitatii o cerere de incetare a contractului individual de munca, din motive personale, cu incepere de la data de 05.05.2006, astfel incat a fost emisa decizia nr. 160/10.05.2006 de incetare a contractului individual de munca al reclamantului.
Examinand recursurile prin prisma motivelor invocate, a probelor existente la dosarul cauzei si a dispozitiilor art. 3041 coroborate cu cele ale art. 304 pct. 7, 8 si 9 C. pr. civ., Curtea apreciaza ca sunt intemeiate pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.
Conform contractelor individuale de munca, incheiate intre parti, a actelor aditionale la aceste contracte si a deciziilor nr. 83/01.02.2002 si nr. 41/05.04.2005, reclamantul a fost angajat al S. C. D.F.E.E. "E." S.A. Bucuresti si apoi al S.C. F.I.S.E. "E.S." S.A. Bucuresti in functia de director.
Prin decizia nr. 149/08.04.2005, emisa de intimata S.C. F.I.S.E. "E.S." S.A. Bucuresti, contractul individual de munca al reclamantului a fost suspendat de drept, cu incepere de la data de 08.04.2005, in temeiul art. 50 lit. h din Codul muncii, ca urmare a arestarii preventive a acestuia.
Prin decizia nr. 164/18.05.2005 s-a prevazut ca reclamantul ramane la dispozitia S.C. "E. S." SA - S.I.S.E. "E.B." Timisoara pentru a fi incadrat intr-o functie corespunzatoare pregatirii profesionale, insa nu a fost incadrat intr-o astfel de functie, deoarece starea de arest preventiv a durat pana la data de 18.10.2005 si reclamantul nu a solicitat reincadrarea pana la data de 15.11.2005.
Prin decizia nr.529/14.11.2005, emisa de parata S.C. F.I.S.E. "E.S." S.A. Bucuresti, s-a dispus suspendarea contractului individual de munca al reclamantului, cu incepere de la data de 18.10.2005, in temeiul art. 52 alin. 1 lit. c din Codul muncii, intrucat reclamantul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, suspendarea urmand sa opereze pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
La data de 15.11.2005, reclamantul a solicitat paratei S.C. "E. S." SA - S.I.S.E. "E.B." Timisoara sa-l reincadreze, deoarece motivele pentru care s-a dispus suspendarea au incetat, iar la data de 29.11.2005 a solicitat anularea ca nelegala a deciziei nr. 529/14.11.2005, ce i-a fost comunicata la 17.11.2005, reintegrarea sa in postul detinut anterior, acela de inginer principal specialist, si obligarea paratei la plata drepturilor salariale la zi, incepand cu data suspendarii contractului individual de munca si pana la reintegrarea efectiva in unitate, aratand ca s-a ignorat decizia nr. 164/18.05.2005, prin care s-a dispus incadrarea sa intr-o functie care sa corespunda pregatirii sale profesionale, respectiv inginer principal specialist, functie ce nu este incompatibila cu situatia juridica a reclamantului.
Prin decizia nr. 164/18.05.2005 nu s-a dispus insa incadrarea reclamantului in functia de inginer principal specialist, fapt de altfel imposibil, datorita arestarii sale preventive. Ulterior, punerii sale in libertate, reclamantul nu a solicitat incadrarea intr-o functie corespunzatoare pregatirii sale profesionale, si anume cea de inginer principal specialist, si nu s-a incheiat un contract individual de munca intre parti cu privire la o asemenea functie anterior datei de 14.11.2005, desi el avea obligatia ca la data incetarii suspendarii de drept, adica dupa punerea sa in libertate, sa se prezinte la locul de munca pentru a-si relua activitatea.
In conditiile in care reclamantul nu a fost reincadrat pe functia de inginer principal specialist, angajatorul putea suspenda din proprie initiativa contractul individual de munca al reclamantului, incheiat pentru functia de director, in temeiul art. 52 alin. 1 lit. c din Codul muncii, deoarece reclamantul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, astfel incat decizia nr. 529/14.11.2005 nu este lovita de vreun motiv de nulitate.
Prin decizia nr. 28/25.01.2006, emisa de parata S.C. F.I.S.E. "E.S." S.A. Bucuresti, conducerea S.C. "E. S." SA - S.I.S.E. "E.B." Timisoara a fost mandatata sa-l incadreze pe reclamant intr-o functie corespunzatoare pregatirii sale profesionale.
Prin aceeasi decizie s-a dispus incetarea aplicabilitatii prevederilor deciziei nr. 41/05.04.2005 de numire a reclamantului in functia de director la parata S.C. F.I.S.E. "E.S." S.A. Bucuresti si a deciziei nr. 529/14.11.2005 de suspendare a contractului individual de munca al reclamantului, in temeiul art. 52 alin. 1 lit. c din Codul muncii, cu incepere de la data de 25.01.2006.
Prin urmare, decizia nr. 529/14.11.2005 nu a fost revocata, asa cum sustine reclamantul si cum retine instanta de fond in considerentele hotararii recurate, astfel incat efectele ei nu au incetat anterior datei de 25.01.2006, mentionata in decizia nr. 28/25.01.2006.
Pe cale de consecinta, decizia nr. 529/14.11.2005, precum si cererea reclamantului de anulare a acestei decizii nu au ramas fara obiect, asa cum se arata in considerentele hotararii atacate, iar instanta de fond trebuia sa o respinga ca neintemeiata prin raportare la dispozitiile art.52 alin.1 lit.c din Codul muncii si la imprejurarea ca reclamantul nu a fost reincadrat pe functia de inginer principal specialist, iar contractul lui individual de munca pentru functia de director nu a incetat in vreunul din cazurile reglementate de lege, dispunandu-se incetarea efectelor Deciziei nr.41/05.04.2005 de numire a sa in functia de director al S.C. F.I.S.E. "E.S." S.A. Bucuresti cu incepere de la data de 25.01.2006, conform deciziei nr. 28/25.01.2006, astfel incat sunt incidente, in speta, motivele de recurs prevazute de art. 304 pct. 7, 8 si 9 C. pr. civ.
Prin decizia nr. 63/9.02.2006, s-a prevazut ca, incepand cu data de 1.02.2006, reclamantul isi reia activitatea in functia de inginer principal specialist la Compartimentul Marketing-Vanzari din cadrul S.C. "E. S." SA - S.I.S.E. "E.B." Timisoara, ca urmare a incetarii aplicabilitatii suspendarii contractului sau individual de munca dispusa in baza art. 52 alin. 1 lit. c din Codul muncii.
Conform art. 52 alin. 2 din Codul muncii, in cazul prevazut de art. 52 alin. 1 lit. c din Codul muncii, daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara, platindu-i-se, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.
Prin urmare, in situatia in care angajatorul dispune suspendarea unui contract individual de munca in temeiul art. 52 alin. 1 lit. c din Codul muncii, el nu are obligatia sa-l reincadreze pe salariatul al carui contract individual de munca a fost suspendat pana la finalizarea procesului penal si stabilirea definitiva a nevinovatiei acestuia. Angajatorul are insa posibilitatea sa dispuna incetarea suspendarii dispusa de el pe temeiul art. 52 alin. 1 lit. c din Codul muncii si sa-l reincadreze pe salariat cu incepere de la data incetarii suspendarii.
Intrucat prin decizia nr. 28/25.01.2006 s-a dispus incetarea suspendarii contractului individual de munca al reclamantului, iar nu revocarea acesteia, hotararea instantei de fond de anulare in parte a deciziei nr. 63/09.02.2006, in ceea ce priveste data reincadrarii reclamantului, si de obligare a intimatei la plata catre reclamant a drepturilor salariale cuvenite si neacordate, indexate, majorate si reactualizate, precum si a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul, incepand cu data de 18.10.2005 si, in continuare, pe durata derularii contractului individual de munca, urmand sa se mentioneze data de 18.10.2005 ca data a reincadrarii, este nelegala si netemeinica prin raportare la dispozitiile art. 52 alin. 1 lit. c coroborate cu cele ale art. 52 alin. 2 din Codul muncii si la imprejurarea ca reclamantul trebuia sa se prezinte la locul de munca pentru reluarea activitatii dupa incetarea suspendarii de drept a contractului sau individual de munca, intemeiata pe prevederile art. 50 lit. h din Codul muncii.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 312 alin. 1 - alin. 3 C. pr. civ. raportat la art. 3041 coroborat cu art. 304 pct. 7, 8 si 9 C. pr. civ., art. 52 alin. 1 lit. c si art. 52 alin. 2 din Codul muncii, Curtea a admis recursurile ca fiind intemeiate si a modificat in tot hotararea recurata, in sensul ca a respins in intregime actiunea civila precizata ca neintemeiata.