Revizuire - cererea recurentului a fost examinata de instanta, fiind respinsa, situatie in care nu este indeplinita conditia ceruta de art.322 pct.8 cod proc. civila, aceea a impiedicarii partii de a incunostiinta instanta despre imposibilitatea prezentarii.
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Novaci la 2 martie 2007, reclamantul B. Gh. P. a chemat in judecata pe paratii F. V., F. M. si H.E. pentru a fi obligati sa deschida drumul de acces cu latimea de 3 m ce pleaca din drumul public si duce pana la proprietatea sa, drum care a fost inchis in mod abuziv de catre parati.
In motivarea cererii a aratat ca este proprietarul terenului de 1199 mp situat in punctul "Saliste" din comuna Baia de Fier pe care l-a dobandit prin sentinta civila nr. 1103 din 12 iulie 2006 a Judecatoriei Novaci, care este loc inchis si nu are acces la drumul public .
In drept, reclamantul si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art. 1075 din codul civil iar la cerere a anexat sentinta mentionata si testamentul din 1942 al carui beneficiar a fost tatal sau, B. Gh.
Prin sentinta civila nr. 155/29.01.2008 pronuntata de Judecatoria Novaci in dosar nr. 618/267/2007, a fost respinsa cererea reclamantului B. Gh. P., cu obligarea la 300 lei cheltuieli de judecata catre paratul F. V.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca cererea reclamantului este una in constituirea unei servituti de trecere care anterior fusese creata prin testamentul din 1942, dar care se afla dincolo de drumul comunal, conform raportului de expertiza.
A mai retinut instanta ca si in ipoteza in care aceasta servitute ar fi existat, ea s-ar fi prescris prin neuz, in conformitate cu dispozitiile art. 639 din codul civil, prescriptie rezultata din chiar sustinerea reclamantului la interogatoriul luat din oficiu, potrivit careia drumul ar fi fost inchis de parintii paratilor prin anii 1970 (fila 15). Sustinerea este reluata, apoi, prin inscrisul prin care a solicitat deplasarea instantei la fata locului (fila 18).
A constatat instanta ca aceasta servitute este, pe de o parte, imposibil de constituit, sau, in orice caz, cu mari daune pentru fondul dominat apartinand paratilor, prin demolarea constructiilor acestora iar, pe de alta parte aceasta servitute exista deja, fiind constituita din "ulita" existenta potrivit descrierii din procesul verbal intocmit cu ocazia cercetarii locale.
Reclamantul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata in baza art. 274 c.pr.civ.
Impotriva sentintei a declarat apel reclamantul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, in sensul ca prima instanta a schimbat obiectul cererii de chemare in judecata, respectiv din obligatie de a deschide drumul de acces spre proprietatea sa intr-o actiune in servitute, desi a facut dovada ca acest drum a existat conform testamentului din 1942, intocmit de B. Ghe., autorul sau .
S-a mai aratat in motivele de apel ca drumul a fost inchis de parati, ca acestia au construit dupa decesul autorului lor B. Al.Gh., iar grajdul de care se face vorbire in procesul verbal de cercetare este un cotet de porci din lemn, construit recent.
Prin decizia nr.261 din 23 iunie 2008 pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr.618/267/2007, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant B. Gh. P.
S-a retinut ca terenul de 1199 mp. atribuit reclamantului prin sentinta civila nr.1103/2006 a Judecatoriei Novaci, este loc infundat, fiind situat pe latura estica a proprietatilor paratilor.
Prin testamentul instituit de B. Gh., acesta a testat fiului sau B. Gh. Gh. 3296 mp. din terenul silistea casei, in act facandu-se mentiunea ca suprafata se invecineaza in partea de sud cu P. I. prin drumul lat de 3 m. lasat pentru iesirea la drumul public, fara a se preciza daca aceasta cale de acces face parte din terenul autorului sau din cel al vecinului.
Ulterior insa, fasia de teren de 3 m nu a mai fost folosita conform destinatiei initiale, iar in anul 1970 antecesorul paratilor si-a construit casa si anexe care au ocupat si din terenul afectat servitutii de trecere si atat parintii reclamantului, cat si acesta au folosit pentru accesul la calea publica terenul numitului I. V.
S-a concluzionat ca servitutea a incetat prin neuz, conform art.636 si 639 Cod civil si in prezent reamenajarea caii de acces nu mai este posibila datorita modificarii constructiilor ridicate de parati pe terenul care la acea data era in indiviziune, cu acceptul coproprietarilor.
In baza art.299 Cod pr.civila, impotriva deciziei reclamantul a declarat recurs, sustinand ca a facut dovada ca drumul de acces a existat, el este prevazut in testamentul intocmit de autorul sau si a fost folosit de reclamant pana la edificarea constructiilor de catre parati.
Reclamantul a fost in eroare in privinta raspunsului dat la intrebarea instantei referitoare la data incetarii uzului caii de acces, dar era atributul instantei ca in baza rolului activ sa solicite paratilor autorizatia de constructie pentru a stabili cu certitudine anul ridicarii constructiilor si amplasamentul lor fata de drum sau fata de vecinul din partea de sud, I. P.
Prin decizia civila nr.985 din 24 noiembrie 2008, pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr.618/267/2007, s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamant si s-a respins cererea pentru acordarea cheltuielilor de judecata formulata de intimati.
Pentru a se pronunta astfel, Curtea a retinut urmatoarele:
Constituirea servitutii de trecere pe latura sudica a terenului testat in anul 1941 de autorul B. Gh. fiului sau B. Gh. Gh. este dovedita cu inscrisul depus la dosar la fila 6, act din care, asa cum a retinut si instanta de apel, nu rezulta daca fasia de teren grevata de sarcina servitutii facea parte din terenul autorului sau al proprietatii vecine, din partea sudica.
Neexercitarea dreptului de folosinta asupra caii de acces vreme indelungata, respectiv din anul 1970 cand paratii si-au edificat locuinta si au amplasat parte din constructiile anexa, respectiv un sopron (conform constatarilor expertului V. N.) si un grajd (potrivit mentiunilor din procesul verbal de cercetare locala dispusa de instanta), pe portiunea lata de 3 m, afectata servitutii de trecere, a fost recunoscuta de reclamant in interogatoriul luat de instanta din oficiu, in sedinta publica din 27.03.2007 (fila 15 din dosarul Judecatoriei Novaci).
Pretinsa eroare in care reclamantul sustine ca s-a aflat cand a declarat ca nu a mai folosit aceasta cale de acces din anul 1970, nu a fost invocata nici in prima instanta nici in apel, ci pentru prima data in recurs, iar din probele dosarului nu a rezultat o alta situatie de fapt, de natura a infirma declaratia reclamantului.
Fata de recunoasterea reclamantului, justificat instanta nu a considerat necesar sa puna in discutie administrarea altor probe, sarcina probei revenind reclamantului, potrivit art.1169 Cod civil.
In raport de situatia de fapt retinuta, si de amplasarea actuala a constructiilor paratilor, este de necontestat ca servitutea constituita prin testamentul din 1941 a fost stinsa prin neuz conform art.639 Cod civil, ca urmare a nefolosirii ei timp de peste 30 ani, iar stabilirea ei, in prezent, pe aceeasi portiune de teren nu mai este posibila.
Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Craiova sub nr.2540/54/2008 petentul B. P. a solicitat revizuirea deciziei instantei de recurs, sustinand incidenta motivului prevazut de art.322 pct.8 cod procedura civila.
Revizuentul invoca faptul ca pentru data la care recursul a fost solutionat a facut cunoscut instantei ca este in imposibilitatea prezentarii pentru sustinerea recursului.
Arata ca a fost bolnav si a depus acte in acest sens, respectiv adeverinta medicala si scrisoare medicala.
Cererea de revizuire urmeaza a fi respinsa.
Astfel, prin punctele 1-9 ale art.322 cod proc. civila sunt mentionate cazurile in care se poate solicita revizuirea unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul.
In cauza de fata se constata ca prin decizia pronuntata Curtea de Apel Craiova a respins ca nefondat recursul reclamantului, nefiind deci evocat fondul pricinii, conditie de admisibilitate a cererii de revizuire.
Revizuentul si-a intemeiat cererea de revizuire pe dispozitiile art.322 pct.8 cod procedura civila, care arata ca revizuirea se poate cere daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa, fiind deci necesara a fi facuta de catre petent dovada indeplinirii cumulative a acestor conditii.
Or, verificandu-se dosarul instantei de recurs se constata ca acest text de lege nu este incident, intrucat pentru data judecatii recurentul B. Gh. P., a depus cerere de amanare, aratand ca din motive medicale nu se poate prezenta.
Aceasta cerere a recurentului a fost examinata de instanta, fiind respinsa, situatie in care nu este indeplinita conditia ceruta de art.322 pct.8 cod proc. civila, aceea a impiedicarii partii de a incunostiinta instanta despre imposibilitatea prezentarii.
Asa fiind, urmeaza a fi respinsa cererea de revizuire formulata de revizuent.