Reclamanta D.A.R. a chemat in judecata Primaria Craiova, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata sa-i restituie in natura terenul in suprafata de 1102 m.p. situat in Craiova, str. Nicolae Balcescu nr. 26 ( actual nr. 30) , la intrarea in Piata Centrala a Municipiului Craiova.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca este fiica autoarei P.C.M. care a fost proprietara terenului solicitat, aspect dovedit cu actul dotal din 29 decembrie 1933 iar in baza procesului - verbal din 24 iunie 1959 RCFL Craiova a deposedat-o abuziv pe autoarea sa de teren si de toate constructiile aflate pe teren.
A mai aratat ca in urma notificarii nr. 270/N/2001 adresata Primariei Craiova, reclamanta a primit dispozitia nr.1884 din 28 martie 2002, de respingere a cererii de restituire in natura , dispozitia prevazand inaintarea dosarului catre Prefectura Dolj, cu propunerea de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent sub forma despagubirilor banesti.
Reclamanta a precizat ca la aparitia Legii nr.247/2005 a primit o noua dispozitie nr.63122/28 noiembrie prin care i se aducea la cunostinta modificarea deciziei initiale, in sensul ca pentru acordarea despagubirilor documentatia se va inainta Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.
La data de 13 februarie 2007, reclamanta a formulat o precizare de actiune, prin care a aratat ca intelege sa conteste dispozitia nr.63122 din 28 noiembrie 2006, sa solicite restituirea in natura a terenului in suprafata de 1102 m.p., precum si despagubiri banesti pentru constructiile aflate pe teren la preluare, in prezent demolate, dar si chiriile incasate de Primaria Craiova.
A motivat ca terenul nu este de interes public, fiind construite pe acesta constructii particulare si ca jumatate din terenul initial si anume partea cu casa ce a apartinut fratelui mamei sale - P.P.C., a fost redobandita de mostenitorii acestuia, in anul 1998 prin hotarare judecatoreasca.
La termenul din 20 martie 2007, reclamanta a declarat in sedinta publica ca renunta la capatul de cerere in pretentii reprezentand chiria.
Prin sentinta civila nr. 322 din 20 martie 2007, pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul nr.331/63/2007 s-a luat act ca reclamanta Dragomir Angela Ruxandra renunta la judecata capatului de cerere in pretentii, s-a respins cererea formulata de reclamanta D.A.R., privind restituirea in natura a imobilului in suprafata de 1102 mp., situat in Craiova, str. Nicolae Balcescu nr.26 (actual nr.30) , judetul Dolj, precum si contestatia formulata impotriva dispozitiei nr.63122 din 28 noiembrie 2006, emisa de Primaria Municipiului Craiova, in contradictoriu cu parata Primaria Municipiului Craiova si Primarul Municipiului Craiova.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca pentru contestatoare nu poate opera repunerea in termenul de formulare a contestatiei pentru restituirea in natura a terenului in litigiu, in conditiile in care aceasta nu a contestat in instanta, in termenul legal, dispozitia nr.1884 din 28 martie 2002.
In privinta cererii din precizarea la actiune, referitoare la acordarea despagubirilor banesti pentru constructiile demolate, s-a retinut ca Dispozitia nr.63122/2006 nu a fost contestata in termenul de 30 de zile prevazut de lege, ci abia la 13 februarie 2007, cu toate ca dispozitia i-a fost comunicata la data de 6 decembrie 2006.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta D.A.R., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivele de apel s-a criticat sentinta, in privinta solutionarii cauzei pe cale de exceptie.
Prin decizia civila nr.752/11 septembrie 2007, pronuntata de Curtea de Apel Craiova, in dosarul nr. 331/63/2007, a fost admis apelul declarat de reclamanta, a fost desfiintata sentinta civila atacata si trimisa cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
Instanta de apel a facut aplicarea dispozitiilor art. 129, alin.1 C.pr.civ., retinand ca Dispozitia nr. 63122/28 noiembrie 2006, ce a fost contestata de reclamanta atat in actiunea initiala, cat si in precizarea la actiune, a avut la baza un nou referat care concluziona asupra imposibilitatii restituirii in natura si ca prima instanta a aplicat eronat sanctiunea decaderii.
In rejudecare, s-a incuviintat efectuarea unei expertize topografice, pentru identificarea terenului in litigiu, a constructiilor edificate pe acesta si pentru verificarea situatiei acestor constructii.
In cauza, au formulat cereri de interventie accesorie, in sprijinul paratilor S.C.COM A.M. SRL, S.C. T. COM SRL si S.C. R. C. SRL, aceste societati detinand constructii pe terenul in litigiu.
Prin sentinta civila nr.158 din 20 iunie 2008, pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul, nr. 3313/63/2007, s-a respins contestatia formulata de reclamanta si s-au admis cererile de interventie accesorii formulate de SC COM AM SRL, SC T. COM SRL, si SC R-C SRL.
Instanta a retinut, pe baza expertizei tehnice efectuate in rejudecare, ca terenul solicitat de reclamanta are o suprafata de 902 mp, si ca este ocupat efectiv de Piata Centrala a Municipiului Craiova, iar din punct de vedere juridic, terenul face parte din domeniul public al Municipiului Craiova, pietele centrale fiind enumerate printre bunurile ce alcatuiesc domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor - in capitolul III din anexa la Legea 213/1998.
A motivat instanta ca apartenenta imobilului la domeniul public nu impiedica, in sine, restituirea in natura dar trebuie avuta in vedere afectatiunea actuala a imobilului iar piata comerciala a unei localitati reprezinta o " amenajare de utilitate publica" in sensul legii si aceasta afectatiune este un impediment pentru restituirea in natura, facand operanta masura reparatorie prin echivalent acordata prin dispozitia contestata.
In drept s-au avut in vedere dispoz.art.10 alin.1 si 2 din Legea 10/2001 si Normele Metodologice de aplicare a legii aprobate prin HG 250/2007, in special pct.10.3 din Norme potrivit carora, sintagma "amenajari de utilitate publica" ale localitatilor urbane si rurale are in vedere acele suprafete de teren afectate unei utilitati publice, respectiv suprafetele de teren supuse unor amenajari destinate a deservi nevoile comunitatii.
A argumentat instanta ca in speta nu sunt aplicabile dispozitiile art.10 alin.3 din Lg.10/2001 republicata, intrucat existenta unor constructii demontabile pe teren nu face terenul susceptibil de restituire in natura, deoarece notiunea de "amenajari de utilitate publica" la care face referire art.10 alin.2 din lege poate include acest tip de constructii specifice pietelor comerciale - prezenta acestora fiind corespunzatoare afectatiunii avute in vedere.
Impotriva sentintei a declarat apel reclamanta, solicitand schimbarea sentintei, in sensul admiterii contestatiei, restituirii in natura a terenului in suprafata de 825 mp. precum si acordarea de despagubiri pentru diferenta de 200 mp.si pentru constructia demolata.
Reclamanta a motivat ca prima instanta a interpretat si aplicat gresit dispozitiile Legii 10/2001, cand a retinut ca in cauza nu sunt incidente dispozitiile art. 10 alin. 3 din Legea 10/2001.
A argumentat ca textul legal instituie obligativitatea restituirii terenurilor in ipoteza in care pe acestea s-au edificat ilegal constructii dupa data de 01.01.1990, legiuitorul intelegand sa sanctioneze persoana juridica detinatoare pentru nerespectarea regimului legal al autorizarii constructiilor - pe cand, in opinia instantei de fond, aspectele privitoare la autorizarea sau la natura constructiilor existente pe teren sunt considerate nerelevante si ca atare instanta nu a examinat aceste imprejurari, considerand esentiala doar afectatiunea comerciala a constructiilor de pe teren.
A apreciat apelanta ca modul de interpretare al dispoz.art.10 alin.3 din Lg.10/2001 de catre instanta de fond duce la limitarea domeniului de aplicare a principiului restituirii in natura instituit prin lege.
Tot sub aspectul gresitei interpretari a legii, apelanta a sustinut ca nici Lg.213/1998 si nici Normele Metodologice de aplicare a Legii 10/2001 aprobate prin HG 250/2007 nu fac referire la afectatiunea bunurilor si ca in mod gresit prima instanta a considerat nerelevanta imprejurarea ca terenul solicitat constituie doar o prelungire a Pietei Centrale.
Cu privire la netemeinicia sentintei, apelanta a aratat ca instanta de fond a ignorat concluziile raportului de expertiza intocmit de catre expertul P.M. care a consemnat ca terenul se afla la intrarea in Piata Centrala, ceea ce ar duce la concluzia ca terenul nu ar apartine Pietei Centrale - si prin urmare nu ar face parte din domeniul public, ci din domeniul privat al Municipiului Craiova.
A aratat ca nu s-a avut in vedere situarea terenului in litigiu intre doua proprietati particulare.
A mai aratat apelanta ca desi parata in aparare a sustinut ca terenul apartine domeniului public, nu a depus inscrisuri doveditoare, iar instanta si-a bazat solutia pe simple prezumtii si nu a analizat nici consemnarile din raportul de expertiza privitoare la caracterul provizoriu al unor constructii si la lipsa autorizarii acestora.
Instanta, in judecarea apelului, in baza dispozitiilor art. 295 alin. 2 c.pr.civ., a dispus completarea raportului de expertiza de catre expertul P.M in sensul individualizarii terenului din schita prin precizarea dimensiunilor tuturor parcelelor si pentru a se preciza daca au intervenit modificari in privinta destinatiei constructiilor aflate pe teren de la data efectuarii expertizei. S-a intocmit si s-a depus la dosar completarea la raport la care s-a anexat schita terenului pe care s-au trecut dimensiunile fiecarei parcele.
Intimatele interveniente au depus la dosar autorizatii de functionare, contracte de inchiriere teren sau constructii, incheiate cu parata si acte aditionale de prelungire a duratei contractelor.
Examinand apelul declarat de reclamanta, in raport de probatoriile administrate in cauza si de dispozitiile legale aplicabile, se constata ca nu se impune schimbarea solutiei de respingere a actiunii pronuntata de catre instanta de fond.
Prin dispozitia nr. 1884 din 28.03.2002 a Primarului Municipiului Craiova - ce a solutionat notificarea reclamantei, s-a respins cererea de restituire in natura a terenului si s-a inaintat cererea Prefecturii Dolj, cu propunerea de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent, sub forma despagubirilor banesti pentru teren si constructia demolata, parata motivand imposibilitatea de restituire in natura a terenului prin apartenenta acestuia la domeniul public de interes local . In dispozitie s-a precizat ca terenul solicitat este situat in Piata Centrala a Mun. Craiova - si ca, potrivit HCL 173/2001, face parte din domeniul public de interes local - terenul avand acest regim inca de la data preluarii prin HCM 583/1959, in speta facandu-se dovada apartenentei terenului la domeniul public. Aceasta dispozitie nu a fost contestata de catre reclamanta.
Printr-o dispozitie ulterioara (nr. 63122 din 28 noiembrie 2006 a Primarului Municipiului Craiova) s-a modificat doar art. 2 din dispozitia nr. 1884/28.03.2002 - in sensul ca s-a propus acordarea despagubirilor in conditiile Titlului VII din Legea 247/2005, prevazandu-se predarea dosarului de notificare catre Secretariatul Comisiei Centrale din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.
Reclamanta, prin actiunea de fata, a contestat aceasta din urma dispozitie pentru ca nu a admis restituirea in natura a terenului si i s-au acordat doar masuri reparatorii in echivalent pentru imobil.
Prin cererile formulate in cauza, reclamanta a sustinut ca situatia de fapt a terenului ar atrage incidenta dispozitiilor art.10 alin. 3 din Legea 10/2001, criticand motivarea sentintei intrucat a avut in vedere doar afectatiunea terenului unei piete comerciale si dispozitiile Legii. 213/1998 - fara analizarea celorlalte aspecte care trebuiau clarificate in speta, precum cele privitoare la natura constructiilor aflate pe teren si la autorizarea acestora.
Raportul de expertiza tehnica intocmit in cauza, ce a avut ca obiectiv principal identificarea terenului in litigiu si a destinatiei acestuia a stabilit ca terenul solicitat de catre reclamanta se afla in incinta Pietei Centrale , respectiv la intrarea in Piata , din care o parte reprezinta chiar aleea de acces in Piata (64 m.lungime si 3,50 m.latime), suprafata pentru care chiar reclamanta a solicitat masuri reparatorii in echivalent, iar diferenta de teren este ocupata de constructii afectate activitatilor comerciale, unele dintre constructii fiind usoare, demontabile, iar altele fixe, din zidarie, cele mai multe apartinand Municipiului Craiova dar inchiriate unor societati comerciale iar altele fiind vandute.
Incepand de la vest, de la str. N.Balcescu, spre interiorul Pietii Centrale, constructiile sunt amplasate astfel: constructie metalica provizorie din aluminiu ce cuprinde o suprafata de 101,40 mp.( teren in folosinta conform contractului nr.3440 din 11.08.2005) constructie realizata de catre intervenienta SC AM SRL pe baza autorizatiei nr.05/10.03.1997, avand destinatia de alimentatie publica; o constructie din zidarie, pe o suprafata de 45,24 mp. teren (in folosinta, conform contractului nr. 565 din 08.03.2004 - prelungit prin act aditional pana la 08.03.2010) apartinand SC R SRL, avand destinatia de macelarie; constructie din zid (30 mp.) apartinand paratei, inchiriata intervenientei SC T SRL- prin contractul nr.4250/28.09.2005 - folosita pentru depozitare marfuri; constructie provizorie usoara demontabila apartinand paratei, in suprafata de 64,07 mp, inchiriata unei societati in comandita - SC M (neatrasa in proces); constructia paratei, demontabila, in suprafata de 24,29 mp. - inchiriata SC HERBA SRL prin contractul nr. 3275/2005, prelungit prin actul aditional nr.2464/2007, utilizata pentru vanzarea de produse fito-sanitare; constructie din zidarie autorizata (conform autorizatiei 1985/2004) a Primariei Mun. Craiova vanduta catre SC P G SA Craiova prin contractul de vanzare-cumparare nr. 612 din 21.02.2006 - concesionandu-i si terenul in suprafata de 34,49 mp., constructie folosita pentru vanzare produse de panificatie, societatea cumparatoare nefiind parte in cauza; 2 chioscuri construite din material special termopan - detinute de SC N T - de 25,58 si respectiv 23,18 mp; un atelier de intretinere, constructie din zidarie in suprafata de 33,34 mp; boxe pentru flori, constructii metalice- in suprafata de 41,14 m.p. apartinand paratei.
Din situatia prezentata rezulta ca cele mai multe dintre constructiile aflate pe terenul solicitat de catre reclamanta, apartin Municipiului Craiova si au fost edificate pentru desfasurarea de activitati specifice unei piete comerciale.
In anexa 1 pct.III 2 la Lg.213/1998 cuprinzand bunurile care alcatuiesc domeniul public al comunelor, oraselor, municipiilor, sunt mentionate pietele comerciale. Cum in litigiu este un teren cu destinatia de piata comerciala, in mod corect prima instanta a avut in vedere in solutionarea cauzei si dispozitiile Lg.213/1998 - care reglementeaza regimul juridic al domeniului public.
Dar prima instanta a precizat - in considerentele sentintei - ca apartenenta imobilului la domeniul public nu impiedica in sine restituirea in natura a imobilului, retinand insa ca fiind esentiala afectatiunea bunului.
Atat Legea 213/1998 cat si Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin HG nr. 250/2007, au in vedere afectatiunea bunurilor din domeniul public instanta de fond indicand in mod concret aceste prevederi legale.
Simpla afectatiune a bunului sau apartenenta acestuia la domeniul public nu sunt suficiente pentru a se respinge cererea de restituire in natura a bunului..
De aceea, in speta s-au avut in vedere si dispozitiile Legii 10/2001, incidente fiind cele cuprinse in art.10 al legii.
Acest text reglementeaza mai multe ipoteze dar in speta ,in raport de situatia de fapt stabilita, prezinta relevanta doar cele privitoare la terenuri ocupate de constructii .
In cazul terenurilor ocupate de constructii legea distinge intre ipoteza edificarii de constructii noi autorizate si cea a constructiilor neautorizate, iar in prima situatie se distinge intre constructiile fixe si cele usoare, demontabile - legea prevazand restituirea in natura a terenului in cazul edificarii de constructii neautorizate si de constructii demontabile.
In cauza, constructiile s-au edificat cu autorizatie, astfel ca nu este incidenta prima ipoteza (constructiile fiind edificate de parata sau de alte societati comerciale interveniente, cu autorizatie - dupa cum s-a aratat mai sus).
Cat priveste ipoteza constructiilor usoare, demontabile, cum am aratat deja, doar o parte din constructii sunt demontabile, intre acestea fiind interpuse constructii fixe din zidarie, dintre care unele apartin paratei iar altele unor societati comerciale, si numai unele dintre aceste societati au fost atrase in proces.
Pentru terenul aferent constructiilor fixe legea nu permite restituirea in natura. Cu privire la acesta este posibila restituirea doar prin echivalent.
Cat priveste constructiile care nu sunt realizate din zidarie se impun a fi evidentiate doua aspecte: acestea sunt realizate pe parcele mici de teren, intercalate printre parcelele pe care sunt situate constructiile fixe; unele dintre acestea sunt racordate la utilitati (respectiv constructia din aluminiu ce are o suprafata la sol de 101,40 mp.) - valoarea investitiei fiind mare, situatie in care se apreciaza ca aceasta constructie nu se incadreaza in categoria celor usoare sau demontabile.
Referitor la restul terenului, pe care nu sunt amplasate constructii, conform expertizei acesta este afectat aleii de acces in Piata Centrala (224 mp, pentru care reclamanta solicita restituirea prin echivalent) si aleii pietonale (221,69 mp) afectatiuni care se impun a fi mentinute, intrucat constituie amenajari de utilitate publica, in sensul art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.
Mai trebuie precizat ca intrucat reclamanta nu a atacat in justitie prima dispozitie emisa de Primarul Mun.Craiova - prin care i s-au oferit doar masuri reparatorii in echivalent, nu se poate retine o culpa a paratei pentru prelungirea contractelor de inchiriere a spatiilor comerciale ori a terenurilor aferente acestora si nici pentru instrainarea unor spatii comerciale din proprietatea acesteia. Prin emiterea primei dispozitii - acceptata de catre reclamanta - parata a considerat finalizata procedura din faza administrativa. Pe de alta parte, 42 alin. 2 din Lg. 10/2001 a permis si permite instrainarea imobilelor cu alta destinatie decat cea de locuinta, ramase in administrarea unitatilor detinatoare.
In situatia data, nu este posibila o restituire in natura a terenului intrucat, dupa cum s-a aratat deja, cea mai mare suprafata de teren este ocupata de constructii din zidarie , autorizate ,intre care se interpun constructii demontabile. O restituire doar a terenului aferent acestor din urma constructii ar duce la o fragmentare excesiva a terenului , ar face dificila utilizarea acestora de catre reclamanta, ar duce la diminuarea valorii economice a terenului.
Nu se poate retine deci incidenta in speta a dispozitiilor. art. 10 alin. 3 din Lg.10/20901, nefiind in situatia unor constructii neautorizate si in integralitate demontabile.
Fata de considerentele aratate si in baza art.296 c.pr.civ. urmeaza a se respinge, ca nefondat, apelul reclamantei.
1