Potrivit art. 329 alin 3 c.p.c., dezlegarea data problemelor de drept prin decizia pronuntata in recursul legii este obligatorie pentru instante. Cum prin Decizia nr. 53 din 4 iunie 2007 a Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca dispozitiile art.35 din Legea nr.33/1994, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, se interpreteaza in sensul ca nu se aplica in cazul actiunilor avand ca obiect imobile expropriate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, introduse dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001, actiunea pentru retrocedare formulata la 29 septembrie 2005 nu poate fi admisa.
La data de 29 septembrie 2005, reclamantele CL si CR au chemat in judecata pe paraii Consiliul Local Craiova , RADDPFL Craiova si Statul Roman prin Ministerul Finantelor, reprezentat de D.G.F.P Dolj, solicitand instantei sa lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 105,50 m.p. teren intravilan situata in Craiova , motivand ca terenul a apartinut unchiului acestora si a fost expropriat prin Decretul 198/1987 .
Reclamantele au precizat actiunea solicitand retrocedarea suprafetei de 373,70 m.p., potrivit art. 35, 36 din legea nr. 33/10994.
In sedinta publica din data de 24 octombrie 2004, aparatorul ales al reclamantelor a solicitat introducerea in cauza a numitei Stirbei Maria, fata de imprejurarea ca pe numele acesteia a fost emisa dispozitie de restituire nr.10338/ 22 iunie 2005 a imobilului ce face obiectul prezentei legi.
Prin sentinta civila nr.482 din 12 iunie 2007, pronuntata in dosar nr.1573/63/2006, Tribunalul Dolj a respins actiunea formulata de reclamante, retinand ca Primaria Municipiului Craiova nu poate fi obligata in temeiul legii nr. 33/ 1994 la retrocedarea terenului, intrucat in indeplinirea obligatiilor ce-i reveneau conform Legii nr.10/2001 a dispus restituirea in natura catre intervenienta.
Impotriva acestei decizii au declarat apel reclamantele, motivand ca terenul intravilan care a facut obiectul cererii de chemare in judecata a fost expropriat iar scopul exproprierii nu a fost atins astfel ca poate fi retrocedat in natura fostilor proprietari. S-a aratat ca dispozitiile art. 35 din legea 3371994 sunt aplicabile si terenurilor expropriate anterior aparitiei acestui act normativ, ca terenul este liber, neafectat de detalii de sistematizare, asa cum a rezultat din raportul de expertiza. S-a aratat ca terenul in suprafata de 105,50 mp. a fost restituit prin Dispozitia 10338/2005 de catre primarie intimatei Stirbei Maria si ca reclamantele, la randul lor, au formulat notificare, la care s-a raspuns prin adresa 505/28 febr 2002 in sensul acordarii de masuri reparatorii sub forma despagubirilor.
La data de 12 noiembrie 2007 intimata Stirbei Maria a formulat intampinare, solicitand respingerea apelului.
Instanta, din oficiu, a pus in discutia partilor incidenta in speta a deciziei nr. 53/2007 a Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata in solutionarea recursului in interesul legii.
Apelul nu este fondat pentru urmatoarele considerente.
Prin Decizia nr. 53 din 4 iunie 2007 a Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca dispozitiile art.35 din Legea nr.33/1994, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, se interpreteaza in sensul ca nu se aplica in cazul actiunilor avand ca obiect imobile expropriate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, introduse dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001.
In speta, reclamantele au promovat actiune la data de 29.09.2005, solicitand revendicarea unei suprafete de teren expropriate in anul 1978, invocand dispoz. art. 480 c.civ. Ulterior, actiunea a fost precizata la data de 6 februarie 2006, invocandu-se drept temei dispoz. art. 35 si 36 din legea 33/1994, in considerarea carora a fost analizata actiunea de prima instanta.
Tribunalul a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii ridicata de intimata, motivandu-si solutia pe decizia nr. VI din 27 septembrie 1999 a Curtii Supreme de Justitie, data in recursul in interesul legii, potrivit cu care dispozitiile art. 35 din Legea nr. 33/ sunt aplicabile si in cazul cererilor avand ca obiect retrocedarea unor bunuri imobile expropriate anterior intrarii in vigoare a acestei legi, daca nu s-a realizat scopul exproprierii, fara a observa ca la data solutionarii actiunii era deja pronuntata decizia nr. 53 din 4 iunie 2007, prin care practica in materia actiunilor avand ca temei legea 33/1994 a fost nuantata, cu privire la incidenta dispozitiilor legii 10/2001.
Potrivit art. 329 alin 3 c.p.c., dezlegarea data problemelor de drept prin decizia pronuntata in recursul legii este obligatorie pentru instante. Dispozitiile art. 35 din legea 33/1994 sunt in sensul ca pentru bunurile imobile expropriate care nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrarile nu au fost incepute, fostii proprietari pot sa ceara retrocedarea lor, daca nu s-a facut o noua declarare de utilitate publica. Aceste dispozitii nu mai pot fi invocate dupa data de 14 februarie 2001, cand a intrat in vigoare legea 10/2001. Ca urmare, reclamante puteau sa isi valorifice dreptul la retrocedarea imobilului printr-o actiune intemeiata pe prevederile legii 33/1994 pana la data intrarii in vigoare a legii 10/2001 sau adresand notificare unitatii detinatoare a imobilului, in perioada 14 februarie 2001-14 februarie 2002.Apelantele au sustinut prin motivele de apel ca au formulat o astfel de notificare, care insa nu face obiectul prezentului litigiu, solutia data asupra acesteia de unitatea detinatoare neavand relevanta asupra modului de solutionare a actiunii in retrocedare.
Fata de aceste considerente, potrivit art. 294 c.pr.civ., se va respinge ca nefondat apelul, fiind mentinuta solutia data de tribunal, insa nu o alta motivare.