Instituindu-se posibilitatea urmaririi pentru obligatii de intretinere, in art. 409 cod procedura civila a ajutoarelor pentru refacerea sau intarirea sanatatii, rezulta ca acestea pot fi luate in calcul la determinarea mijloacelor debitorului ca baza matematica pentru stabilirea cuantumului pensiei de intretinere,
Astfel, norma de hrana intra in calcul la stabilirea pensiei de intretinere in virtutea dispozitiilor art. 409 cod procedura civila lit. a - fiind incluse in categoria de salarii si alte venituri periodice realizate din munca , destinate asigurarii mijloacelor de intretinere a debitorului obligatiei de intretinere.
Prin actiunea promovata, reclamanta A. R. M. a chemat in judecata pe paratul A. C. M., pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a paratului, reluarea numelui avut anterior casatoriei, sa-i fie incredintata reclamantei spre crestere si educare minora A. E.-G. si sa fie obligat paratul la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei in functie de veniturile pe care le realizeaza.
Paratul A.C.M. a depus la dosar intampinare si cerere reconventionala.
Prin intampinare, paratul a solicitat respingerea actiunii formulata de reclamanta.
Pe cale reconventionala, paratul a solicitat desfacerea casatoriei din vina exclusiva a reclamantei-parate, reclamanta sa-si reia numele avut anterior casatoriei, sa-i fie incredintata paratului spre crestere si educare minora A. E.-G. si sa fie obligata reclamanta la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei. In subsidiar, in cazul in care minora va fi incredintata reclamantei, paratul a solicitat incuviintarea legaturilor personale cu minoraReclamanta a solicitat in dovedirea actiunii si in aparare proba cu martori si cu acte , probe care au fost incuviintate de instanta.
Prin sentinta civila nr.2446 MF din data de 18.12.2006, pronuntata de Judecatoria Craiova, s-a admis in parte actiunea civila formulata de reclamanta A. R.-M. impotriva paratului A. C.-M., s-a admis in parte cererea reconventionala formulata de paratul A. C.-M..
S-a desfacut casatoria incheiata intre parti din vina ambilor soti, s-a dispus reluarea numelui avut anterior incheierii casatoriei, fiind incredintata mamei reclamante spre crestere si educare minora A. E.-G., nascuta in anul 2003.
A fost obligat paratul la pensie de intretinere in favoarea minorei in cuantum de 251 lei (RON) lunar, incepand cu data de 28.08.2006 si pana la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a acestei obligatii.
S-a incuviintat paratului dreptul de a avea legaturi personale cu minora.
In temeiul art. 42 alin. 3, art. 86 alin. 3, art. 94, art. 97 alin. 1, art. 101 si art. 107 alin. 1 Codul familiei, instanta a obligat paratul la plata unei pensii de intretinere in cuantum de 251 lei (RON) lunar in favoarea minorei, incepand cu data introducerii actiunii, 28.08.2006 si pana la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a acestei obligatii.
S-au avut in vedere, la stabilirea cuantumului pensiei de intretinere, veniturile realizate de parat, rezultate din adeverinta aflata la dosar.
Impotriva sentintei civile a declarat apel paratul, criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
In motivarea apelului a aratat ca, in mod nelegal, instanta a stabilit pensia de intretinere in favoarea minorei in cuantum de 251 lei lunar, intrucat adresa comunicata de angajator a fost incompleta din punct de vedere al precizarii venitului efectiv net, intrucat nu s-a precizat ce reprezinta “contravaloare norma".
La calcularea cuantumului pensiei de intretinere nu se iau in considerare decat veniturile obtinute nu si cele intamplatoare, cele pentru orele suplimentare, indemnizatiile de deplasare, transferare si, in general, sumele care nu au un caracter permanent, cum sunt indemnizatiile de hrana gratuita pentru personalul din Ministerul Apararii.
Tribunalul Dolj prin decizia nr. 79 din 15 mai 2007 a respins apelul ca nefondat.
Pentru a se pronunta astfel instanta a avut in vedere urmatoarele considerente:
Cuantumul obligatiei de intretinere se determina potrivit cu nevoia celui care o solicita si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati, in notiunea de “mijloace" intrand venitul net realizat de debitorul obligatiei.
Este adevarat ca, la calcularea cuantumului intretinerii nu se iau in considerare decat veniturile obisnuite, nu si cele intamplatoare (ore suplimentare, indemnizatii de transfer, de deplasare, de concediere), sume ce nu au caracter permanent, insa, in cauza, sumele incluse in venitul net realizat de apelant nu au acest caracter.
Astfel, sumele reprezentand contravaloare norma de hrana se acorda militarilor angajati si salariatilor civili, cadre militare, pe timp de pace, atunci cand nu beneficiaza de alimente, avand deci caracter permanent, iar nu intamplator, intrucat nu s-a sustinut si nici nu a rezultat din actele dosarului ca acordarea acestora s-ar fi realizat ocazional, doar in perioada solicitata de instanta.
Mai mult, chiar daca reprezinta echivalentul hranei ce nu se acorda in natura militarilor angajati, nu exista motive pentru a nu fi considerate si aceste sume ca avand caracter stabil, in conditiile in care oricarui debitor al obligatiei de intretinere ce nu face parte din categoria persoanelor la care se refera art. 4 alin. 4 din OG nr. 26/1994, i se stabileste cuantumul pensiei de intretinere la care este obligat in raport de toate veniturile cu caracter permanent, inclusiv sumele pe care le aloca alimentelor.
Impotriva acestei decizii si a sentintei a declarat recurs reclamantul, formuland aceleasi critici.
Curtea a constatat ca recursul este nefondat, fiind respins pentru urmatoarele considerente:
Obligatia legala de intretinere a parintelui catre copilul sau minor reprezinta acea obligatie impusa de lege in care parintele caruia nu i s-a incredintat copilul acorda acestuia mijloacele necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale respectiv mijloacele pentru educare, invatatura si pregatirea lor profesionala.
Fundamentul obligatiei de intretinere rezida in sentimentele de afectiune ce caracterizeaza relatiile de familie dar si regulile de convietuire sociala ce impun ca persoanele intre care exista relatii de familie sa nu ramana indiferente fata de starea de nevoie in care s-ar afla alti membri ai familiei.
Cu atat mai mult se impune prin insasi esenta ratiunii de a fi parinte, asigurarea de catre parinti a tuturor mijloacelor necesare cresterii si educarii copilului in cele mai bune conditii.
Aceasta obligatie nu sufera nici o modificare in cazul divortului parintilor caci despartirea acestora nu trebuie sa ii afecteze pe copii, parintii avand in acest caz obligatia morala dar si legala de a-i sprijini, de a-i ajuta pe copii sa treaca peste socul divortului cu repercusiuni limitate pe cat posibil.
Potrivit art. 86 al. 1 Codul familiei obiectul obligatiei de intretinere il formeaza mijloacele necesare traiului, adica alimente, locuinta,imbracaminte, medicamente, nevoi spirituale dar si potrivit art. 107 al. 1 codul familiei mijloacele necesare pentru cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala a copiilor.
In stabilirea intinderii pensiei de intretinere se tine seama pe de o parte de nevoile minorului - care se prezinta intr-o forma complexa adica cele necesare traiului zilnic dar si cele necesare educarii, invatarii si pregatirii sale profesionale conform art. 101 si 107 codul familiei - iar pe de alta parte de mijloacele debitorului obligatiei de intretinere.
Codul familiei nu determina intelesul notiunii de "mijloace ale debitorului" dar, fata de fundamentul si actiunea instituirii obligatiei legale de intretinere dintre parinti si copiii lor minori, aceasta notiune va fi interpretata in intelesul cel mai larg.
Plafonarea prevazuta de art. 94 al. 3 codul familiei se refera intr-adevar la castigul din munca al parintelui, insa, intretinerea nu se acorda numai din castigul din munca in sensul comun, ci si din alte mijloace ale debitorului obligatiei de intretinere tocmai in virtutea principiului potrivit caruia, intretinerea se datoreaza potrivit cu nevoile celui care o cere, dar si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati.
De aceea, in categoria de mijloace ale debitorului intra toate posibilitatile materiale de care dispune acesta, adica atat mijloacele sale cu caracter periodic - salariul dar si orice alte sume platite de angajator in temeiul raporturilor de munca si care au caracter de continuitate.
Recurentul,beneficiaza in virtutea dispozitiilor art. 8 al. 1 lit. b din Legea 384/2006 si art. 1 OG 26/1994 de valoarea financiara a normei de hrana - ca un supliment necesar asigurarii unui anumit numar de calorii pentru ofiterul activ, adica pentru mentinerea sanatatii sale la standardul cerut pentru desfasurarea activitatilor specifice.
Instituindu-se posibilitatea urmaririi pentru obligatii de intretinere, in art. 409 cod procedura civila a ajutoarelor pentru refacerea sau intarirea sanatatii, rezulta ca acestea pot fi luate in calcul la determinarea mijloacelor debitorului ca baza matematica pentru stabilirea pensiei de intretinere,
Astfel, norma de hrana intra in calcul la stabilirea pensiei de intretinere in virtutea dispozitiilor art. lit. a cod procedura civila - fiind incluse in categoria de salarii si alte venituri periodice realizate din munca , destinate asigurarii mijloacelor de intretinere a debitorului obligatiei de intretinere.
Pentru aceste considerente, constatandu-se ca solutiile instantelor de fond si apel s-au pronuntat in sensul retinerii normei de hrana la calculul pensiei de intretinere, Curtea, in baza art. 312 al. 1 teza a II-a cod procedura civila a respins ca nefondat recursul declarat.