Art. 1 din Titlul VII Legea 247/2005, definind procesele funciare in materia carora hotararile pronuntate in prima instanta sunt supuse numai recursului, distinge intre categoria contestatiilor si a altor litigii. Cum in sensul legii 18/1991 sunt calificate contestatii acele cereri formulate de persoanele nemultumite in fata comisiei judetene( art. 51), iar plangeri actiunile care se formuleaza in fata instantei de judecata fie impotriva hotararii comisiei judetene, fie impotriva ordinului prefectului, fie impotriva refuzului comisiei locale de a inmana titlul sau de a pune in posesie ( art. 53, 54, 64), notiunea de " alte litigii aparute in urma aplicarii legii 18/1991" poate viza doar actiunile avand ca obiect contestarea titlurilor de proprietate, contestarea proceselor verbale de punere in posesie pentru ca alte etape in aplicarea legii fondului funciar si recunoasterea dreptului de proprietate nu mai pot fi imaginate. In consecinta, actiunea prin care se solicita constatarea nulitatii absolute a unui titlu de proprietate eliberat in procedura legii fondului funciar se solutioneaza prin hotarare care este supusa numai caii de atac a recursului.
La data de 13 octombrie 2005, reclamantul R.V. a chemat in judecata pe paratii R.D., R. M., Comisia judeteana de fond funciar Mehedinti si Comisia locala de fond funciar Corcova, pentru a se constata nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. 13947/2002, motivand ca in mod nejustificat suprafetele de 0,17 ha. teren arabil, 0,05 ha. vie si 0,80 ha. curti se regaseste in acest titlu, desi in registrul agricol al comunei Corcova sunt inscrise la numele sau.
Judecatoria Strehaia, prin sentinta civila nr.1078 din 29 septembrie 2006, a admis in parte actiunea si a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate 13497/2002, cu privire la suprafata de 404 mp.vie, 1769 mp. intravilan arabil si 818 mp. intravilan curti constructii.
Paratii au declarat recurs impotriva hotararii iar prin decizia civila nr.168 R din 05.02.2007, pronuntata in dosar nr.70/101/2006 (nr. vechi 11.638/2006), Tribunalul Mehedinti a constatat nulitatea recursului declarat de parati, acesta nefiind motivat in termenul legal.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratii, motivand ca instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale, solutionand gresit cauza in complet de recurs, desi calea de atac ce a fost exercitata era apelul. S-a aratat ca actiunea avand ca obiect constatarea nulitatii unui titlu de proprietate se solutioneaza potrivit dispozitiilor dreptului comun, nefiind incadrata in dispozitiile referitoare la atacarea cu recurs a litigiilor de fond funciar.
Recursul urmeaza a fi respins ca inadmisibil, pentru urmatoarele considerente.
Art. 5 din Titlul XIII legea 247/2005 stabileste ca hotararile pronuntate de instantele judecatoresti in procesele funciare in prima instanta sunt supuse numai Art. 1 din acelasi titlu defineste procesele funciare ca fiind contestatiile si alte litigii aparute in urma aplicarii legii fondului funciar, republicata si modificata .
Este de observat ca legea distinge intre categoria contestatiilor si alte litigii. In sensul legii 18/1991 sunt calificate contestatii plangerile formulate impotriva hotararilor comisiilor judetene de fond funciar prin care se solicita reconstituirea dreptului de proprietate, intemeiate pe dispozitiile art. 53 si urm. din lege. De fapt, termenul de " contestatie" este folosit de lege doar pentru a califica acele cereri formulate de persoanele nemultumite in fata comisiei judetene( art. 51), in timp ce art 53, art 54, art 64 din lege se refera la termenul de "plangere"care se formuleaza in fata instantei de judecata fie impotriva hotararii comisiei judetene, fie impotriva ordinului prefectului, fie impotriva refuzului comisiei locale de a inmana titlul sau de a pune in posesie.
Stabilind intelesul gramatical al termenului " contestatie" ajungem la concluzia ca aceasta presupune existenta anterioara sesizarii instantei a unui act administrativ jurisdictional care sa fie contestat, asadar, plangerea la care se refera textele legale poate fi asimilata notiunii de contestatie folosita de art. 1 din Titlul XIII pentru ca in toate cele trei cazuri descrise de art 53,54 si 64 din legea 18/1991 exista anterior o solutionare a cererii persoanei indreptatite de catre organul administrativ.
Odata stabilita sfera notiunii de " contestatie" , constatam ca in notiunea de litigii funciare prevazuta de art 1 din Titlul XIII, legea include si" alte litigii aparute in urma aplicarii legii 18/1991". Alte litigii in afara celor prevazute de art. 53, 54 si 64 la care ne-am referit pot fi doar actiunile avand ca obiect contestarea titlurilor de proprietate, contestarea proceselor verbale de punere in posesie pentru ca alte etape in aplicarea legii fondului funciar si recunoasterea dreptului de proprietate nu mai pot fi imaginate.
Procedura descrisa de lege pentru reconstituirea dreptului de proprietate debuteaza cu recunoasterea calitatii de persoana indreptatita si a intinderii dreptului de proprietate, inclusiv in ceea ce priveste categoriile de folosinta ale terenului ( intravilan, extravilan), chestiuni care tin de contestatiile introduse potrivit art 53 si 54 din lege.
Dupa ce aceasta etapa este parcursa si hotararea comisiei judetene sau ordinul prefectului devin definitive, urmatoarea etapa prevazuta de lege este emiterea proceselor verbale de punere in posesie, atribuirea efectiva a terenurilor si eliberarea titlurilor de proprietate. Titlul de proprietate este un act administrativ jurisdictional emis in procedura legii 18/1991, iar actiunea pentru anularea acestuia nu poate fi asimilata actiunii de drept comun prevazuta de art 63 din legea 18/1991.
Concluzia care se impune este ca a incadra notiunii de " procese funciare" numai contestatiile formulate impotriva hotararilor comisiilor judetene prin care se solicita reconstituirea dreptului de proprietate inseamna a restrange nejustificat sfera de aplicare a notiunii asa cum este ea definita de art 1 din Titlul XIII , text care face referire expresa la contestatii si alte litigii aparute in urma aplicarii legii fondului funciar atunci cand defineste notiunea de procese funciare.
Se poate observa, de altfel, ca nu exista o contradictie intre dispozitiile art 63 din legea 18/1991 si cele ale art 5 din Titlul XIII. Art 58 si 59 din legea 18/1991 se refera la solutionarea plangerii formulate potrivit art. 53-57 din lege potrivit dispozitiilor generale din codul de procedura civila si la faptul ca sentinta pronuntata este supusa cailor de atac prevazute in acelasi cod, dispozitiile fiind similare celor ale art. 63 care stabilesc aplicarea normelor de drept comun pentru solutionarea actiunilor pentru constatarea nulitatii unor acte juridice si a unor operatiuni. Exceptand dispozitiile capitolului IV din legea 18/1991 de la solutionarea acestor actiuni de nulitate este de observat ca art 63 nu se poate referi la caile de atac ce se exercita, cat timp procedura de judecata si caile de atac sunt prevazute de art 58 si 59 ca fiind cele de drept comun, potrivit dispozitiilor codului de procedura civila. Procedura exceptata este cea care vizeaza implicarea comisiei de fond funciar in solutionarea plangerii, aceasta fiind concluzia care rezulta cu claritate aplicand rationamentul per a contrario Textele se intregesc cu dispozitiile speciale din Titlul XIII , care sunt introduse pentru accelerarea judecatilor in materie funciara si care, printre alte norme, stabilesc urgentarea procedurilor prin excluderea unei cai de atac.
Potrivit art. 282/1 c.p.c. nu sunt supuse apelului litigiile al caror obiect are o valoare pana la un miliard lei ( ROL) fiind incluse in aceasta categorie si litigiile avand ca obiect constatarea nulitatii unor acte juridice, astfel ca, aplicand aceasta regula de drept comun actiunii de fata, calea de atac ce se putea promova impotriva sentintei de fond este recursul.
In concluzie, tribunalul a solutionat corect cauza ca instanta de recurs, iar hotararea pronuntata fiind irevocabila, nu poate fi supusa recursului, in conditiile art. 299 c.p.c.
Recursul declarat fiind astfel inadmisibil, urmeaza a fi respins.