In aplicarea principiului comunitatii de bunuri a sotilor, statuat prin dispozitiile art. 30 C.fam. contributia sotilor se refera la bunurile luate in ansamblu si nu se stabileste prin pluralitate de cote, adica prin diferentierea cotelor in raport de categoriile de bunuri.
Legislatia noastra admite ca, in virtutea unei contributii mai mari a unuia dintre soti la dobandirea si conservarea bunurilor comune acestuia sa i se stabileasca si o cota-parte mai mare la partajarea acestor bunuri, insa aceasta cota majorata trebuie stabilita in raport de intreaga masa partajabila, iar nu in raport cu o anumita categorie de bunuri, astfel ca o astfel de solutie contravine principiului unitatii patrimoniului comun al sotilor.
La 28 martie 2003, reclamanta F.C. a chemat in judecata pe paratul F.I. pentru ca instanta sa dispuna partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei: apartament cu 2 camere din Craiova si o serie de bunuri mobile, enumerate ca atare
A solicitat sa se constate calitatea de bunuri proprii ale reclamantei, primite cu titlu de zestre, a unor bunuri mobile. A aratat ca bunurile au fost dobandite de soti cu contributie egala, reclamanta ocupandu-se de gospodarie si cresterea copiilor, paratul a realizat venituri, mama sa M.E. a lucrat in Italia si i-a dat fiicei ajutor material pentru a-si cumpara bunurile aratate mai sus.
A solicitat, complinirea masei, partajabile cu unele bunuri mobile, cu suma 5000 USD, precum si cu suma suma de 285.400.000 lei retrasa de parat de la banca in perioada 14-16 ian. 2003
La 30 mai 2003, paratul a formulat intampinare si cerere reconventionala solicitand scoaterea de la masa partajabila a unor bunuri mobile, a indicat care sunt bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei. A mai aratat ca din masa de impartit fac parte si bunurile indicate de reclamanta ca fiind bunurile sale proprii.
A sustinut ca reclamanta nu a realizat venituri in timpul casatoriei, iar paratul a lucrat in ultimii 4 ani cu contract de munca in strainatate, perioada in care a trimis reclamantei si copiilor lunar cate 1000 USD.
In ce priveste sumele retrase de el, a aratat ca dimpotriva reclamanta a retras suma de 230.000.000 lei si 24.000.000 lei si ca la venirea lui in tara aceasta nu mai avea nici un ban, fiind nevoit sa achite datoriile acumulate de reclamanta.
A solicitat stabilirea unei cote contributive mai mari pentru parat in ce priveste achizitionarea apartamentului.
La data de 23 ian. 2003, numita M.E. a formulat cerere de interventie in interesul reclamantei solicitand sa se aiba in vedere ca a donat fiicei sale suma de 35.000 DM (din vanzarea unei case in Italia) reclamanta depunand-o la banca, ridicand lunar suma de 5-6 mil. lei dobanda. A mai aratat ca a cumparat fiicei sale unele bunuri mobile, acestea fiind enumerate ca atare. A solicitat excluderea bunurilor proprii din masa bunurilor de impartit si majorarea lotului reclamantei cu 35.000 DM.
La 4 martie 2005 s-a pronuntat incheierea de admitere in principiu prin care s-a admis in parte si in principiu actiunea principala precizata si completata, s-a admis in parte cererea reconventionala formulata de parat, s-a admis in parte cererea de interventie accesorie, s- a constatat ca reclamanta si paratul au dobandit in timpul casatoriei urmatoarele bunuri: apartamentul cu 2 camere din Craiova, o serie de bunuri mobile, suma de 243.603.780 lei retrasa de reclamanta de la banci si suma de 175.959.137 lei retrasa de la aceleasi unitati si a dispus iesirea din indiviziune a reclamantei si paratului asupra acestor bunuri in cota de 1/2 pentru fiecare.
S-a mai constatat ca sotii au mai dobandit impreuna si unele bunuri mobile in cote de 2/3 pentru reclamanta si 1/3 pentru parat.
S-a constatat calitatea de bunuri proprii ale reclamantei, fiind admisa in parte cererea.
S-a dispus efectuarea unui raport de expertiza pentru evaluare si lotizare, in doua variante.
Prin S.C. nr. 8655 din 16 sept. 2oo5, pronuntata de Judecatoria Craiova, s-a solutionat partajul pe fond,, s-a procedat la lotizarea fizica a bunurilor, iar pentru echilibrarea valorica a acestora, s-a stabilit sulta.
Impotriva acestei hotarari, a declarat apel reclamanta si paratul.
Prin motivele de apel s-a aratat ca in mod gresit au fost stabilite cote ideale pentru diferite categorii de bunuri incluse in masa partajabila.
S-a invocat calitatea de bunuri proprii a bunurilor, mobile fata de care prima instanta a retinut cota de contributie de 2/3 si calitatea de bun autoturismului Dacia - Break aratand ca gresit prima instanta a majorat lotul sau cu contravaloarea acestuia.
In ce priveste sumele de bani dobandite in timpul casatoriei, apelanta a aratat ca acestea au fost ridicat de catre parat cu ocazia separarii in fapt, conturile bancare fiind lichidate.
In motivele de apel formulate de parat s-a aratat ca autoturismul DACIA -BREAK este dobandita de apelanta reclamanta prin subrogatie reala, fiind necesara excluderea bunului din masa partajabila.
S-a invocat si gresita retinere a unor cote diferentiate de 2/3 pentru reclamanta si 1/3 pentru parat, in ceea ce priveste o serie de bunuri de mobilier si electrocasnice, aratandu-se ca nu exista dovada unei contributii superioare a reclamantei.
In privinta sumelor de bani s-a precizat ca acestea reprezinta venituri realizate in exclusivitate de catre parat, fiind gresit retinuta cota de ?.
Cu privire la atribuirea apartamentului, apelantul a aratat ca nu a existat acordul sau la varianta I-a de atribuire si ca, reclamanta si cei doi minori mai au un apartament dobandit prin cumparare. A solicitat atribuirea apartamentului in lotul sau.
Prin decizia civila 543 din 3.04.2006, pronuntata de Tribunalul Dolj s-au admis apelurile.
S-a schimbat in parte incheierea de admitere in principiu de la 4 martie 2005, in sensul ca, s-a exclus din masa partajabila autoturismul, in valoare de 50.000.000 lei, precum si dispozitia referitoare la majorarea lotului reclamantei cu suma de 50.000.000 lei.
S-a constatat ca partile au avut o contributie diferentiata la dobandirea sumelor de bani: 1/3 contributie reclamanta, 2/3 contributie pentru parat.
S-au mentinut restul dispozitiilor incheierii de admitere in principiu.
S-a schimbat sentinta civila aratata in parte, in sensul ca s-a exclus din lotul paratului autoturismul DACIA - BREAK in valoare de 50.000.000 lei si suma de 243.603.780 lei si s-a inclus in lotul reclamantei suma de 133.190.972 lei.
Valoarea lotului atribuit reclamantei s-a aratat ca este de 231.091.972 lei.
Lotul valoric cuvenit paratului s-a precizat ca este de 290.074.264 lei.
In lotul paratului a fost inclusa suma de 266.381.944 lei, in loc de 179.959.137 lei.
Pentru egalizarea loturilor s-a dispus ca reclamanta sa plateasca 45.008.840 lei paratului, cu titlul de sulta.
S-au mentinut restul dispozitiilor sentintei.
Pentru a se pronunta astfel instanta de apel a constat ca autoturismul a fost dobandit de catre apelanta reclamanta, contra pretului de 48.557.584 lei. Pretul a fost platit din suma donata de intervenienta conform contractului de donatie.
In consecinta s-au retinut ca fiind aplicabile dispozitiile art. 31. lit. b din Codul familiei, autoturismul reprezentand contravaloarea sumei donate de catre intervenienta reclamantei (art. 31 lif. f cod familiei) dobandind calitatea de bun propriu al reclamantei prin efectul subrogatiei reale cu titlu particular.
In ceea ce priveste cotele de contributie le dobandirea bunurilor mobile - piese de mobilier si electrocasnice - s-a constatat ca in cauza exista suficiente probe privind existenta unei contributii mai mari a reclamantei la dobandirea acestora.
Referitor la critica apelantei reclamante privind stabilirea unei contributii diferentiate pentru diverse categorii de bunuri in locul unei cote de contributii generalizate, instanta de apel a constatat ca in perioada dobandirii bunurilor comune au intervenit modificari cu privire la veniturile realizate de catre parti, precum si afectarea unor sume de bani diferite pentru fiecare categorie de bunuri in parte, precum si existenta unor donatii realizate de catre tertul interveniet reclamantei in vederea dobandirii pieselor de mobilier aparaturii electrocasnice si altele.
In aceste conditii, s-a aratat ca o calculare a unei singure cote contributive la nivelul intregii mase partajabile este dificil de realizat, fiind o expresie pur valorica a contributiei, si inlatura totodata criteriul de atribuire pentru diverse categorii de bunuri ce consta in verificarea contributiei superioare a uneia dintre parti la dobandirea bunurilor in cauza.
In ceea ce priveste sumele de bani dobandita da parti in comun, s-a retinut de catre instanta ca acestea au fost realizate numai de catre parat prin efectuarea unei activitati remunerate, in conditiile in care la data realizarii acestor sume de bani, reclamanta nu presta o activitate remunerata.
In consecinta s-a retinut ca acestea au fost dobandite in exclusivitate de catre parat, dar in conditiile in care reclamanta s-a ocupat de treburile gospodaresti si casnice, aceasta activitate ca si sarcina comuna a casatoriei constituind o modalitate de contributie avuta in vedere la dobandirea bunului.
Ca atare, s-a retinut o contributie diferentiata la dobandirea sumelor de bani, respectiv 1/3 pentru reclamanta, 2/3 pentru parat.
In ceea ce priveste atribuirea apartamentului bun comun, s-a retinut ca prin concluziile pe fondul cauzei, paratul prin aparator a solicitat atribuirea conform variantei a II-a de lotizare, astfel incat nu exista acordul ambelor parti, la atribuirea catre reclamanta. Cu toate acestea si chiar daca reclamanta si minorii au mai dobandit un apartament in proprietate, s-a retinut ca subzista cel de-al doilea criteriu privind incredintarea minorilor catre reclamanta.
Impotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanta si paratul in termen si motivat, invocandu-se in drept cazurile de recurs prev. de art. 304 pct. 6, 7 si 9 cod procedura civila.
Recursurile formulate in cauza sunt fondate si urmeaza a fi admise pentru urmatoarele considerente:
Art. 261 pct. 5 C.proc.civ. prevede obligatia pentru instanta de judecata de a arata in cadrul hotararii motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si motivele pentru care au fost inlaturate cererile partilor. Nerespectarea acestei dispozitii conduce la imposibilitatea exercitarii controlului judiciar asupra hotararii astfel pronuntate.
De asemenea lipsa totala a motivarii hotararii conduce la concluzia ca instanta ce a pronuntat hotararea recurata nu a solutionat fondul cauzei, fapt ce atrage casarea acesteia in conditiile art. 312 alin. 3 si 5 C.proc.civ.
In speta se constata ca desi instanta de apel a schimbat atat incheierea de admitere cat si sentinta, nici in considerentele si nici in dispozitivul deciziei apelate nu se ofera nici un criteriu pentru a se putea verifica legalitatea modificarii loturilor valorice ale partilor, ale drepturilor valorice ale acestora asupra masei partajabile si implicit a sultei calculate in vederea egalizarii valorice a loturilor.
Mai mult indiciile oferite in acest sens prin dispozitivul deciziei recurate sunt evident eronate deoarece prin acesta se face vorbire de excluderea unui bun (autoturismul) si a unei sume de bani din lotul "paratei" desi este evident ca acestea nu putea fi excluse decat din lotul reclamantei unde fusesera incluse de catre prima instanta.
Chiar retinandu-se cele mai sus prezentate ca o simpla eroare materiala se constata ca facandu-se corectiile aratate prin dispozitiv valoarea lotului reclamantei nu este matematic cea aratata in dispozitivul deciziei si in lipsa unor criterii suplimentare privind modalitatea de determinare a acestor valori de catre instanta de apel nu poate fi verificata legalitatea operatiunilor valorice facute de aceasta asupra masei partajabile, pentru a se putea aprecia concordanta sau neconcordanta lor cu dispozitiile incheierii de admitere in principiu astfel cum a fost schimbata in apel.
De asemenea nici valoarea lotului paratului nu este determinata corect in raport de criteriile oferite prin dispozitiv.
Pe de alta parte, desi instanta de apel nu schimba dispozitiile incheierii de admitere in principiu cu privire la sumele de bani constatate de prima instanta ca avand caracter de bunuri comune si modalitatea utilizarii acestora, introduce in loturile valorice ale partilor cu totul alte sume creand astfel o evidenta contradictie intre incheierea de admitere in principiu si lotizarea efectuata.
Relativ la sumele de bani existente in patrimoniul sotilor la momentul despartirii in fapt si modalitatea de folosire a lor din nou instanta de apel nu ofera nici o motivare pentru a se putea aprecia asupra legalitatii celor retinute in acest sens prin decizia recurata, desi este evident ca prin ambele apeluri formulate in cauza s-a pus in discutie existenta acestor sume de bani, cuantumul lor si modalitatea de utilizare a acestora de catre parti.
Si sub acest aspect se constata ca instanta de apel nu a analizat aceste critici, nepronuntandu-se asupra lor si necercetand fondul cauzei nici sub acest aspect.
Este de asemenea intemeiata si critica recurentei reclamante privind stabilirea unor cote contributive distincte pentru soti in raport de diferite categorii de bunuri, deoarece in aplicarea principiului comunitatii de bunuri a sotilor statuat prin dispozitiile art. 30 C.fam. contributia sotilor se refera la bunurile luate in ansamblu, iar nu prin pluralitate de cote, adica prin diferentierea cotelor in raport de categoriile de bunuri.
Legislatia noastra admite ca in virtutea unei contributii mai mari a unuia dintre soti la dobandirea si conservarea bunurilor comune acestuia sa i se stabileasca si o cota-parte mai mare la partajarea acestor bunuri, insa aceasta cota majorata trebuie stabilita in raport de intreaga masa partajabila, iar nu in raport cu o anumita categorie de bunuri, solutie ce contravine principiului unitatii patrimoniului comun al sotilor.
In acest context motivarea instantei de apel in sensul ca in speta stabilirea unei cote unice la nivelul intregii mase partajabile ar fi dificil de realizat nu poate fi retinuta.
In situatia retinerii unor cote diferentiate asupra diverselor categorii de bunuri dobandite de fostii soti, este intemeiata si critica reclamantei prin care se arata ca instanta de apel a acordat paratului mai mult decat a cerut intrucat acesta nu a solicitat in fata primei instante o cota mai mare asupra sumelor de bani existente in depozite la data despartirii in fapt a sotilor, insa instanta de apel trebuia sa analizeze solicitarea paratului formulata prin cererea reconventionala in sensul dea i se acorda o cota mai mare in ce priveste imobilul bun comun in raport de argumentele aduse in sustinerea acesteia si a statua daca aceasta cerere vizeaza doar o cota contributiva majorata asupra unui bun sau asupra intregii mase partajabile.
Instanta de apel nu a facut o astfel de analiza si s-a rezumat la a retine cote contributive diferentiate pe categorii de bunuri fapt ce contravine atat principiilor de drept mai sus mentionate , dar si cererilor partilor, asa cum au fost ele formulate in prezenta cauza.
Nu va fi retinuta insa ca fiind fondata critica formulata de recurenta in sensul ca instanta de apel a creat acesteia o situatie mai grea deoarece aceasta se poate datora principial admiterii apelului paratului, solutia instantei de apel neintrand in contradictie cu dispozitiile art. 296 C.proc.civ.
In raport de aceste considerente si vazandu-se si dispozitiile art. 312 alin. 3 si 5 C.proc.civ. urmeaza a se admite recursurile formulate in cauza, a se casa decizia recurata si a se trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante de apel.
Fata de solutia care se impune in cauza si potrivit art. 312 alin. 3 teza finala C.proc.civ. nu vor mai fi analizate si motivele de recurs formulate de recurenta reclamanta cu privire la aplicarea art. 31 lit. b C.fam. raportat la anumite bunuri mobile si cele referitoare la echilibrarea valorica a loturilor ca urmare a excluderii de la masa partajabila a autoturismului, precum si criticile formulate de parti relativ la sumele de bani existente in patrimoniul sotilor la momentul despartirii in fapt si modalitatea de folosire a lor, si nici critica formulata de parat cu privire la atribuirea apartamentului bun comun, deoarece acestea implica in subsidiar modificarea hotararii recurate, acestea urmand a fi avute in vedere de instanta de apel la solutionarea fondului cauzei.