La momentul incheierii contractului de garantie cauza juridica a existat, cata vreme partile au prevazut in mod clar si detailat scopul, licit, pe care l-au urmarit la incheierea acestuia, si anume garantarea creditului acordat.
Simpla mentionare eronata a numarului contractului de credit nu poate constitui un motiv de nulitate absoluta, atunci cand in continutul contractului de garantie cauza a fost prezentata in mod precis si neechivoc, si anume garantarea creditului in cuantum de....Aceasta eroare materiala nu poate fi considerata nici fraudare a legii deoarece nu poate avea valoarea unei incalcari, prin folosirea unor mijloace viclene, a dispozitiilor legale imperative in aceasta materie.
Principiul specializarii ipotecii, este respectat atunci cand este specificata creanta garantata si suma pentru care se ia inscriptie (specializarea precisa a sumei garantate prin ipoteca)
Reclamantii UV si UL au chemat in judecata pe paratii Banca C SA si AHAE solicitand sa se constate nulitatea absoluta a actului de adjudecare incheiat de executorii bancari la data de 9 iunie 2003, in dosarul nr.17/E/2002, privind imobilul situat in Craiova, strada D. Gerota, bl.VI, sc.1, ap.1, judetul Dolj, imobil adjudecat de AHAE.
Reclamantii au aratat ca au incheiat contractul de garantie imobiliara nr.191 A/15 mai 2001 prin care au garantat creditul acordat de banca, prin contractul nr.190/15 mai 2001, SC D SRL si ca toate actele de executare silita indreptate impotriva lor au fost intocmite in conditiile in care s-a invocat un alt contract de creditare, nr. 191/15 mai 2001, pe care acestia nu l-au garantat.
In subsidiar, reclamantii au solicitat instantei sa dispuna desfiintarea contractului de angajament pentru lipsa cauzei si a obiectului.
Prin precizarea la actiune, reclamantii au solicitat sa se constate nulitatea absoluta a contractului de garantie nr.191 A/15 mai 2001.
Tribunalul Dolj - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ, prin sentinta nr. 569 din 20 octombrie 2005, a respins capatul de cerere privind constatarea nulitatii contractului de ipoteca autentificat sub nr.191 A din 15 mai 2001 si a disjuns cererea privind constatarea nulitatii absolute a actului de adjudecare incheiat la 9 iunie 2003.
Impotriva sentintei au declarat apel reclamantii, criticand solutia de respingere a capatului de cerere privind constatarea nulitatii contractului de ipoteca
Apelul este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Intre SC D SRL si banca a fost incheiat contractul angajament nr. 191 prin care banca a acordat un credit acestei societati in cuantum de 450.000.000 lei, garantat printre altele, potrivit art. 6.1 din contract, cu o ipoteca de rang I asupra imobilului situat in Craiova, strada D. Gerota, bl.VI, sc.1, ap.1, judetul Dolj, proprietatea apelantilor reclamanti. La aceeasi data a fost incheiat si contractul de garantie imobiliara dintre apelantii reclamanti si banca, prin care s-a constituit o ipoteca de rangul I, asupra imobilului proprietatea acestora compus din 4 camere si dependinte, situat in Craiova, strada D. Gerota, bl.VI, sc.1, ap.1, ca accesoriu al contractului de credit si pentru garantarea integrala a creditului in suma de 450.000.000 lei, inclusiv dobanzi si penalitati aferente, acordat lui SC D SRL.
Prin actiunea introductiva apelantii reclamanti au invocat doua cauze de ineficacitate a contractului de garantie imobiliara nr. 191/15 mai 2001, si anume lipsa cauzei juridice si fraudarea legii.
Ca sanctiune de drept civil, nulitatea are drept consecinta desfiintarea actului juridic si lipsirea acestuia de efectele juridice ce au fost urmarite la incheierea sa, ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale referitoare la conditiile de valabilitate a actului juridic.
Potrivit art. 948 C.civ., nulitatea absoluta intervine ca sanctiune daca actul juridic este lipsit de un element esential, la momentul incheierii, respectiv capacitatea contractuala a partilor, consimtamantul, obiectul si cauza.
Conform dispozitiilor art. 966 C.civ., cauza este acel element al actului juridic care consta in obiectul urmarit la incheierea unui asemenea act, iar pentru a fi valabila, trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii : sa existe, sa fie reala, sa fie licita si morala.
In speta, Curtea constata ca la momentul incheierii contractului de garantie imobiliara nr.191 din 15 mai 2001, cauza juridica a existat, intrucat partile au prevazut in mod clar si detailat scopul, licit, pe care l-au urmarit la incheierea acestuia, si anume garantarea creditului in cuantum de 450.000.000 lei,
In acest context, criticile formulate de apelanta, privind lipsa cauzei juridice a contractului de garantie imobiliara apar ca fiind nefondate. Simpla eroare in ceea ce priveste mentionarea numarului contractului de angajament, ca fiind 190 in loc de 191, nu poate constitui motiv de nulitate absoluta, in conditiile in care, asa cum s-a retinut, continutul garantiei a fost prezenta in mod precis si neechivoc, fiind clar determinat.
De asemenea, Curtea constata ca nu poate fi retinuta nici fraudarea legii, instanta de fond apreciind in mod corect ca eroarea materiala, in ceea ce priveste numarul contractului de angajament strecurata in continutul contractului de garantie imobiliara, nu poate avea valoarea unei incalcari, prin folosirea unor mijloace viclene, a dispozitiilor legale imperative in aceasta materie.
In acest sens, principiul specializarii ipotecii, reglementat de dispozitiile art. 1774 si cele ale art. 1776 C.civ., a fost respectat, in contractul de garantie imobiliara nr. 191 A din 15 mai 2001 fiind specificata creanta garantata si suma pentru care se ia inscriptie (specializarea precisa a sumei garantate prin ipoteca).
In consecinta, avand in vedere considerentele expuse, Curtea constata ca apelul este nefondat incat, in temeiul dispozitiilor art. 296 C.pr. civila, il va respinge.