Contestatia la executare, temeiul juridic al acesteia fiind dispozitiile art.399 si urmatoarele c.pr.civ., formulata in vederea anularii procesului verbal de licitatie incheiat de executorul bancar are o cauza juridica diferita de actiunea introdusa de lichidatorul judiciar avand ca obiect anularea actului de vanzare cumparare, in temeiul dispozitiilor Legii 64/1995R . In consecinta nu se poate retine autoritatea de lucru judecat.
Procesul verbal de licitatie reprezinta un alt act procedural in raport cu actul de adjudecare, ele producand efecte juridice diferite. Transferul proprietatii nu se face in momentul incheierii acordului de vointa al partilor, data tinerii licitatiei si adjudecarii bunului, ci in momentul in care este platit pretul.
Licitatia inceputa si consemnata in procesul verbal de adjudecare, nu mai trebuia sa fie finalizata prin actul de adjudecare, ci suspendata de la data deschiderii procedurii insolventei.
SC EC SRL, in calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC T SA Slatina, aflata in procedura de faliment, a chemat in judecata pe paratele BRD Sucursala Olt si SC N C SRL Craiova pentru a se dispune anularea contractului de vanzare cumparare incheiat ca urmare a licitatiei organizate de BRD, avand ca obiect transferul proprietatii terenului intravilan cu constructiile aferente, situat in Slatina str.Recea FN, zona Depozite precum si restituirea acestui imobil.
In motivare, a aratat ca banca a procedat la vanzarea la licitatie a imobilului, in cadrul unei executari silite individuale, insa aceasta vanzare este nula, pentru ca la 14 iunie 2004, impotriva debitoarei s-a deschis procedura prevazuta de Legea 64/1995, astfel ca de la aceasta data toate actiunile judiciare si extrajudiciare trebuiau sa fie suspendate.
In subsidiar, a solicitat anularea actului de vanzare cumparare, in temeiul art.45 alin.1 lit.b din Legea 64/95, pentru ca licitatia a avut un caracter fraudulos, pretul de adjudecare, de la care s-a pornit licitatia, fiind net inferior in raport cu pretul stabilit prin expertiza.
Prin sentinta nr.214 din 11 aprilie 2005, pronuntata in dosarul nr. 85/F/2/2004, judecatorul-sindic a respins exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de parata BRD Sucursala Olt, a admis actiunea reclamantei si a anulat contractul de vanzare cumparare din 17 iunie 2004, concretizat in factura fiscala nr. 8208052/17 iunie 2004, pentru imobilul mentionat, dispunandu-se restituirea acestuia reclamantei.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs ambele parate.
Examinand sentinta recurata, Curtea va respinge ambele recursuri ca nefondate, motivele de nelegalitate si netemeinicie invocate fiind analizate impreuna, vizand aceleasi probleme de drept si de fapt.
In legatura cu exceptia autoritatii de lucru judecat, judecatorul-sindic corect a retinut ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art.1201 C.civ.si art.163 C.pr.civ. nefiind identitate de cauza. Prin sentinta nr.4207 din 8 oct. 2004 a Judecatoriei Slatina, stata in dosarul nr. 7163/2004, aflata in snur cu decizia nr. 185 din 3 martie 2005 a Tribunalului Olt, s-a solutionat contestatia la executare formulata de SC T SA Slatina in contradictoriu cu BRD si SC NC SRL Craiova, in vederea anularii procesului verbal de licitatie incheiat la 11 iunie 2004 de executorul bancar din Corpul Executorilor Bancari ai BRD, temeiul juridic al acesteia fiind dispozitiile art.399 si urmatoarele C.pr.civ. Actiunea pedinte are o alta cauza juridica fiind introdusa de lichidatorul judiciar, avand ca obiect anularea actului de vanzare cumparare din 17 iunie 2004, in temeiul dispozitiilor Legii 64/1995R .
Ambele recurente plaseaza momentul incheierii actului de adjudecare la data cand s-a tinut licitatia, 11 iunie 2004, apreciind in mod gresit ca in cauza isi au aplicabilitatea dispozitiile art.1295 C.civ. In realitate, fiind vorba de o executare silita, transferul proprietatii nu se face in momentul incheierii acordului de vointa al partilor, data tinerii licitatiei si adjudecarii bunului, ci in momentul in care este platit pretul.
Potrivit art.516 C.pr.civ., dupa plata integrala a pretului sau a avansului prevazut de art.515 cod procedura civila, daca imobilul a fost vandut cu plata in rate, (ceea ce nu s-a facut in cazul de fata), executorul, pe baza procesului verbal de licitatie, va intocmi actul de adjudecare. Art.515 C.pr.civ. prevede ca un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda dobanditorului, spre a servi ca titlu de proprietate si pentru a fi inscris in Cartea Funciara.
Potrivit dispozitiilor art. 518 C.pr.civ., prin actul de adjudecare, proprietatea imobilului sau dupa caz un alt drept real care a facut obiectul urmaririi silite, se transmite de la debitor la adjudecatar.
Fata de textele enuntate, rezulta fara dubiu ca procesul verbal de licitatie este distinct in raport cu actul de adjudecare si deci, transmiterea proprietatii imobilului nu a avut loc la 11 iunie 2004, ci la 17 iunie 2004, cand s-a incheiat actul de adjudecare.
Cum actul de adjudecare s-a incheiat la 17 iunie 2004, deci dupa deschiderea procedurii prevazute de Legea 64/1995R, in mod corect s-a facut aplicarea dispozitiilor prezentei legi.
Astfel, potrivit art.42 din Legea 64/1995R, de la data deschiderii procedurii, se suspenda toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Fata de textul mai sus enuntat, licitatia inceputa si apoi consemnata in procesul verbal din 11 iunie 2005, nu mai trebuia sa fie finalizata prin actul de adjudecare, ci suspendata. Neprocedandu-se astfel, in mod corect s-a facut aplicarea dispozitiilor art.49 din Legea 64/1995R, potrivit caruia in afara de cazurile prevazute de prezenta lege sau de cele autorizate de judecatorul sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule. Aceasta dispozitie este imperativa si corect a fost retinuta de judecatorul-sindic care nu mai trebuia sa demonstreze ca actele au fost si frauduloase.
Sustinerea ca judecatorul-sindic a dat ceea ce nu s-a cerut, este nefondata, pentru ca asa cum rezulta de mai sus, lichidatorul judiciar a cerut anularea actului de vanzare cumparare din 17 iunie 2004, materializat in factura fiscala mentionata, iar dispozitivul sentintei coincide cu ceea ce s-a cerut.
Sentinta fiind legala si temeinica, in baza dispozitiilor art.312 C.pr.civ, recursurile vor fi respinse ca nefondate.