Liberare provizorie pe cautiune. Conditiile liberarii.
Nu se poate admite o cerere de liberare
provizorie pe cautiune, cata vreme, din
probele administrate in cauza, rezulta ca
asupra partii vatamate au fost exercitate
presiuni sub forma amenintarilor sau s-a
incercat negocierea cu acesta de catre inculpat
pentru zadarnicirea aflarii adevarului in
cauza.
(Curtea de Apel Pitesti-
dec.pen.nr.300/R/21.05.2007)
Prin incheierea nr.93 din 18 mai 2007 pronuntata de
Tribunalul Valcea, s-a admis cererea de liberare provizorie pe cautiune a
inculpatului si s-au instituit in sarcina acestuia obligatiile prev.de
art.160/2 alin.3 Cod procedura penala.
Pentru a pronunta aceasta incheiere instanta de fond a retinut
ca la data la care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului erau
indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acestei masuri, insa
la momentul solutionarii cererii de liberare provizorie pe cautiune, odata
cu trecerea unei perioade de timp rezonanta sociala s-a diminuat si
implicit gradul de pericol prezentat pentru ordinea publica prin lasarea in
libertate a inculpatului a scazut, astfel ca nu se mai justifica mentinerea
masurii arestarii preventive.
Prin decizia penala nr.300/R din 21 mai 2007 pronuntata de
Curtea de Apel Pitesti, s-a admis recursul Parchetului, s-a casat incheierea
si, rejudecand cauza, s-a respins cererea de liberare provizorie pe
cautiune dispunandu-se restituirea acesteia catre inculpat.
Pentru a decide astfel, din actele si lucrarile dosarului, curtea
a constatat ca in cauza exista date din care rezulta necesitatea de a-l
impiedica pe inculpat in incercarea acestuia de a zadarnici aflarea
adevarului prin influentarea partilor vatamate.
In mod corect, curtea a constatat ca, in conf. cu disp.art.160/2 alin.2 Cod
procedura penala, liberarea provizorie pe cautiune nu se acorda in cazul
in care exista date din care rezulta necesitatea de a-l impiedica pe invinuit
sau inculpat sa savarseasca alte infractiuni sau ca acesta va incerca sa
zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor parti, martori sau
experti, alterarea sau distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte
asemenea fapte.