LITIGIU DE ASIGURARI SOCIALE. PENSIE DE SERVICIU.
SECRETAR- DACTILOGRAF.
In lipsa unei mentiuni exprese nu se poate extinde sfera personalului auxiliar care
beneficiaza de pensia de serviciu, legea referindu-se limitativ la personalul instantelor judecatoresti,
parchetelor si fostelor arbitraje nu si la cel care a lucrat in fostele notariate de stat.
Reclamanta a sustinut ca notariatul era subordonat Ministerului Justitiei si ca
avea cartea de munca la tribunal, aspecte fata de care s-a considerat angajata instantei, insa
punctul sau de vedere nu poate fi primit, notariatul fiind autonom de instante.
Decizia nr. 217/R-C.M./25 aprilie 2006, pronuntata de Curtea de
Apel Pitesti- Sectia civila, conflicte de munca si asigurari sociale.
Constata ca, la data de 6 decembrie 2005 reclamanta L. M. a chemat in
judecata pe paratul Ministerul Justitiei pentru a se constata ca vechimea sa in munca
in cadrul instantei judecatoresti, Tribunalul Valcea, ca personal auxiliar este vechime
in specialitate, asimiland functiei de secretar-dactilograf cu functia de grefier-
dactilograf cu consecinta acordarii pensiei de serviciu prevazuta de Legea
nr.567/2004.
In motivarea actiunii a sustinut ca a functionat ca secretar-dactilograf
la Notariatul de Stat Dragasani, judetul Valcea, apartinand Ministerului Justitiei de
la data de 15 martie 1968 pana la data de 1 noiembrie 1993, cand s-a pensionat.
A mai sustinut ca toate operatiunile in cartea sa de munca au fost
efectuate timp de 25 de ani cat a lucrat de catre Tribunalul Valcea a carui angajata s-
a considerat.
In atare situatie considera ca functia de secretar-dactilograf pe care a
exercitat-o este similara cu cea de grefier-dactilograf si este indreptatita sa
beneficieze de pensie de serviciu prevazuta de Legea nr.567/2004 pentru personalul
instantelor judecatoresti, parchetelor, fostelor arbitraje, laboratoarelor de
criminalistica si Directiei penitenciarelor.
Tribunalul Valcea prin sentinta civila nr.36/19 ianuarie 2006 a respins
actiunea retinand in esenta ca paratul Ministerul Justitiei nu are calitate procesuala
pasiva fata de disp.art.36 alin.1 din Legea nr.304/2004 care confera personalitate
juridica tribunalului si de sustinerea reclamantei ca a fost angajata acestuia.
Reclamanta a declarat recurs impotriva sentintei de mai sus pe care a
criticat-o pentru nelegalitate in sensul motivelor prev.de art.304 pct.9 Cod pr.civila,
sustinand ca a fost data cu aplicarea gresita a disp.art.68 alin.4 si art.93 alin.2 din
Legea nr.567/2004 care se aplica cu efect retroactiv si personalului auxiliar
pensionat anterior intrarii in vigoare, cat si personalului auxiliar de specialitate al
instantelor care a indeplinit functia de secretar dactilograf.
Instanta nu a tinut cont ca ea s-a aflat in aceasta situatie indeplinind
functia de secretar-dactilograf in cadrul Notariatului de Stat Dragasani, judetul
Valcea, care apartinea Ministerului Justitiei, avand carte de munca la Tribunalul
Valcea.
In acceptiunea reclamantei functia de secretar-dactilograf se asimileaza
cu cea de grefier-dactilograf din cadrul instantei judecatoresti, care beneficiaza de
pensie de serviciu si in aceasta situatie este indreptatita sa aiba aceleasi drepturi,
intrucat a aprecia contrariul ar fi discriminatoriu fata de alte categorii de personal
(aprod, agent procedural) pe care legea nu i-a omis.
Recursul este nefondat.
In primul rand urmeaza a se observa ca prima instanta s-a pronuntat
pe exceptie si nu pe fond, iar reclamanta in recurs aduce sentintei critici de fond ce
vor fi analizate, insa prin prisma motivului de recurs prev.de art.3041 Cod pr.civila.
In al doilea rand, retine in privinta solutiei adoptate ca potrivit art.36
alin.1 din Legea nr.304/2004, republicata, tribunalele sunt instante cu personalitate
juridica organizate la nivelul fiecarui judet si al Municipiului Bucuresti si au de
regula sediul in municipiul sau resedinta de judet.
De asemenea, potrivit art.10 lit.n din Hotararea nr.387/2005 a
Consiliului Superior al Magistraturii de aprobare a Regulamentului de ordine
interioara al instantelor judecatoresti: "Presedintele Curtii de apel exercita
prerogative manageriale in scopul organizarii eficiente a activitatii curtii, precum si
atributii de coordonare si control privind administrarea curtii de apel si a instantelor
de circumscriptie...." si "numeste personalul auxiliar de specialitate si personalul din
departamentul economico-financiar si administrativ al curtii de apel si al instantelor
din circumscriptia acesteia - aproba transferul, delegarea, detasarea si dispune
promovarea si aplicarea sanctiunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal,
in conditiile legii".
Totodata, potrivit H.G. nr.83/2005, privind organizarea si
functionarea Ministerului Justitiei, acesta "este organul de specialitate al
administratiei publice centrale, cu personalitate juridica in subordinea Guvernului,
care asigura elaborarea programului de guvernare in vederea bunei functionari a
justitiei ca serviciu public si vegheaza la stricta aplicare a legii, in conformitate cu
principiile democratice ale statului de drept".
Fata de cele expuse, rezulta ca intre Ministerul Justitiei si tribunal, nu
exista subordonare ierarhica, asa ca Ministerul Justitiei nu are calitatea de a sta in
proces, cu privire la stabilirea pensiei de serviciu pentru personalul auxiliar, chiar
daca tribunalul i-a intocmit dosarul de pensionare, precum in cauza.
Prin urmare, corect instanta de fond a respins actiunea retinand lipsa
calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Justitiei.
In al treilea rand, pe fondul cauzei, pretentiile cauzei sunt nefondate,
dispozitiile legale evocate in recurs fiind corect aplicate.
Art.3 din Legea nr.567/2004, privind statutul personalului auxiliar de
specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor, defineste acest personal ca
fiind format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentaristi, grefieri
arhivari, informaticieni, registratori.
Deosebit, art.68 din acelasi act normativ prevede ca personalul auxiliar
de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor beneficiaza la implinirea
varstei de pensionare prevazute de lege, de pensie de serviciu in cuantum de 80%
din venitul brut realizat in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii .
De prevederile mentionate beneficiaza si personalul auxiliar pensionat
anterior intrarii in vigoare a legii.
Art.93 alin.2 dispune si ca in situatia descrisa se afla personalul auxiliar
de specialitate al instantelor si parchetelor care a indeplinit functia de secretar de
procuratura, secretar-dactilograf, dactilograf, precum si secretar al fostelor arbitraje
de stat sau departamentale.
In consecinta, dispozitiile legale evocate indrituiesc la obtinerea pensiei
de serviciu personalul auxiliar apartinand instantelor judecatoresti si parchetelor in
principal, asimiland si pe cel din fostele arbitraje de stat.
Ca atare, in lipsa unei mentiuni exprese nu se poate extinde sfera
personalului auxiliar care beneficiaza de pensia de serviciu, legea referindu-se
limitativ la personalul instantelor judecatoresti, parchetelor si fostelor arbitraje nu si
la cel care a lucrat in fostele notariate de stat.
Reclamanta a sustinut ca notariatul era subordonat Ministerului
Justitiei si ca avea cartea de munca la tribunal, aspecte fata de care s-a considerat
angajata instantei, insa punctul sau de vedere nu poate fi primit, notariatul fiind
autonom de instante.
Este adevarat ca neincluderea personalului auxiliar de la fostele
notariate apare ca discriminatoriu, insa omisiunea legii nu poate fi suplinita de
instanta, pentru ca ar constitui o imixtiune in puterea legislativa.
In concluzie, va aprecia ca recursul este nefondat, urmand a fi respins.