Plata sporului cuvenit ca urmare a caracterului clinic al spitalului. Aplicarea acestui spor la salariul de baza prevazut de anexa nr.1 pct.I din O.U.G. 115/2004 Decizie nr. 70 din data de 12.02.2008
pronunțată de Curtea de Apel Iasi

Plata sporului cuvenit ca urmare a caracterului clinic al spitalului. Aplicarea acestui spor la salariul de baza prevazut de anexa nr.1 pct.I din O.U.G. 115/2004
Curtea de Apel Iasi, decizia nr.70 din 12.02.2008
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Iasi, reclamanta D.S. a chemat in judecata pe paratii Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi si Ministerul Sanatatii solicitand plata sporurilor salariale pentru perioada martie 2004 - martie 2007, cuvenite ca urmare a caracterului clinic al spitalului, reactualizate, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca este asistent la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi, care avea si are caracter de clinic, fapt ce conduce la aplicarea unor sporuri fata de salariul de baza, de care angajatii sectiei exterioare "Dr. Clunet" nu au beneficiat, desi s-a solicitat in numeroase randuri conducerii unitatii aplicarea nediscriminatorie a dispozitiilor legale.
Considera reclamanta ca angajatorul a incalcat principiul egalitatii de tratament consacrat de art.41 alin. 4 din Constitutie si art.154 alin. 3 Codul muncii, precum si de numeroase reglementari internationale.
Au fost invocate si dispozitiile O.U.G. nr.115/2004 Anexa 1 lit.B, care stabileste cuantumul drepturilor salariale cuvenite unui medic primar intr-o unitate clinica.
Prin intampinarea formulata, paratul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
In motivarea pozitiei sale procesuale, paratul a aratat ca parata ocupa functia de sora medicala principala, iar legislatia privind salarizarea personalului din sistemul sanitar nu prevede acordarea unui spor aferent caracterului clinic al spitalului.
Daca reclamanta se refera la salariile de baza pentru personalul de specialitate medico-sanitar din unitatile clinice, actiunea sa este nefondata. Legiuitorul, prin O.U.G. nr.115/2004, a stabilit diferentiat cuantumul salariului pentru personalul ce lucreaza in unitati clinice, fata de cei ce lucreaza in unitati neclinice, sectia clinica universitara fiind definita in art.172 alin. 1 lit.i din legea nr.95/2006.
Conform adresei nr.O.B. 9864/1.09.2004 a Ministerului Sanatatii, intregul personal de specialitate medico-sanitar, indiferent daca este incadrat intr-o structura clinica sau neclinica, poate beneficia de salarizarea pentru unitati clinice numai daca ponderea paturilor din sectiile si compartimentele clinice este de cel putin 70% din numarul total de paturi al spitalului.
In prezent, Sectia a III-a a fost transformata in sectie clinica, iar Sectia exterioara "Dr. Clunet", desi este neclinica, va beneficia de salarizare la nivel clinic, ca urmare a majorarii numarului de paturi din sectiile clinice.
Reclamanta a formulat precizari la actiune aratand ca sporul corespunzator caracterului clinic consta in acordarea salariului de baza, la care se adauga sporuri si alte drepturi.
Reclamanta a solicitat si plata sumei de 1 leu, daune morale si a mai precizat ca intelege sa se judece in contradictoriu atat cu Ministerul Sanatatii Publice, cat si cu Autoritatea de Sanatate publica Iasi.
Paratul Ministerul Sanatatii Publice a invocat prin intampinare exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. Intemeindu-se pe dispozitiile H.G. nr.743/2003, H.G. nr.168/2005, H.G. nr.862/2006, Legii nr.270/2003, Legii nr.95/2006, Legii nr.500/2002, Ordinului nr.755/2004 si Ordinului nr.896/2006, paratul a sustinut ca nu exista raporturi de munca intre el si reclamanta, iar actele normative nu prevad ca ministerul are obligatia de a plati salariile personalului din unitatile sanitare publice.
Pe fondul cauzei, paratul a aratat ca solicitarea reclamantei nu are temei legal. Denumirea unitatii sanitare nu implica o anumita salarizare, iar legiuitorul a folosit notiunea de unitati sanitare numai pentru personalul ale carui salarii sunt stabilite la punctul I din anexa nr.1, notiunea de unitate clinica fiind folosita in sensul de sectie/compartiment fara personalitate juridica, aflata in structura unei unitati sanitare, asa incat, din interpretarea legii, rezulta ca in cazurile prevazute la punctul II sunt salarizate numai sectiile clinice.
Parata Autoritatea de Sanatate Publica Iasi a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, intrucat nu este angajatorul reclamantei si a aratat ca actiunea este neintemeiata deoarece reclamanta nu isi desfasoara activitatea intr-o sectie clinica a Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iasi, astfel ca nu poate fi salarizata conform grilei de salarizare aplicabile unitatilor sanitare clinice.
Prin sentinta civila nr.1973 din 26 octombrie 2007, Tribunalul Iasi a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Autoritatea de Sanatate Publica Iasi si a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Sanatatii Publice.
A admis in parte actiunea, astfel cum a fost precizata, formulata de reclamanta D.S. in contradictoriu cu paratii Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi si Ministerul Sanatatii Publice, care au fost obligati sa plateasca reclamantei drepturi salariale reprezentand diferenta dintre salariul efectiv incasat si salariul cuvenit potrivit O.U.G. nr.115/2004, anexa 1, punct II, lit.A, pentru perioada 1.03.2004 - 30.04.2007.
A respins cererea reclamantei de obligare a paratilor la plata daunelor morale si a cheltuielilor de judecata.
A respins actiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu parata Autoritatea de Sanatate Publica Iasi, pentru lipsa calitatii procesuale pasive.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Sanatatii Publice este neintemeiata. Potrivit art.16 lit.i din Legea nr.95/2006, Ministerul Sanatatii Publice elaboreaza normele de organizare si functionare a unitatilor care asigura asistenta de sanatate publica, autorizeaza si controleaza activitatea institutiilor de sanatate publica si asigura finantarea unitatilor din subordine. De asemenea, desi in art.188 din Legea nr.95/2006 se prevede faptul ca spitalele publice sunt institutii publice finantate integral din venituri proprii, in art.190 alin. 1 lit.a se prevede ca spitalele primesc, in completare, sume de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii publice sau al ministerelor ori institutiilor publice centrale cu retea sanitara proprie.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Autoritatea de Sanatate Publica Iasi este intemeiata. Potrivit dispozitiilor art.17 din Legea nr.95/2006, autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate cu personalitate juridica, subordonate Ministerului Sanatatii Publice, care pun in aplicare politica si programele nationale de sanatate publica pe plan local, identifica problemele locale prioritare de sanatate publica, elaboreaza si implementeaza actiuni locale de sanatate publica. S-a mai retinut ca, din cuprinsul Legii nr.95/2006, nu rezulta ca autoritatile de sanatate publica au vreo atributie legata de asigurarea finantarii spitalelor.
Pe fondul cauzei, s-a retinut ca reclamanta este salariata paratului Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi pe postul de asistenta medicala, desfasurandu-si activitatea in cadrul sectiei a IV-a "Dr. Clunet", conform mentiunilor din carnetul de munca si raspunsurilor la interogatoriu.
Din cuprinsul Ordinului Ministerului Sanatatii si Familiei nr.200/2003 anexa 3, rezulta ca Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi avea in structura sa atat sectii clinice (sectiile I, a II-a, de chirurgie toracica si ATI), cat si sectii neclinice (sectia a III-a si sectia exterioara "Dr. Clunet"). Aceasta structura este mentinuta si prin Ordinul Ministerului Sanatatii Publice nr.64/17.01.2007, pentru ca ulterior, prin Ordinul nr.185/1.02.2007, sectia a III-a sa fie transformata din sectie neclinica in sectie clinica.
Prin O.U.G. nr.115/2004, aprobata prin Legea nr.125/2005, legiuitorul a stabilit grile de salarizare diferite pentru personalul de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar care isi desfasoara activitatea in unitatile clinice si pentru personalul de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar care isi desfasoara activitatea in unitati sanitare, altele decat cele clinice. Intrucat reclamanta isi desfasoara activitatea in cadrul sectiei neclinice "Dr. Clunet", aceasta a fost salarizata potrivit grilei de salarizare stabilite pentru unitatile sanitare, altele decat cele clinice, prevazuta in anexa 1 punctul I din O.U.G. nr.115/2004.
Potrivit dispozitiilor art.172 alin. 1 lit.h din Legea nr.95/2006, spitalul clinic este spitalul care are in componenta sectii clinice universitare care asigura asistenta medicala, desfasoara activitate de invatamant, cercetare stiintifica-medicala si de educatie continua, avand relatii contractuale cu o institutie de invatamant superior. De asemenea, potrivit dispozitiilor art.165 din aceeasi lege, spitalul este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate juridica, ce furnizeaza servicii medicale. In acelasi sens, si dispozitiile art.1 din Legea nr.270/2003 defineau spitalul ca fiind unitatea sanitara cu paturi, publica sau privata, de utilitate publica, cu personalitate juridica, ce asigura servicii medicale. Fata de aceste dispozitii legale, s-a retinut ca atunci cand legiuitorul foloseste termenul de unitate se refera in exclusivitate la spital si nu la sectii sau subunitati ale acestuia.
In consecinta, prin termenul de unitate clinica folosit in O.U.G. nr.115/2004 anexa 1 punctul II, se intelege spital clinic si nu o sectie clinica din cadrul unui spital. Reclamanta, fiind angajata unui spital clinic, trebuia salarizata potrivit grilei de salarizare prevazute pentru unitatile clinice, neavand relevanta faptul ca sectia in care aceasta isi desfasoara activitatea este o sectie neclinica. Astfel, in mod gresit, paratul, interpretand termenul de unitate clinica din anexa 1 punctul II ca facand referire la sectie clinica si nu la spital, a salarizat-o pe reclamanta in temeiul grilei prevazute in anexa 1 punctul I pentru unitati sanitare, altele decat cele clinice, actiunea reclamantei fiind intemeiata pentru perioada 21.06.2004-30.04.2006.
In ceea ce priveste cererea reclamantei de obligare a paratilor la plata diferentelor de drepturi salariale pentru perioada martie 2004 - 20.06.2004, aceasta apare ca neintemeiata deoarece in perioada aratata reclamanta a avut suspendat contractul de munca, beneficiind de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului. De asemenea, este neintemeiata si cererea reclamantei de obligare a paratilor la plata acestor diferente salariale pentru perioada ulterioara datei de 1 mai 2007, avand in vedere faptul ca insasi reclamanta, prin raspunsul la interogatoriu, a recunoscut ca incepand cu luna mai 2007 a beneficiat de salarizare la nivel clinic.
A fost considerata ca neintemeiata si cererea reclamantei de obligare a paratilor la plata de daune morale, avand in vedere ca, in speta, nu s-a facut dovada prejudiciului moral suferit de reclamanta ca urmare a neacordarii drepturilor salariale cuvenite.
S-a respins si cererea reclamantei de obligare a paratilor la plata cheltuielilor de judecata, in cauza nefacandu-se dovada cuantumului acestor cheltuieli.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs paratii Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi si Ministerul Sanatatii Publice.
In motivarea recursului, neincadrat in drept, recurentul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi sustine ca hotararea este nelegala, instanta de fond incalcand si ignorand toata legislatia din domeniul sanatatii care diferentiaza salarizarea la nivel clinic si neclinic. Interpretand gresit art.172 din Legea nr.95/2006 si art.1 din Legea nr.270/2003, instanta retine ca atunci cand legiuitorul foloseste termenul de unitate se refera in exclusivitate la spital si nu la sectii sau subunitati ale acestuia. In orasele universitare toate spitalele clinice au in subordine si alte sectii, care, daca nu indeplinesc cumulativ niste conditii, sunt de regula salarizate la nivel neclinic.
A mai aratat recurentul ca hotararea nici nu poate fi pusa in executare, singura institutie care plateste salarii fiind Casa de Asigurari de Sanatate, care trebuia introdusa in cauza.
In motivarea recursului, intemeiat in drept pe dispozitiile art.304 pct.8 si 9 si art.3041 Cod proc. civila, recurentul Ministerul Sanatatii Publice sustine, in primul rand, ca instanta de fond a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive prin interpretarea gresita a dispozitiilor legale pe care le-a invocat, respectiv art.16 lit.i din Legea nr.95/2006 si art.190 alin. 1 lit.a din acelasi act normativ. Art.16 lit.i din Legea nr.95/2006 trebuie coroborat cu dispozitiile art.13 din acelasi act normativ si cu dispozitiile art.14 din H.G. nr.862/2006, in sensul ca unitatile din subordine la care face referire art.16 lit.I) din Legea nr.95/2006 sunt unitatile/institutiile clar identificate in anexa nr.2 la H.G. nr.862/2006 si nu toate unitatile sanitare din sistemul public. De asemenea, in alin. 2 al art.190, legiuitorul detaliaza care sunt activitatile pentru care, de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului Sanatatii Publice, spitalele clinice cu sectii universitare pot primi sume de bani.
In ceea ce priveste fondul cauzei, instanta a interpretat eronat dispozitiile O.U.G. nr.115/2004. Legiuitorul a folosit notiunea de unitati sanitare numai pentru personalul ale carui salarii sunt stabilite la punctul I din anexa nr.1. Pentru salariile personalului de la punctul II anexa 1, legiuitorul nu a mai uzitat notiunea de unitati sanitare, ci s-a rezumat la aceea de unitati clinice, institute si centre medicale. Daca legiuitorul ar fi dorit ca salariile prevazute la punctul II sa se aplice la nivel de unitate sanitara, ar fi pastrat aceeasi formulare ca la punctul I. Astfel, din interpretarea legii, rezulta ca, in cazurile prevazute la punctul II, sunt salarizate conform grilei numai sectiile clinice, in care, in afara activitatilor de asistenta medicala, se desfasoara si activitate de invatamant si cercetare stiintifica medicala si educatie medicala continua, fiind angajat cel putin un cadru didactic universitar prin integrare clinica.
Prin intampinarea formulata, intimata Autoritatea de Sanatate Publica Iasi a aratat ca in mod corect instanta a retinut lipsa calitatii sale procesuale pasive. Pe fondul cauzei, intimata a precizat ca reclamanta nu isi desfasoara activitatea intr-o sectie clinica, deci nu poate fi salarizata conform grilei de salarizare aplicabile unitatilor clinice, actiunea sa fiind neintemeiata.
Cu privire la recursul declarat de paratul Ministerul Sanatatii Publice, s-a invocat din oficiu exceptia tardivitatii introducerii recursului.
Exceptia este intemeiata.
Sentinta civila nr.1973 din 26.10.20076 pronuntata de Tribunalul Iasi a fost comunicata recurentului Ministerul Sanatatii Publice la data de 22.11.2007.
Conform art.80 din Legea nr.168/1999, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotararii instantei de fond, iar art.302 Cod proc. civila, cu care se completeaza in mod corespunzator dispozitiile Legii nr.168/1999, prevede ca recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca.
Recurentul a depus cererea de recurs la Tribunalul Iasi, fiind inregistrata la data de 11.12.2007, in conditiile in care termenul de recurs, calculat conform art.101 alin. 1 Cod proc. civila, s-a implinit la data de 3.12.2007.
In conformitate cu dispozitiile art.104 Cod proc. civila, actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui.
Art.111din Regulamentul de ordine interioara al instantelor, aprobat prin Hotararea nr.387 din 22.09.2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, prevede ca la cererile de apel sau de recurs primite prin posta se vor atasa si plicurile in care au fost expediate.
Din examinarea plicului atasat la cererea de recurs rezulta ca aceasta a fost predat la oficiul postal la data de 6.12.2007, deci ulterior implinirii termenului de recurs, nefiind aplicabile dispozitiile art.104 Cod proc. civila.
Termenul prevazut de art.80 din Legea nr.168/1999 este unul imperativ, iar neexercitarea recursului in acest termen atrage decaderea, in temeiul dispozitiilor art.103 alin.1 Cod proc.civila.
Fata de recursul declarat de Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi, intemeiat in drept pe dispozitiile art.304 pct.9 si art.3041 Cod proc. civila, curtea a constatat urmatoarele:
Intimata reclamanta D.S. este salariata recurentului parat Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi pe postul de sora medicala principala, desfasurandu-si activitatea in cadrul sectiei a IV-a "Dr. Clunet". Din examinarea structurii organizatorice a recurentei pentru perioada martie 2004 - martie 2007, aprobate prin ordinele succesive ale Ministrului Sanatatii Publice, rezulta ca sectia exterioara "Dr. Clunet" nu a fost o sectie clinica.
Interpretand dispozitiile art.172 alin. 1 lit.h si art.165 din Legea nr.95/2006, precum si art.1 din Legea nr.270/2003, instanta de fond a retinut ca legiuitorul, atunci cand foloseste termenul de unitate, se refera in exclusivitate la spital, nu la sectii sau subunitati ale acestuia, asa incat, prin termenul de unitate clinica folosit in O.U.G. nr.115/2004 anexa 1 punctul II, se intelege spital clinic, si nu o sectie clinica din cadrul uni spital.
O atare interpretare este gresita. Chiar in Legea nr.95/2006, legiuitorul a folosit notiunea de "unitate", dar nu cu sensul de "spital". Astfel, cu titlu exemplificativ, in art.172 alin. 1, pentru a defini o serie de termeni si notiuni, legiuitorul foloseste cuvantul "unitate", dar nu pentru a se referi la spital, ci la institute si centre medicale clinice, sanatorii, preventorii sau alte institutii publice specializate. Este evident ca atunci cand a avut in vedere spitalul, ca unitate sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate juridica, ce furnizeaza servicii medicale, legiuitorul a folosit chiar termenul de spital, neputandu-se stabili o echivalenta intre cele doua notiuni, respectiv unitate si spital.
In ceea ce priveste spitalul clinic, relevant pentru definirea unui spital ca spital clinic este ca in componenta sa sa existe sectii clinice universitare care asigura asistenta medicala, desfasoara activitate de invatamant, cercetare stiintifica-medicala si de educatie continua. In acest context, sectia clinica, care confera spitalului titulatura "clinic", este "unitatea clinica" avuta in vedere de legiuitor in O.U.G. nr.115/2004 anexa nr.1 punctul II. Daca ar fi dorit ca intreg personalul de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar din cadrul unui spital clinic sa beneficieze de salariile de baza prevazute in anexa nr.1 punctul II, legiuitorul ar fi folosit notiunea de spitale clinice, alaturat notiunilor de institute si centre medicale.
In aceste conditii, salariul de baza al reclamantei a fost cel prevazut in O.U.G. nr.115/2004 anexa nr.1 punctul I, nu punctul II.
In consecinta, fata de considerentele expuse, retinand ca prima instanta a aplicat gresit dispozitiile legale mentionate, fiind incident motivul de recurs prevazut de art.304 pct.9 Cod proc. civila, avandu-se in vedere si dispozitiile art.312 alin. 2 si 3 Cod proc. civila, se va admite recursul declarat de parata Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi si se va modifica in parte sentinta, in sensul ca se va respinge cererea reclamantei privind plata diferentelor de drepturi salariale pentru perioada 1.03.2004 - 30.04.2007. Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei.