Intră rapid în contul tău InfoDosar pentru dosare urmărite, notificări și activitate recentă.
Intră rapid în contul tău InfoDosar pentru dosare urmărite, notificări și activitate recentă.
Urmărește inteligent dosarul din instanță.
Primești notificări la fiecare modificare.
Din anul 2015, zi de zi!
REZOLUȚIA MSC.337(91) din 30 octombrie 2012 Adoptarea Codului privind nivelurile de zgomot la bordul navelor
Comitetul de siguranță maritimă, Amintind articolul 28 (b) al Convenției privind crearea Organizației Maritime Internaționale referitor la funcțiile comitetului, amintind, de asemenea, rezoluțiile A.343(IX) și A.468(XII) prin care Adunarea Organizației a adoptat Recomandarea privind metodele de măsurare a nivelurilor de zgomot în posturile de ascultare și, respectiv, Codul privind nivelurile de zgomot la bordul navelor, recunoscând necesitatea stabilirii limitelor obligatorii ale nivelului de zgomot în încăperile de mașini, compartimentele de comandă, atelierele de lucru, încăperile de locuit și alte încăperi de la bordul navelor, ținând seama de experiența acumulată în ceea ce privește controlul zgomotului și nivelurile admisibile de expunere odată cu adoptarea Rezoluției A.468(XII), notând regula II-1/3-12 din Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS), așa cum a fost amendată (denumită în continuare Convenția), adoptată prin Rezoluția MSC.338(91), privind protecția împotriva zgomotului, notând, de asemenea, faptul că regula mai sus menționată II-1/3-12 prevede ca navele să fie construite astfel încât să se reducă zgomotul la bord și să se protejeze personalul împotriva zgomotului, conform Codului privind nivelurile de zgomot la bordul navelor (denumit în continuare Cod), luând în considerare, la cea de-a nouăzeci și una sesiune a sa, recomandarea făcută la cea de-a cincizeci și șasea sesiune a sa de către Subcomitetul pentru proiectarea navelor și echipament, 1. adoptă Codul privind nivelurile de zgomot la bordul navelor, al cărui text este prevăzut în anexa la prezenta rezoluție; 2. invită guvernele contractante la Convenție să noteze că acest cod va intra în vigoare la 1 iulie 2014, odată cu intrarea în vigoare a regulii II-1/3-12 din Convenție; 3. solicită secretarului general să transmită tuturor guvernelor contractante la Convenție copii certificate ale prezentei rezoluții și ale textului codului, conținute în anexă; 4. solicită în plus secretarului general să transmită copii ale acestei rezoluții și ale anexei tuturor membrilor Organizației care nu sunt guverne contractante la Convenție.
Anexă
la Rezoluția MSC.337(91) CODUL privind nivelurile de zgomot la bordul navelor INTRODUCERE Capitolul 1 Generalități 1.1. Domeniu de aplicare 1.2. Scop 1.3. Aplicare 1.4. Definiții
Apendice 2 RECOMANDARE PRIVIND INCLUDEREA SURSELOR DE ZGOMOT ÎN SISTEMELE DE MANAGEMENT AL SIGURANȚEI
Apendice 3 METODE RECOMANDATE PENTRU ATENUAREA ZGOMOTULUI
Apendice 4 PROCEDURA SIMPLIFICATĂ PENTRU DETERMINAREA EXPUNERII LA ZGOMOT
Introducere 1. Codul privind nivelurile de zgomot la bordul navelor (denumit în continuare Codul) a fost elaborat în scopul asigurării standardelor internaționale pentru protecția împotriva zgomotului, reglementat prin regula II-1/3-12 din Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS), așa cum a fost amendată. Deși Codul este considerat, în mod legal, ca un instrument obligatoriu în temeiul Convenției SOLAS, anumite prevederi din Cod au totuși un caracter de recomandare sau un caracter informativ (a se vedea paragraful 1.1.3). 2. Prezentele reguli, recomandări și note au scopul de a asigura administrațiilor instrumentele pentru promovarea mediilor, care salvează auzul la bordul navelor. Totuși, aceasta este o temă dinamică, care se ocupă de mediile umane și tehnice în care acestea interacționează. De la caz la caz, regulile și recomandările vor evolua, în mod necesar, ca urmare a progresului diferitelor tehnologii, precum și a regulilor practice de management al siguranței. Din acest motiv, administrațiile sunt încurajate să transfere experiența și informațiile primite de la organizațiile recunoscute, operatorii de nave și proiectanții de echipament în scopul îmbunătățirii acestui cod. 3. Codul a fost elaborat ținând seama de navele convenționale de pasageri și de marfă. În timp ce anumite tipuri și dimensiuni de nave au fost scutite de aplicarea sa, se recunoaște faptul că punerea sa în aplicare la navele care diferă în mod semnificativ de tipurile convenționale de nave referitor la proiectare sau operațiuni ar putea necesita o analiză specială. 4. Organizația a adoptat o recomandare cu privire la metodele de măsurare a nivelurilor de zgomot în posturile de ascultare [Rezoluția A.343(IX)], pe care acest cod nu intenționează să o înlocuiască. Această recomandare se referă la interferența dintre zgomotul de la bordul navei și recepția corespunzătoare a semnalelor sonore externe de navigație și, deși metodele de măsurare a nivelurilor de zgomot în conformitate cu prevederile Recomandării și Codului diferă, aceste documente vor fi considerate compatibile deoarece prezentul cod analizează, în primul rând, efectul zgomotului asupra sănătății și confortului. Va fi necesar să se acorde atenție existenței compatibilității între cerințele generale și cerințele privind percepția auditivă a semnalelor de navigație.
Generalități 1.1. Domeniu de aplicare 1.1.1. Codul are ca scop asigurarea standardelor pentru prevenirea apariției nivelurilor potențial periculoase de zgomot la bordul navelor și pentru furnizarea standardelor privind un mediu acceptabil pentru navigatori. Aceste standarde au fost elaborate pentru navele de pasageri și navele de marfă. Întrucât unele mărimi de nave și anumite tipuri de servicii de nave au fost scutite de aceste cerințe, se recunoaște faptul că punerea completă în aplicare a Codului la navele care diferă în mod semnificativ de navele convenționale va necesita o analiză specială. Codul este destinat să servească drept bază pentru un standard de proiectare, care aplicat în mod corespunzător pe baza concluziilor satisfăcătoare de la probele pe mare, are ca rezultat emiterea unui raport de inspecție cu privire la zgomot. Conformitatea permanentă cu planul operațional se bazează pe ipoteza că echipajul va fi instruit cu privire la principiile de protecție personală și de menținere a măsurilor de atenuare. Acestea s-ar putea impune în baza proceselor și practicilor dinamice puse în aplicare conform capitolului IX din Convenția SOLAS. 1.1.2. Cerințele și recomandările sunt pentru:.1 măsurători ale nivelurilor și expunerilor la zgomot;.2 protejarea navigatorilor împotriva riscului de pierdere a auzului din cauza zgomotului în condițiile când nu este posibil să se limiteze zgomotul la un nivel care nu este potențial periculos;.3 limitele privind nivelurile de zgomot maxime acceptabile pentru toate spațiile în care navigatorii au în mod normal acces; și.4 verificarea izolației acustice între încăperile de locuit. 1.1.3. Deși acest cod este considerat din punct de vedere legal ca un instrument obligatoriu în temeiul Convenției SOLAS, următoarele prevederi ale prezentului cod au un caracter de recomandare, sunt opționale sau informative: - paragrafele 1.3.2 și 1.3.3; - paragrafele 3.4.2 și 3.4.3; - capitolul 5; - secțiunea 6.3; - secțiunea 7.3; - apendicele 2; - apendicele 3; - apendicele 4. 1.2. Scop Scopul Codului este acela de a limita nivelurile de zgomot și de a reduce expunerea navigatorilor la zgomot pentru ca:.1 să se asigure condiții de muncă în siguranță, având în vedere necesitatea comunicării verbale și auzirii alarmelor acustice, precum și necesitatea unui mediu în care deciziile raționale să poată fi executate în posturile de comandă, în încăperile de navigație și pentru echipament radio și în încăperile de mașini cu personal de cart;.2 să se protejeze navigatorii de nivelurile excesive de zgomot, care pot duce la pierderea auzului din cauza zgomotului; și.3 să se asigure navigatorului un grad acceptabil de confort în încăperile de odihnă și recreere și în alte spații și, de asemenea, să se asigure condițiile pentru recuperare ca urmare a efectelor expunerii la niveluri ridicate de zgomot. 1.3. Aplicare 1.3.1. Codul se aplică navelor noi cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 1.600. 1.3.2. Prevederile specifice referitoare la nivelurile potențial periculoase de zgomot, la atenuarea zgomotului și la echipamentul individual de protecție, conform Codului, pot fi aplicate navelor existente cu tonajul brut egal sau mai mare de 1600, în măsura în care este rezonabil și practic, după cum consideră Administrația. 1.3.3. Codul poate fi aplicat navelor noi cu un tonaj brut mai mic de 1.600, în măsura în care este rezonabil și practic, după cum consideră Administrația. 1.3.4. Codul nu se aplică:.1 ambarcațiunilor cu sustentație dinamică;.2 ambarcațiunilor de mare viteză;.3 navelor de pescuit;.4 navelor de montat țevi;.5 macaralelor plutitoare;.6 unităților mobile de foraj marin;.7 iahturilor de agrement care nu sunt destinate activităților comerciale;.8 navelor de război și navelor de transportat trupe;.9 navelor care nu sunt propulsate prin mijloace mecanice;.10 sonetelor; și.11 dragelor. 1.3.5. Codul se aplică navelor aflate în port sau pe mare care au navigatori la bord. 1.3.6. Derogări de la anumite cerințe pot fi acordate în condiții speciale de către Administrație, dacă se demonstrează cu documente că respectarea conformității nu este posibilă, în pofida luării măsurilor tehnice corespunzătoare și rezonabile de reducere a zgomotului. O astfel de derogare nu va include cabinele decât în cazuri excepționale. Dacă derogarea este acordată, trebuie să se asigure că îndeplinirea obiectivului acestui cod s-a realizat și că limitele expunerii la zgomot trebuie să fie considerate în conformitate cu capitolul 5. 1.3.7. În cazul navelor proiectate și utilizate pentru voiajuri scurte sau pentru alte servicii care necesită perioade scurte de exploatare, după cum consideră Administrația, paragrafele 4.2.3 și 4.2.4 pot fi aplicate numai atunci când nava este în port, cu condiția ca perioadele cu astfel de condiții să fie suficiente pentru odihna și recreerea navigatorilor. 1.3.8. Codul nu este destinat să se aplice cabinelor pentru pasageri și altor încăperi pentru pasageri, cu excepția cazului în care acestea sunt încăperi de lucru și sunt indicate de prevederile Codului. 1.3.9. În cazul reparațiilor, modificărilor și transformărilor de importanță majoră și al echipării navelor existente, trebuie să se asigure că zonele în care au fost făcute schimbări îndeplinesc cerințele prezentului cod pentru nave noi, în măsura în care Administrația consideră că este rezonabil și practic. 1.3.10. Codul se referă numai la surse de zgomot provenit de pe navă, cum ar fi zgomotul de la mașini și motoare de propulsie, dar nu include zgomotul produs de vânt/valuri/gheață, alarme, sistemele de comunicare cu publicul etc. 1.4. Definiții În scopul aplicării Codului se utilizează următoarele definiții. Definiții suplimentare sunt date în alte secțiuni ale Codului. 1.4.1. Încăperi de locuit: cabine, birouri ale navei (pentru managementul afacerilor navei), spitale, săli de mese, spații de recreere (cum ar fi saloane, camere pentru fumători, cinematografe, săli de sport, biblioteci și săli de jocuri și de agrement) și spații de agrement în aer liber utilizate de către navigatori. 1.4.2. Indice aparent ponderat de reducere acustică, R'(w): o valoare numerică singulară exprimată în decibeli (dB), care descrie gradul de eficiență generală de izolare acustică în situ a pereților, ușilor sau planșeelor (a se vedea standardul ISO 717-1: 1996, așa cum a fost amendat prin 1: 2006). 1.4.3. Nivel acustic echivalent continuu ponderat A, L(Aeq) (T): nivel de presiune acustică ponderat A al unui sunet staționar continuu care, într-un interval dat de timp de măsurare T, are aceeași presiune acustică medie pătratică ca a unui sunet considerat ce variază în timp. Acesta este exprimat în decibeli A [dB (A)] și se calculează cu următoarea formulă:
T P(a)[t]² 1 ⌠\'28 ───────── dt,
L(Aeq,T) = 10 log ── ⌡\'290 ²
T
P(0)
unde: T = timpul de măsurare; p(a)[t] = presiunea acustică instantanee ponderată A; p(0) = 20м Pa (nivel de referință al presiunii acustice). 1.4.4. Nivel de presiune acustică sau nivel de zgomot ponderat A: cantitate măsurată de un sonometru în care răspunsul în frecvență este ponderat conform curbei de ponderare A (a se vedea standardul 61672-1 din publicația IEC). 1.4.5. Nivel acustic echivalent continuu ponderat C, L(Ceq) (T): nivelul de presiune acustică ponderat C al unui sunet staționar continuu care, într-un interval dat de timp de măsurare T, are aceeași presiune acustică medie pătratică ca a unui sunet considerat ce variază în timp. Acesta este exprimat în decibeli C [dB (A)] și se calculează cu următoarea formulă:
T P(c)[t]² 1 ⌠\'28 ───────── dt,
L(Ceq,T) = 10 log ─── ⌡\'29 ²
T 0
P(0)
unde: T = timpul de măsurare; p(c)[t] = presiunea acustică instantanee ponderată C; p(0) = 20 м Pa (nivel de referință al presiunii acustice). 1.4.6. Nivel acustic de vârf ponderat C, L(Cpeak): nivelul de presiune acustică instantanee maximă. Aceasta este exprimată în decibeli C [dB (C)] și se calculează cu următoarea formulă:
P(peak)²
L(Cpeak) = 10 log ─────────, ²
P(0)
unde: P(peak) = presiunea acustică instantanee maximă ponderată C; p(0) = 20 м Pa (nivel de referință al presiunii acustice). 1.4.7. Nivel de presiune acustică sau nivel de zgomot ponderat C: cantitatea măsurată de un sonometru în care răspunsul în frecvență este ponderat conform curbei de ponderare C (a se vedea standardul 61672-1 din publicația IEC). 1.4.8. Spații cu echipaj permanent: spațiile în care prezența continuă sau prelungită a navigatorilor este necesară pentru perioade normale de funcționare. 1.4.9. Barjă macara: o navă echipată cu macarale instalate permanent, care sunt destinate în principal pentru efectuarea operațiunilor de ridicare. 1.4.10. Nivelul de expunere zilnică la zgomot [L(ex,24h)]: reprezintă nivelul echivalent de expunere la zgomot pentru o perioadă de timp de 24 de ore. L(ex,24h) = L(Aeq,T)
10 log[T/T(0)], unde: T este durata efectivă la bord; T(0) este durata de referință de 24 h. Nivelul total de presiune acustică echivalent continuu ponderat A [L(Aeq,T)] trebuie să fie calculat prin utilizarea diferitelor niveluri de zgomot [L(Aeq,T(i)] și perioadele de timp asociate, cu următoarea formulă: ┌ ┐ │1
n 0,1L(Aeq,T(i) │
L(Aeq,T) = 10 log │─ Σ [T(i) x 10 ] │, │T i=1 │ └ ┘
unde: L[Aeq,T(i)] este nivelul de presiune acustică echivalent continuu ponderat A, exprimat în decibeli, mediat pe intervalul T(i) n
T = Σ T(i) i=1
L(ex,24h) = L(Aeq,24h) atunci când la bord sunt navigatorii pe o perioadă de timp de 24 de ore. 1.4.11. Dragă: o navă care efectuează operațiuni de extragere a sedimentelor de pe fundul apei și care are instalat permanent la bord echipamentul de excavare. 1.4.12. Posturile de serviciu: acele încăperi în care se află echipamentul principal de navigație, echipamentul radio al navei sau sursa de energie de avarie sau acele încăperi în care se află centralizat echipamentul de monitorizare sau control al incendiului și, de asemenea, acele încăperi folosite pentru bucătării, oficii principale, magazii de provizii (cu excepția oficiilor izolate și a dulapurilor de serviciu), încăperi pentru poștă și încăperi de valori, ateliere, altele decât acelea care fac parte din încăperile de mașini și alte încăperi similare. 1.4.13. Nave cu sustentație dinamică: o navă care este operabilă pe apă sau deasupra apei și care are caracteristici diferite de acelea ale navelor convenționale de deplasament. În cadrul acestei definiții generale, o navă care prezintă una dintre următoarele caracteristici de mai jos este considerată a fi o navă cu sustentație dinamică:.1 greutatea sau o parte semnificativă a sa este echilibrată printr-un mod de operare bazat pe alte forțe decât forțele hidrostatice;.2 nava este aptă să opereze la viteze astfel încât funcția v radical g(L) este egală sau mai mare de 0,9, unde v este viteza maximă, L este lungimea la linia de plutire și g este accelerația datorită gravitației, toate aceste mărimi fiind exprimate în unități compatibile. 1.4.14. Navă existentă: o navă care nu este o navă nouă. 1.4.15. Navă de pescuit: o navă care este utilizată în scopuri comerciale pentru prinderea peștelui, balenelor, focilor, morselor și a altor resurse vii ale mării. 1.4.16. Pierderea auzului: pierderea auzului se evaluează în raport cu un prag auditiv de referință definit în mod convențional în standardul ISO 389-1 (1998). Pierderea auzului corespunde diferenței dintre pragul auditiv al subiectului examinat și pragul auditiv de referință. 1.4.17. Protecție auditivă: un dispozitiv purtat pentru a reduce nivelul de zgomot care ajunge la urechi. Căștile antizgomot pasive împiedică ajungerea zgomotului în urechi. Căștile antizgomot active generează un semnal care anulează zgomotul ambiental din căști. 1.4.18. Sonometru integrator: un sonometru conceput sau adaptat pentru a măsura nivelul mediei pătratice în timp a presiunii acustice ponderate A și C. 1.4.19. Încăperi de mașini: orice încăpere care conține mașini cu abur sau motoare cu combustie internă, pompe, compresoare de aer, căldări, recipiente de combustibil lichid, mașini electrice importante, stații de alimentare cu ulei, propulsoare, instalații frigorifice, instalații de stabilizare, mașina cârmei, instalații de ventilație și aer condiționat etc. și accesul la aceste încăperi. 1.4.20. Unitate mobilă de foraj în larg: o navă care poate fi angajată în efectuarea operațiunilor de foraj pentru explorarea sau exploatarea resurselor subsolului marin, cum ar fi hidrocarburi lichide sau gazoase, sulf ori sare. 1.4.21. Aripile punții de navigație: acele părți ale punții de navigație a navei care se extind spre bordurile navei. 1.4.22. Navă nouă: navă pentru care se aplică acest cod, în conformitate cu regula II-1/3-12.1 din Convenția SOLAS. 1.4.23. Zgomot: în sensul Codului, orice sunet care poate duce la slăbirea auzului, care poate fi dăunător pentru sănătate sau care poate fi periculos ori supărător în alte privințe. 1.4.24. Pierderea auzului din cauza zgomotului: o pierdere de auz care își are originea în celulele nervoase din interiorul melcului urechii ca urmare a efectelor zgomotului. 1.4.25. Nivel de zgomot: a se vedea nivelul de presiune acustică ponderat A (1.4.4). 1.4.26. Expuneri ocazionale: acele expuneri care de obicei au loc o dată pe săptămână sau cu o frecvență mai mică. 1.4.27. Sonetă: o navă care efectuează operațiuni pentru a instala piloni pe fundul mării. 1.4.28. Navă pentru montare conducte: o navă care este în mod special construită pentru montarea conductelor submarine sau utilizată în cadrul acestor operațiuni. 1.4.29. Condiții de port: condiții în care toate mașinile necesare numai pentru propulsie sunt oprite. 1.4.30. Niveluri de zgomot potențial periculoase: acele niveluri la care și de la care persoanele expuse la ele fără protecție riscă să își piardă auzul din cauza zgomotului. 1.4.31. Reparații, modificări și transformări de importanță majoră înseamnă o transformare a unei nave care modifică substanțial dimensiunile, capacitatea de transport sau puterea mașinilor, care schimbă tipul de navă, care modifică nava în alte privințe astfel încât, dacă ar fi fost o navă nouă, ar fi devenit obiectul prevederilor relevante. 1.4.32. Sunet: energia care este transmisă prin unde de presiune în aer sau în alte materiale și este cauza obiectivă a senzației auditive. 1.4.33. Nivel de presiune acustică L(p) sau SPL: nivel de presiune acustică, exprimat în decibeli (dB), al unui sunet sau zgomot, care se calculează cu următoarea formulă:
p²
L(p) = 10 log ──, ²
p(0)
unde: p = presiunea acustică, exprimată în Pascali; p(0) = м20 ma (nivel de referință al presiunii acustice). 1.4.34. Voiajuri de scurtă durată: voiajuri în care nava se află, în general, în marș, pe rute cu durate suficient de mari pentru ca navigatorii să aibă nevoie de somn sau de durate mari de repaus după serviciu. 1.4.35. Indice ponderat de reducere acustică, Rw: o valoare numerică unică, exprimată în decibeli (dB), care descrie performanța generală de izolare fonică (în laborator) a pereților, ușilor sau pardoselilor (a se vedea standardul ISO 717-1: 1997, așa cum a fost modificat prin 1: 2006).
/- 0,5 m, luându-se în considerare criteriul de măsurare de la paragraful 3.10.1). Măsurători suplimentare trebuie să fie efectuate și în alte locuri dacă apar diferențe importante, și anume mai mari de 10 dB (A) în nivelul acustic din interiorul camerei, în mod special în apropierea poziției capului unei persoane care se află în poziție șezând sau culcată. 3.13.2. Numărul de cabine măsurate nu trebuie să fie mai mic de 40% din totalul numărului de cabine. Cabinele care sunt în mod evident afectate de zgomot, și anume cabinele adiacente mașinilor sau carcaselor acestora, trebuie să fie luate în considerare întotdeauna. 3.13.3. Pentru navele cu un număr mare de cabine pentru echipaj, cum ar fi navele de pasageri/de croazieră, se poate accepta reducerea numărului de locuri de măsurare. Cabinele selectate pentru măsurători trebuie să fie reprezentative pentru grupul de cabine ce urmează a fi testat, prin selectarea acelor cabine din imediata apropiere a surselor de zgomot, după cum consideră Administrația. 3.13.4. Pe puntea deschisă, măsurătorile trebuie să fie efectuate în toate zonele destinate recreerii. 3.14. Măsurători în încăperile neocupate în mod normal 3.14.1. În plus față de încăperile menționate în secțiunile 3.10-3.13, trebuie să fie efectuate măsurători în toate locațiile cu niveluri de zgomot deosebit de ridicate, unde navigatorii pot fi expuși, chiar și pentru perioade relativ scurte de timp, și în locațiile în care mașinile funcționează în mod intermitent. 3.14.2. În scopul de a limita numărul de măsurători și înregistrări nu este necesar ca nivelurile de zgomot să fie măsurate în încăperile neocupate în mod normal, în magazii, în zonele de punte și în alte încăperi care sunt situate la distanță față de sursele de zgomot. 3.14.3 În magaziile de marfă, microfonul trebuie să fie amplasat în cel puțin 3 locuri din magaziile unde personalul își desfășoară activitatea.
Denumirea camerelor și încăperilor navei Mărimea navei
Tonaj brut 1600-10000 Tonaj brut ≥ 10000
4.2.1 Încăperi de lucru (a se vedea 5.1)
Încăperi de mașini*5) 110 110
Compartimente de comandă a mașinilor 75 75
Ateliere, altele decât acelea care fac parte din compartimentele de mașini 85 85
Încăperi de lucru*6) nespecificate (alte zone de lucru) 85 85
4.2.2 Încăperi de navigație
Puntea de navigație și camerele hărților 65 65
Posturi de veghe, incluzând aripile punții de navigație*7) și ferestrele 70 70
Încăperi pentru echipament radio (cu echipamente radio care funcționează, dar nu produc semnale audio) 60 60
Încăperi pentru echipament radar 65 65
4.2.3 Încăperi de locuit
Cabine și infirmerii*8) 60 55
Săli de mese 65 60
Săli de recreere 65 60
Zone de recreere în aer liber (zone exterioare de recreere) 75 75
Birouri ale navei 65 60
4.2.4 Încăperi de serviciu
Bucătării care nu conțin echipamente în funcțiune pentru procesarea mâncării 75 75
Oficii de bucătărie și cambuze 75 75
4.2.5 Încăperi neocupate, în mod normal
Încăperi menționate în secțiunea 3.14 90 90 ___________ *5) Dacă nivelurile maxime de zgomot sunt depășite atunci când mașinile sunt în funcțiune (funcționarea este permisă numai dacă este acordată derogare în conformitate cu paragraful 1.3.6), staționarea trebuie să fie limitată la perioade foarte scurte de timp sau să nu fie permisă deloc. Zona trebuie să fie marcată în conformitate cu secțiunea 7.4. *6) Spre exemplu, zonele de lucru de pe punțile deschise, care nu sunt încăperi de mașini, și zonele de lucru de pe punțile deschise în care comunicarea este importantă. *7) Se face referire la Recomandarea privind metodele de măsurare a nivelului de zgomot în posturile de ascultare [Rezoluția A.343 (IX)], care este de asemenea aplicată. *8) Infirmerii: camere de tratament cu paturi. 4.3. Raport de inspecție privind măsurarea zgomotului 4.3.1. Trebuie să fie întocmit un raport pentru fiecare navă cu privire la măsurarea zgomotului. Acest raport trebuie să conțină informații cu privire la nivelurile de zgomot în diferite spații de la bord. Raportul trebuie să indice citirile măsurătorilor efectuate în fiecare loc de măsurare specificat. Locurile trebuie să fie marcate pe un plan general de amenajare sau pe desenele încăperilor de locuit anexate la raport sau trebuie să fie identificate în alt mod. 4.3.2. Modelul raportului de inspecție privind măsurarea zgomotului este prezentat în apendicele 1. 4.3.3. Raportul de inspecție privind măsurarea zgomotului trebuie să fie disponibil întotdeauna la bord și să fie accesibil pentru echipaj.
NOTĂ: Pentru a lucra în zonele A-D, sunt necesare protecții auditive ce limitează zgomotul la un nivel sub 85 dB (A). Pentru a lucra în zona E, protecțiile auditive nu sunt obligatorii, însă trebuie să existe acces la acestea în cazul în care nivelul zgomotului depășește 80 dB (A) pentru o perioadă mai mare de 8 ore. 5.4. Limita nivelului de zgomot echivalent continuu pe o perioadă de timp de 24 ore Ca o alternativă la conformitatea cu prevederile secțiunii 5.3 (figura 1), niciun navigator neprotejat nu trebuie să fie expus la un nivel de zgomot echivalent continuu pe o perioadă de timp de 24 ore mai mare de 80 dB (A). Durata de expunere zilnică a fiecărei persoane în încăperi care necesită utilizarea protecțiilor auditive nu trebuie să depășească 4 ore în mod continuu sau 8 ore în total. 5.5. Program de conservare a auzului 5.5.1. Un program de conservare a auzului poate fi prevăzut pentru navigatorii care lucrează în încăperi cu L(Aeq) > 85 dB (A) pentru a fi instruiți cu privire la pericolele datorate zgomotului și utilizarea protecției auditive, precum și pentru a monitoriza acuitatea auzului. Câteva din elementele unui program de conservare a auzului sunt următoarele:.1 teste inițiale și periodice audiometrice, administrate de către o persoană instruită și o persoană calificată în mod corespunzător, după cum consideră Administrația;.2 instruirea persoanelor expuse cu privire la pericolele implicate de expunerea la zgomot cu durată prelungită și de mare intensitate și cu privire la utilizarea corespunzătoare a protecțiilor auditive (a se vedea apendice 2);.3 menținerea actualizată a dosarului cu rezultatele măsurătorilor audiometrice;.4 analiza periodică a măsurătorilor și controlul acuității auditive a persoanelor având brusc o pierdere importantă a acuității auditive. 5.5.2. Un element opțional al unui program de conservare a auzului este controlul nivelului echivalent continuu de zgomot pe o perioadă de timp de 24 ore, la care sunt expuse persoanele care lucrează în încăperi cu nivel ridicat de zgomot. Acest control necesită calcularea nivelului echivalent continuu de zgomot pe o perioadă de timp de 24 ore. Dacă acest nivel din cadrul perioadei de timp de 24 ore nu respectă limitele prevăzute, durata de expunere trebuie să fie controlată sau trebuie să fie utilizate protecții auditive atunci când este necesar pentru ca expunerea persoanelor să se facă în cadrul acestor limite.
Între cabine:
R(w) = 35
Între sala de mese, camere de recreere, spații publice
și zone de agrement și cabine și spitale:
R(w) = 45
Între coridor și cabină:
R(w) = 30
Între cabine cu ușa de comunicare:
R(w) = 30. 6.2.2. Proprietățile de izolare a sunetului prin aer trebuie să fie determinate prin încercări de laborator, în conformitate cu standardul ISO 10140-2:2010, după cum consideră Administrația. 6.3. Montarea materialelor 6.3.1. Montarea materialelor și construcția încăperilor de locuit trebuie făcute cu grijă. În timpul probelor pe mare, dacă montarea materialelor ridică suspiciune, atunci trebuie să fie efectuate măsurători la bordul navelor pe un eșantion reprezentativ din fiecare tip de pereți, planșee, uși, așa cum s-a prevăzut la paragraful 6.2.1. și după cum consideră Administrația. 6.3.2. Indicele aparent ponderat de reducere a zgomotului acustică R'(w) trebuie să respecte cerințele paragrafului 6.2.1, cu o toleranță de până la 3 dB. NOTĂ: Măsurătorile în situ (la fața locului) trebuie să fie efectuate în conformitate cu standardul ISO 140-4:1998*10). Atunci când suprafața materialelor încercate este < 10 mp, o valoare minimă de 10 mp trebuie să fie luată în considerare pentru calcularea indicelui R'(w). ________ *)10 Standardul ISO 140-4 - Acustică - Măsurarea izolării acustice a clădirilor și a elementelor de construcții - Partea 4: măsurători în situ a izolației între încăperi la sunetele transmise prin aer.
Semne la intrarea în compartimentele cu zgomot (exemple în limba română) │ ├───────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┤ │80-85 dB (A) │NIVEL RIDICAT DE ZGOMOT - A SE UTILIZA PROTECȚII │ │ │AUDITIVE │ ├───────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤ │85-110 dB (A) │ZGOMOT PERICULOS - A SE UTILIZA ÎN MOD OBLIGATORIU │ │ │PROTECȚII AUDITIVE │ ├───────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤ │110-115 dB (A) │ATENȚIE: ZGOMOT PERICULOS - A SE UTILIZA ÎN MOD │ │ │OBLIGATORIU PROTECȚII AUDITIVE - NUMAI SCURTĂ STAȚIONARE│ ├───────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤ │>115 dB (A) │ATENȚIE: NIVEL DE ZGOMOT EXCESIV DE RIDICAT - A SE │ │ │UTILIZA ÎN MOD OBLIGATORIU PROTECȚII AUDITIVE - NU SE │ │ │PERMITE O STAȚIONARE MAI MARE DE 10 MINUTE. │ └───────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┘ "Semne la intrarea în compartimentele cu zgomot"
Apendicele 1 Model de raport de inspecție privind măsurarea zgomotului 1. Caracteristicile navei.1 Numele navei.2 Portul de înmatriculare.3 Numele și adresa armatorului, a operatorului sau a agentului.4 Numele și adresa constructorului navei.5 Locul construcției.6 Numărul IMO.7 Tonajul brut.8 Tipul navei.9 Dimensiunile navei - lungime - lățime - înălțime - pescajul maxim (corespunzător liniei de încărcare de vară).10 Deplasamentul navei la pescajul maxim.11 Data punerii chilei.12 Data livrării navei 2. Caracteristicile mașinilor.1 Motorul de propulsie Producător: Tip: Numărul de motoare:
Puterea maximă continuă nominală:
kW
Turația nominală de funcționare prevăzută la arbore:
rpm
Puterea nominală în exploatare:
kW.2 Motor diesel auxiliar Producător: Tip: Numărul de motoare:
Putere:
kW.3 Reductor principal:.4 Tipul elicei (elice cu pas fix, elice cu pas variabil, elice Voith-Schneider): Numărul elicelor: Numărul palelor:
Turația prevăzută a arborelui portelice:
rpm.5 Altele (în cazul configurațiilor speciale de
propulsie și putere).6 Ventilația în compartimentul mașinilor
Producător:
Tip:
Numărul de unități:
Diametrul ventilatorului:
m
Turația ventilatorului:
rpm/viteza variabilă (Da/Nu):
Debitul:
mc/oră
Presiunea totală: (Pa)
3. Aparate de măsură și personal.1 Aparate de măsură:
Aparate de măsură
Marca
Tipul
Nr. de serie
Sonometru
Microfon
Filtru
Ecran de vânt
Calibrator
Alte echipamente
.2 Calibrarea sonometrului: Data: Calibrare: Ora de început: Ora de sfârșit: Autoritatea competentă care efectuează inspecția:.3 Identificarea persoanelor/firmelor care efectuează măsurătorile 4. Condiții existente în timpul măsurătorii.1 Data măsurătorii: Ora de început: Ora de sfârșit:.2 Poziția navei în timpul măsurătorii:.3 Starea de încărcare a navei:.4 Condiții existente în timpul măsurătorii Pescaj prova: Pescaj pupa: Adâncimea apei sub chilă:.5 Condiții meteorologice Forța vântului: Starea mării:.6
Viteza navei:.7
Turația efectivă a arborelui portelice:
rpm.8
Pasul elicei:.9
Turația motoarelor de propulsie:
rpm.10
Puterea motoarelor de propulsie:
kW.11
Numărul motoarelor de propulsie în funcțiune:.12 Numărul motoarelor diesel auxiliare în funcțiune:.13 Numărul turbogeneratoarelor în funcțiune:.14 Tip de regim de ventilație în sala mașinilor (rapid, lent, variabil):.15 Încărcarea mașinilor (% puterea maximă continuă):.16 Alte echipamente auxiliare în funcțiune: Echipamente de ventilație, de încălzire și de aer condiționat în funcțiune. 5. Date privind măsurătorile
Limite de zgomot
Nivelul presiunii acustice măsurate
dB (A)
L(Aeq)
dB (A)
L(Ceq)
dB (C) L(Cpeak)
dB (C) NOTĂ: Măsurarea nivelului presiunii acustice L(Ceq) și L(Cpeak) trebuie să fie efectuată numai dacă se depășește limita de 85 dB (A) și sunt necesare protecții auditive. Încăperi de lucru Încăperi de mașini Compartimente de comandă a mașinilor Ateliere Zone de lucru nespecificate Încăperi de navigație Puntea de navigație și camere de cart Posturi de veghe, inclusiv aripile și ferestrele punții de navigație Compartimentele pentru echipament radio Compartimentele pentru echipament radar Încăperi de locuit Cabine și infirmerii Săli de mese Săli de recreere Zone de recreere în aer liber Birouri ale navei Încăperi de serviciu Bucătării care nu conțin echipamente în funcțiune pentru pregătirea mâncării Oficii de bucătărie și cambuze Încăperi neocupate în mod normal 6. Principalele măsuri de atenuare a zgomotului (Se menționează măsurile luate.) 7. Observații (Indicați orice excepție prevăzută de Cod.)
.
Numele
Adresa
..
Loc
Data
Semnătura
Anexă
Pagini pentru analiza în frecvență Analiza în frecvență pentru anumite zone poate avea ca rezultat o predicție cu mai multă acuratețe și corectitudine privind nivelul de zgomot și va ajuta la detectarea benzilor de frecvență specifice care depășesc limitele stabilite în capitolul 4. Instrucțiuni suplimentare pot fi găsite în standardul ISO 1996-2:2007. Apendicele 2 Recomandare privind includerea surselor de zgomot în sistemele de management al siguranței 1. Instrucțiuni pentru navigatori 1.1. Navigatorii trebuie să fie instruiți asupra pericolelor cauzate de expunerea la zgomot ridicat și prelungit și asupra riscurilor legate de pierderea auzului ca urmare a acestui zgomot. Instructajul trebuie să fie făcut întregului personal navigant de la momentul inițial al angajării în muncă și, ulterior, periodic, pentru cei care lucrează în mod regulat în spații cu un nivel de zgomot de peste 85 dB (A). Instructajul, așa cum s-a prevăzut în Cod, trebuie să includă:.1 limitele de expunere la zgomot și utilizarea indicatoarelor de avertizare;.2 tipurile protecțiilor auditive prevăzute, puterea lor de atenuare aproximativă și utilizarea și aplicarea lor corectă pe corpul uman, precum și efectele produse asupra comunicațiilor normale atunci când se poartă o astfel de protecție pentru prima oară;.3 politicile și procedurile companiei legate de protecția auditivă și, după caz, orice program de monitorizare ce poate fi disponibil pentru personalul navigant care lucrează în spațiile ce sunt supuse avertizărilor de zgomot; și.4 instrucțiuni privind posibilele semne de pierdere a auzului, cum ar fi țiuit în urechi, lipsa auzului sau senzația de ureche înfundată și tehnicile ce trebuie să fie urmate atunci când apar aceste simptome. 1.2. Navigatorii respectivi trebuie să primească acest instructaj deoarece este necesar pentru utilizarea și întreținerea corectă a utilajelor și a atenuatoarelor sau amortizoarelor de zgomot, în vederea eliminării producerii de zgomot inutil. 2. Responsabilitatea operatorilor de nave 1.1. Operatorul navei este responsabil de asigurarea mijloacelor pentru reducerea zgomotului și controlul aplicării și menținerii acestora, astfel încât să fie respectate cerințele Codului. 2.2. În cazul în care nivelurile de zgomot, în oricare încăpere, depășesc limita de 85 dB (A), armatorii trebuie să se asigure că:.1 încăperea este identificată și prevederile relevante din Cod sunt aplicate;.2 comandantul navei și ofițerii superiori ai navei cunosc importanța controlului privind accesul în încăperile cu zgomot și importanța utilizării protecției auditive adecvate;.3 sunt asigurate protecții auditive corespunzătoare și suficiente din punct de vedere cantitativ în cazul distribuirii individuale tuturor membrilor echipajului în cauză; și.4 comandantul navei și ofițerii superiori ai navei, precum și orice ofițer de siguranță al navei cunosc importanța necesității instruirii și informării corespunzătoare ce va fi efectuată la bordul navei. 2.3. În cazul în care instrumentele manuale, de bucătărie și alt echipament portabil produc niveluri de zgomot de peste 85 dB (A) în condiții normale de lucru, armatorii trebuie să se asigure că informațiile privind avertizarea asupra zgomotului au fost asigurate. 3. Responsabilitatea personalului navigant Navigatorii trebuie să cunoască responsabilitatea ce le revine pentru asigurarea că:.1 toate măsurile luate pentru controlul zgomotului sunt aplicate;.2 orice echipament defect pentru controlul zgomotului este raportat persoanelor responsabile conform sistemului de management al siguranței navei;.3 protecțiile auditive corespunzătoare sunt întotdeauna purtate atunci când se intră în zonele în care utilizarea acestora este prevăzută de indicatoarele de zgomot și că acestea nu sunt purtate în aceste încăperi, chiar și pentru perioade scurte de timp; și.4 protecțiile auditive prevăzute pentru utilizare nu sunt deteriorate sau utilizate în mod greșit și sunt menținute într-o stare de igienă corespunzătoare. 4. Alegerea protecțiilor auditive 4.1. Alegerea protecțiilor auditive corespunzătoare trebuie să fie efectuată în conformitate cu metoda HML, așa cum s-a descris în standardul ISO 4869-2:1994. Pentru a îndruma pe operatorii de nave și pe navigatori în alegerea corectă a protecției auditive, o scurtă descriere a metodei HML și a modului de utilizare a acesteia este indicată mai jos. 4.2. Metoda HML este o evaluare care se stabilește în conformitate cu standardul ISO 4869-2:1994, "Estimarea nivelurilor efective de presiune acustică ponderată - A, atunci când sunt utilizate protecții auditive". Utilizarea valorilor H, M și L necesită atât cunoașterea valorilor nivelurilor de presiune acustică ponderată - A [L(Aeq)] și ponderată - C [L(Ceq)] a zgomotului, cât și a valorilor HML pentru respectiva protecție auditivă, valori care vor fi asigurate de către producătorul protecției auditive. 4.2.1. Valorile HML ale protecției auditive exprimă gradul de atenuare a zgomotului pe care aceasta îl oferă la zgomot cu frecvențe înalte, medii și joase. Valorile H și M sunt utilizate la calcularea nivelului de protecție în cadrul expunerii la zgomote care au energia primară în domeniul frecvențelor medii și înalte. Acesta este cazul în care nivelurile măsurate L(Ceq) și L(Aeq) diferă între ele cu 2 dB sau mai puțin. 4.2.2. Valorile M și L ale protecției auditive sunt utilizate la calcularea nivelului de protecție în cadrul expunerii la zgomote care au componente semnificative de frecvență joasă și pentru care nivelurile măsurate L(Ceq) și L(Aeq) diferă cu mai mult de 2 dB în acele încăperi în care este necesară utilizarea protecției. 4.3. Un exemplu de utilizare simplă a metodei HML:
În cazul unei nave date, nivelul acustic măsurat în încăperea de mașini este de 110 dB (A), 115 dB (C). Protecțiile auditive selectate în acest caz trebuie să aibă următoarele caracteristici de atenuare, conform producătorului: H = 35 dB, M = 30 dB, L = 20 dB..1 Se notează valorile L și M ale protecțiilor auditive pe o linie verticală începând de la nivelul real de zgomot [110 dB (A)]..2 Se stabilește dacă zgomotul are componente de frecvență înaltă/medie. Dacă diferența L(Ceq) - L(Aeq) este mai mare de 2 dB, atunci zgomotul are componente de frecvență joasă (L) și dacă L(Ceq) - L(Aeq) este mai mic de 2 dB, zgomotul are componente de înaltă și medie frecvență (M)..3 Dacă sunetul are componente de frecvență înaltă/medie [L(Ceq) - L(Aeq) ≤ 2], se urmărește linia diagonală de la valoarea M și se citește nivelul de zgomot în interiorul protecțiilor auditive. În acest caz, nivelul zgomotului în interiorul protecțiilor auditive este de 80 dB(A), ceea ce înseamnă că atenuarea realizată de protecțiile auditive este suficientă pentru o perioadă de lucru mai mare de 8 ore pe zi..4 Dacă sunetul are componente de frecvență joasă [L(Ceq) - L(Aeq) >2] se urmărește linia diagonală de la valoarea L și se citește nivelul de zgomot în interiorul protecțiilor auditive. În acest caz, nivelul de zgomot în interiorul protecției auditive este mai mare de 85 dB(A), ceea ce înseamnă că protecțiile auditive nu sunt suficient de bune chiar și doar pentru 8 ore de lucru. Se va alege o protecție auditivă care are valoarea L mai mare de 25 dB. 4.4. Calculare prin metoda HML - Principii și exemple Determinarea fezabilității unei protecții speciale într-un anumit mediu cu zgomot poate fi, de asemenea, calculată. Valorile H, M și L pot fi utilizate pentru estimarea L'A (mărimea ponderată - A a nivelului de zgomot în ureche) pentru o protecție specială într-o anumită situație de zgomot..1 Se calculează L(Ceq) - L(Aeq) (Trebuie măsurate valorile L(Aeq) și L(Ceq)). Toate aparatele de măsură a nivelului de sunet de clasă 1 pot măsura ponderea A sau ponderea C..2 Dacă L(Ceq) - L(Aeq) este ≤ 2 dB, atunci nivelul de reducere a zgomotului predictibil (PNR) se calculează utilizând ecuația:
H - M
PNR = M - [ ───── * (L(Ceq) - L(Aeq) - 2)] 4
Dacă L(Ceq) - L(Aeq) este > 2 dB, PNR este calculat utilizând ecuația:
M - L
PNR = M - [ ───── * (L(Ceq) - L(Aeq) - 2)] 8.3 Apoi, PNR este scăzut din nivelul total real de zgomot, ponderat A în urechi cu protecția L'A: L'A = L(Aeq) - PNR Exemplu: Protecția auditivă are H = 35 dB, M = 25 dB, L = 20 dB Nivelul de zgomot în încăperea de mașini: L(Aeq) = 108,7 dB(A) L(Ceq) = 109,0 dB(C) L(Ceq) - L(Aeq) = 0,3 dB PNR = 25 - [(35 - 25)/4] * (0,3 - 2) = 29,3 dB L'A = 108,7 - 29,3 = 79,4 dB (A) În acest caz, nivelul de zgomot în interiorul protecțiilor auditive este sub 80 dB (A), ceea ce înseamnă că atenuarea zgomotului în interiorul protecțiilor auditive este suficientă pentru o perioadă de lucru de peste 8 ore pe zi. Apendicele 3 Metode recomandate pentru atenuarea zgomotului 1. Generalități 1.1. În vederea obținerii unei reduceri a zgomotului la bordul navelor, în conformitate cu limitele prevăzute în capitolele 4 și 5 din Cod, se va acorda o atenție sporită mijloacelor de reducere a zgomotului. Acest apendice are ca scop furnizarea informațiilor necesare în faza de proiectare a navei referitoare la acest aspect. 1.2. Măsurile privind controlul zgomotului, luate în faza de proiectare și construcție a navei, trebuie să fie supervizate de personal instruit în tehnicile de control al zgomotului. 1.3. Măsuri specifice ce pot fi luate pentru a controla nivelul zgomotului sau a reduce expunerea navigatorilor la zgomot periculos sunt indicate în secțiunile 2-10 din prezentul apendice. Este de subliniat faptul că nu va fi necesară implementarea, totală sau parțială, la toate navele a măsurilor recomandate în acest apendice. Acest cod nu asigură informații tehnice detaliate necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor de control al zgomotului în faza de construcție a navei sau pentru a decide ce măsuri sunt adecvate în cazuri speciale. 1.4. La aplicarea măsurilor de control al zgomotului trebuie să se verifice că normele și reglementările referitoare la structura navei, locuire și alte aspecte legate de siguranță nu sunt încălcate, iar utilizarea materialelor fonoabsorbante nu prezintă pericol pentru incendiu, siguranță sau sănătate și nici chiar acele materiale care din construcție sunt foarte subțiri sau se pot aplica pe suprafețe nu ar putea prezenta pericol de natură să poată compromite fie evacuarea, fie drenarea apei din încăperi. 1.5. Necesitatea controlului zgomotului va fi avută în vedere în stadiul de proiectare a navei, atunci când se va decide asupra diferitelor tipuri de motoare și mașini care vor fi instalate la bordul navei, asupra metodei de instalare și așezare a acestora în raport cu alte încăperi și asupra izolației acustice și amplasării încăperilor de locuit. 1.6. Având în vedere metoda utilizată în mod normal pentru construcția navei, este foarte probabil ca zgomotul produs de mașini și elice, care ajunge în încăperile de locuit și în alte încăperi situate în afara încăperilor de mașini, să fie de tipul celui generat de structurile navei. 1.7. În cazul stabilirii măsurilor care permit efectuarea în mod eficient și economic a controlului zgomotului de la instalațiile de mașini de la bordul navelor existente, ar putea fi necesară măsurarea zgomotului produs prin determinarea nivelului de presiune acustică ponderat - A, completată de o analiză de frecvență. 2. Izolarea surselor de zgomot 2.1. În cazul în care este posibil, toate motoarele sau mașinile care produc niveluri de zgomot peste limitele stabilite în secțiunea 4.2 din Cod trebuie să fie instalate în compartimente care nu necesită supraveghere permanentă (a se vedea paragraful 6.1 din acest apendice). 2.2. Cabinele de locuit trebuie să fie așezate, atât din punct de vedere vertical, cât și orizontal, cât mai departe posibil de sursele de zgomot, cum ar fi elicele sau motoarele de propulsie. 2.3. Atunci când este practic posibil, poziționarea încăperilor mașinilor trebuie să fie făcută în exteriorul suprastructurilor și rufurilor care au amenajate încăperi de locuit. În cazul în care acest lucru nu este posibil, trebuie să fie prevăzute, dacă se poate, culoare de trecere între încăperile mașinilor și încăperile de locuit. 2.4. Trebuie să se țină seama, atunci când este posibil, de faptul ca amplasarea încăperilor de locuit să se facă în rufuri pe punte și nu în suprastructuri care se extind până la bordul navei. 2.5. Atunci când este posibil, trebuie de asemenea avută în vedere separarea încăperilor în care funcționează mașinile de încăperile de locuit, de alte încăperi nelocuite, cum ar fi toalete sau spălătorii. 2.6. Pereți despărțitori corespunzători, pereți transversali, punți etc. pot fi necesare pentru a împiedica transmiterea zgomotului. Este important ca acestea să aibă o construcție corespunzătoare și să fie amplasate în raport cu sursa de zgomot și în așa fel încât să fie atenuată frecvența sunetului. 2.7. În cazul în care o încăpere, cum ar fi încăperea de mașini, urmează să fie separată între o zonă cu zgomot mare (în care nu trebuie să existe permanent echipaj) și o zonă cu mai puțin zgomot (în care trebuie să existe mereu echipaj), este preferabil să existe o separare completă a încăperii*11). _______ *11) În aceste cazuri, poate fi necesară asigurarea supravegherii instalației prin montarea alarmelor în compartimentele mai puțin zgomotoase și asigurarea mijloacelor de evacuare astfel încât navigatorii să poată părăsi aceste compartimente în condiții de siguranță. 2.8. Este recomandat ca în anumite încăperi să se utilizeze materiale fonoabsorbante pentru prevenirea creșterii nivelului de zgomot ca urmare a fenomenului de reverberație din pereții despărțitori, pereții transversali, punți etc. 3. Atenuatoare de zgomot pentru sistemele de evacuare și admisie a aerului 3.1. Sistemele de evacuare ale motoarelor cu ardere internă, sistemele de admisie a aerului în încăperile de mașini, în încăperile de locuit și alte spații trebuie să fie aranjate în așa fel încât debitul de aer care trece prin orificiile de evacuare să fie situate la distanță față de locurile frecventate de navigatori. 3.2. Atunci când este necesar, trebuie să fie montate amortizoare, echipamente de anulare a zgomotului sau atenuatoare de zgomot. 3.3. Pentru a reduce la minim nivelurile de zgomot în încăperile de locuit este necesar, în mod normal, să se reducă zgomotul de tipul celui produs de structura navei, prin izolarea sistemelor de evacuare și a anumitor conducte și a țevilor de legătură față de carcasele motoarelor sau pereții transversali etc. 4. Mașini închise în incinte 4.1. În încăperile în care există permanent echipaj sau în încăperile în care navigatorii ar putea să desfășoare pe perioade destul de lungi activități de întreținere sau revizii capitale și în cazul în care nu este posibil a se realiza separarea încăperilor, așa cum s-a prevăzut la secțiunea 2 din acest apendice, se va lua în considerare instalarea de incinte fonoabsorbante sau a unor incinte parțiale în jurul motoarelor sau mașinilor care produc niveluri de presiune acustică peste limitele prevăzute în secțiunea 4.2 din Cod. 4.2. În cazul în care nivelul de zgomot produs de motoarele sau mașinile instalate în încăperile menționate la paragraful 4.1 de mai sus, se situează în limitele criteriilor indicate la paragraful 5.3.1 din Cod și zona A din figura 5, este esențial să se ia măsuri de reducere a zgomotului. 4.3. Atunci când sunt prevăzute incinte fonoabsorbante, este important ca acestea să acopere în întregime sursa de zgomot. 5. Reducerea zgomotului în pupa corpului Pentru a reduce influența zgomotului în pupa corpului navei, în special în încăperile de locuit, încă din faza de proiectare a corpului navei în zona pupa trebuie să se aibă în vedere problemele legate de producerea zgomotului în pupa navei, de elice etc. 6. Izolarea postului de lucru al operatorului 6.1. În majoritatea încăperilor de mașini ar fi de dorit și recomandabil să se protejeze navigatorii aflați în activitate sau în cart prin asigurarea unui compartiment de comandă sau a unei alte încăperi similare izolată fonic (a se vedea paragraful 2.1 din acest apendice). 6.2. În sălile mașinilor unde trebuie să se supravegheze permanent funcționarea acestora, pentru nave de mici dimensiuni și la nave existente, unde nivelurile de zgomot sunt superioare limitei de 85 dB(A), este necesar să fie prevăzut la postul de comandă sau la postul de manevră un adăpost antizgomot, unde navigatorii de cart stau majoritatea timpului de lucru. În încăperile de mașini cu supraveghere permanentă de la bordul navelor mici și al navelor existente, unde nivelurile de zgomot depășesc limita de 85 dB (A), ar fi de dorit ca în postul de comandă sau la postul de guvernare să se asigure un adăpost antizgomot, în care persoana de cart să își poată petrece cea mai mare parte a timpului. 7. Controlul creșterii zgomotului în încăperile de locuit 7.1. Pentru a reduce nivelul zgomotului în încăperile de locuit, poate fi necesară luarea în considerare a izolării fonice a rufurilor care conțin aceste încăperi, față de restul structurii navei, cu suporți elastici. 7.2. De asemenea, se poate lua în considerare utilizarea unor îmbinări flexibile la pereții transversali, căptușeli și plafoane, precum și instalarea de pardoseli flotante în interiorul încăperilor de locuit. 7.3. Se pot utiliza perdele pentru acoperirea hublourilor sau ferestrelor și covoare în încăperile de locuit pentru a se asigura absorbția zgomotului. 8. Alegerea mașinilor 8.1. Zgomotul produs de fiecare subansamblu al mașinilor ce va fi instalat pe navă trebuie să fie luat în considerare încă din etapa proiectării. Zgomotul poate fi redus prin utilizarea unei mașini care produce mai puțin zgomot ce se propagă prin aer, fluide sau structura sa. 8.2. Producătorilor trebuie să li se solicite să furnizeze informații asupra zgomotului produs de mașinile lor și, de asemenea, metode recomandate de instalare pentru a reduce la minim nivelurile de zgomot. 9. Inspecție și întreținere Toate subansamblurile mașinilor, echipamentelor și încăperile de lucru conexe trebuie să fie inspectate periodic în cadrul sistemului de management al siguranței la bordul navei pentru a identifica orice caracteristici de protecție/reducere a zgomotului. Dacă în urma unei astfel de inspecții se constată defecte la mijloacele de protecție la zgomot sau alte defecte care produc zgomot excesiv, acestea vor fi remediate cât mai curând posibil. 10. Izolarea la vibrații 10.1. Ori de câte ori este necesar, mașinile vor fi poziționate pe suporturi elastice selectate cu atenție. Pentru a asigura o izolare eficientă la vibrații, suporturile trebuie să fie instalate pe o bază suficient de rigidă. 10.2. În cazul în care nivelul zgomotului structural (propagat prin structură) provenit de la mașinile auxiliare, compresoare, componente hidraulice, generatoare de curent, ventilatoare, conducte de evacuare și amortizore de zgomot este inacceptabil în încăperile de locuit și pe puntea de navigație, se va avea în vedere utilizarea suporturilor elastice. 10.3. Trebuie acordată atenție în cazul motoarelor închise în incinte împotriva zgomotului, ca acestea să fie montate pe suporți elastici, iar conductele de alimentare, tamburii și cablurile de alimentare să fie montate cu racorduri flexibile. Atunci când sunt prevăzute incinte fonoabsorbante, se poate lua în considerare montarea mașinilor pe un suport elastic, iar conductele, coloanele și cablurile de alimentare care deservesc aceste mașini vor fi montate cu racorduri flexibile. 11. Predicția zgomotului 11.1. Încă din faza de proiectare a navelor noi, proiectantul/șantierul naval poate estima prin calcule evaluări atestate sau prin alte metode nivelul zgomotului preconizat că va exista în anumite zone ale navei unde nivelul de zgomot poate depăși nivelurile acceptabile prevăzute în capitolul 4. 11.2. Predicțiile de zgomot menționate la paragraful 11.1 vor fi utilizate încă din faza de proiectare a navei pentru a identifica acele zone ale navei unde se vor lua în considerare măsurile de reducere a zgomotului, astfel încât limitele nivelului de zgomot prevăzute în secțiunea 4.2 din Cod să fie respectate. 11.3. Predicțiile de zgomot și toate măsurile de reducere a zgomotului planificate încă din faza de proiectare a navei vor fi însoțite de documente, în special în cazurile în care, conform previziunilor de zgomot, este de așteptat ca respectarea oricăror limite de zgomot prevăzute în secțiunea 4.2 din Cod să întâmpine dificultăți, în ciuda inițiativelor tehnice rezonabile. 12. Echipament pentru anularea zgomotului 12.1. Anularea zgomotului, cunoscută și ca antizgomot, este procesul care constă, în principal, în anularea zgomotelor repetitive de joasă frecvență (sub 500 Hz), cum ar fi acelea generate de motoare și echipamente rotative, prin introducerea unui semnal antizgomot care este egal cu semnalul de zgomot, dar defazat cu 180 de grade față de acesta. Antizgomotul este introdus în mediul înconjurător astfel încât să întâlnească zgomotul în zona care interesează. Apoi, aceste două semnale se anulează reciproc, eliminând efectiv o importantă cantitate de energie degajată de zgomot în mediul înconjurător. 12.2. Există câteva aplicații ale acestei tehnologii. Acestea includ:.1 Amortizoare de zgomot active, care și-au dovedit utilitatea în alte moduri de transport pentru reducerea zgomotului la sistemele de evacuare a gazelor de la motoarele cu ardere internă, compresoare și pompe de vid, fără inconveniențele cauzate de producerea contrapresiunii..2 Suporturi active, care pot limita vibrațiile de la motoarele rotative pentru a îmbunătăți confortul, a micșora uzura pieselor în mișcare și, în același timp, pentru a reduce zgomotul acustic generat de vibrații..3 Zone liniștite, fără zgomot care, în mod curent, includ sisteme de liniștire cu locuri de ședere și cabine silențioase, pentru diferite moduri de transport; în alte încăperi există posibilitatea amenajării de cușete antizgomot active pentru odihna și recuperarea navigatorilor;.4 Căști antifonice, care asigură o protecție mai bună a auzului decât antifoanele pasive, inclusiv la frecvențele joase. Căștile antifonice active pot permite, de asemenea, comunicarea, prin permiterea conversației normale, și îmbunătățirea siguranței la locul de muncă. 12.3. Se recomandă ca informațiile privind experiența dobândită din utilizarea acestor sisteme active de reducere a zgomotului să fie transmise Organizației pentru o mai bună evaluare a parametrilor lor de funcționare. 13. Zonelor de recuperare după expunerea la zgomot 13.1. Introducerea în construcția navelor a zonelor de recuperare după expunerea la zgomot poate fi utilizată ca o opțiune de proiectare la construcția navelor cu un tonaj brut mai mic de 1.600 sau a spărgătoarele de gheață. De asemenea, zonele de recuperare după zgomot pot fi luate în considerare în cazul prevederii lor în construcții specifice de nave care au de efectuat operațiuni foarte zgomotoase (de exemplu, operațiuni efectuate în aer/cu elicopterul sau operațiuni efectuate pe vreme nefavorabilă cu echipamente de poziționare dinamică) pe perioade de timp mai mari decât cele normale pentru activitatea maritimă de rutină. Utilizarea acestor zone va fi parte integrantă din principiile de exploatare în condiții de siguranță a navei conform Codului ISM. 13.2. Zonele de recuperare după expunerea la zgomot vor fi prevăzute în cazul în care nu există nicio altă soluție tehnică sau organizatorică fezabilă pentru reducerea zgomotului excesiv produs de sursele de zgomot. Apendicele 4 Procedura simplificată pentru determinarea expunerii la zgomot 1. Generalități 1.1. Pentru a se asigura că navigatorii nu vor fi expuși la un nivel de zgomot L(ex)(24) mai mare de 80 dB(A), acest apendice furnizează informațiile necesare asupra unei proceduri simplificate de determinare a expunerii la un anumit nivel de zgomot. 1.2. Determinarea expunerii la zgomot trebuie făcută în mod normal în conformitate cu prevederile standardului ISO 2009. 1.3. O metodă simplificată pentru determinarea nivelului de zgomot în timpul probelor pe mare sau staționării în port și un profil de activitate pentru membrii echipajului sunt descrise în continuare: 2. Analiza tipului de activitate/stabilirea profilului locului de muncă și a orelor de repaus în afara programului de lucru 2.1. Cu ajutorul listei de echipaj, vor fi definite diferite categorii (grupe) de posturi. Exemple: - comandant de navă - șef mecanic - electrician - bucătar - etc. 2.2. Pentru fiecare categorie de post, trebuie să fie definite, în mod individual, un profil de activitate. Profilul de activitate va fi legat de locul desfășurării activității la bordul navei. Exemple: - timonerie - birouri ale navei - compartimentul de comandă a mașinilor - ateliere - compartimentul mașinilor - bucătăria - etc. 2.3. Pentru fiecare categorie de post, timpul de lucru va fi împărțit în segmente (i) care corespund încăperii de lucru. O evaluare similară va fi făcută pentru perioadele de repaus (segmentele se bazează pe estimări făcute de armatorul navei/operatorul navei/angajatorul). Exemplu: O zi completă pentru un electrician se poate împărți în următoarele segmente:
i = 1 Atelier = T(1) = 5 ore
i = 2 Compartimentul de comandă a mașinilor = T(1) = 2 ore
i = 3 Birouri ale navei = T(1) = 2 ore
i = 4 Compartimentul mașinilor = T(1) = 1 oră
i = 5 Repaus în afara programului de lucru = T(1) = 14 ore
Total
= T(total) = 24 ore
3. Determinarea nivelului estimat de expunere la zgomot 3.1. Nivelul de expunere la zgomot poate fi calculat pe baza raportului privind măsurătorile de zgomot, a timpului estimat și a orelor de repaus în afara programului de lucru pentru fiecare categorie de activitate. Se presupune că limitele de zgomot pentru cabine și spațiile de recreere prevăzute de prezentul cod nu vor fi depășite. Se recomandă, în conformitate cu acest cod, să se utilizeze protecții auditive bine selectate. Se presupune că nivelul maxim de zgomot la lucrătorii care poartă protecții auditive nu depășește limita de 85 dB(A). 3.2. Contribuția locală a fiecărui zgomot este calculată folosind următoarea formulă: L(ex.24h,i) = L(Aeq,i)
10 log[T(i)/T(0)], în care: T(i) - perioada efectivă de timp de staționare în fiecare încăpere de la bordul navei; T(0) - perioada de timp de referință 24 h; L(Aeq,i) - nivelul acustic echivalent continuu, ponderat - A, pentru încăperea respectivă. 3.3. Nivelul de expunere la zgomot ponderat - A se calculează prin luarea în considerare a contribuției zgomotului din fiecare încăpere, după cum urmează:
n
L(ex.24h,i)
L(ex.24h) = 10log * ( Σ 10 ────────────)
i=1 10
Exemplu: Foaia de rezultate
Categoria de activitate Electrician Locul/încăperea
Puntea de comandă Birouri ale navei Compartimentul de comandă a mașinilor Ateliere Compartimentul mașinilor Bucătărie În afara orelor programului de lucru
Nivelul acustic echivalent continuu, pe curba ponderată - A L(Aeq,I) [dB(A)]
64 63 75 84 85 72 60
Durata de staționare în aceste încăperi T(1) [h]
0 2 2 5 1 0 14
Contribuția zgomotului L(ex,24h,I) [dB]
0 52,2 64,2 77,2 71,2 0 57,7
Nivelul de expunere la zgomot pe curba ponderată - A L(ex,24h) [dB] 78,3 ___________
ORDIN nr. 543 din 5 mai 2014 pentru publicarea acceptării Codului privind nivelurile de zgomot la bordul navelor, adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.337(91) a Comitetului de siguranță maritimă din 30 noiembrie 2012
DECIZIE nr. 227 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 650 din Codul de procedură civilă
DECIZIE nr. 230 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) și ale art. 108^5 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă din 1865
Acest site folosește cookie-uri. Detalii