DECIZIE nr. 343/2025

Dosar nr. 1.011/1/2025

Mariana Constantinescu - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului

Carmen Elena Popoiag - președintele Secției I civile

Adina Oana Surdu - președintele Secției a II-a civile

Elena Diana Tămagă - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal

Lavinia Dascălu - judecător la Secția I civilă

Denisa Livia Băldean - judecător la Secția I civilă

Liviu Eugen Făget - judecător la Secția I civilă

Dorina Zeca - judecător la Secția I civilă

Cristina Dobrescu - judecător la Secția I civilă

Rodica Zaharia - judecător la Secția a II-a civilă

Virginia Florentina Duminecă - judecător la Secția a II-a civilă

Ianina Blandiana Grădinaru - judecător la Secția a II-a civilă

Petronela Iulia Nițu - judecător la Secția a II-a civilă

Simona Maria Zarafiu - judecător la Secția a II-a civilă

Carmen Maria Ilie - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Luiza Maria Păun - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Maria Hrudei - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Alina Pohrib - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Alina Irina Prisecaru - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.011/1/2025 este legal constituit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare ( Regulamentul ).

2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

3. La ședința de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.209/86/2024, privind lămurirea următoarelor chestiuni de drept: Modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, în raport cu anexa nr. VI, capitolul I - Soldele de funcție/Salariile de funcție pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pct. 20 și 21 din lege în care se regăsesc valorile salariului de funcție și coeficienții salariali pentru anul 2022, având în vedere că sporul de studii superioare a fost menținut în Legea-cadru nr. 153/2017 și acordat în continuare la nivelul în plată pentru luna iunie 2017 până la 31 decembrie 2017, iar din 1 ianuarie 2018 a fost majorat cu 25% față de nivelul acordat în plată pentru luna decembrie 2017, fiind ulterior recunoscut prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2020 cu referire la Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 51/2019 și acordat în majorările salariale prin actele normative anuale de salarizare ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Legea nr. 5/2020, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2022, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2023 ) în raport cu termenii specifici folosiți de legiuitor pentru definirea drepturilor salariale prevăzute de lege pentru anul 2022.

Dacă, la calcularea salariilor de funcție ale agenților de poliție cu studii superioare, trebuie luată în considerare adăugarea valorii corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, prevăzut de legislația în vigoare până la 31 decembrie 2009, rezultând noul salariu de funcție prin referire la prevederile art. 9 din anexa nr. 10 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018, ori această valoare este inclusă în salariul de funcție acordat la nivelul studiilor superioare („S“) în tabelul din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

Care sunt categoriile de personal din cadrul Poliției Române care beneficiază de majorările salariale pentru anul 2022, conform anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în funcție de coeficienții prevăzuți pentru agenții de poliție cu studii superioare („S“) și studii medii („M“)?

5. Magistratul-asistent arată că, la dosar, a fost depus raportul întocmit.

6. Președintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele:

I. Titularul și obiectul sesizării

7. Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 28 februarie 2025, în Dosarul nr. 1.209/86/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 ), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

8. Sesizarea a fost înregistrată la 12 mai 2025, cu nr. 1.011/1/2025.

II. Normele legale incidente

9. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017

Aplicarea legii

Articolul 38 (…) (4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). (…)

Anexa nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare «Apărare, ordine publică și securitate națională»

Capitolul I - Soldele de funcție/Salariile de funcție pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională (…) 20 Funcții corespunzătoare gradului de agent-agent șef principal de poliție/penitenciare (șef formațiune) S 4259 4345 1,70 1,74 M 3950 4130 1,58 1,65 21 Funcții corespunzătoare gradului de agent-agent șef principal de poliție/penitenciare S 4173 4259 1,67 1,70 M 3900 4087 1,56 1,63

10. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

Articolul 34

(1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017

.), începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.

(2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

III. Expunerea succintă a procesului

11. Prin acțiunea introductivă, reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I. - Biroul Teritorial din I.P.J.

, în numele și pentru membrii de sindicat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean

, a solicitat obligarea acestuia la acordarea majorărilor salariale în raport cu nivelul studiilor, al funcțiilor și coeficienților prevăzuți în grila de salarizare ( anexa nr. VI, capitolul I pct. 21 - tabel cu salariile de funcții din Legea-cadru nr. 153/2017 ) pentru anul 2022, pentru agenții de poliție cu studii superioare cu diplomă de licență, către fiecare reclamant membru de sindicat, începând cu 1.03.2021 pentru fiecare lună în parte, în funcție de perioada de activitate a fiecărui membru de sindicat, dar și în continuare, până la emiterea dispoziției de salarizare corespunzătoare, precum și plata diferențelor salariale, actualizate.

12. S-a arătat că reclamanții sunt funcționari publici cu statut special în calitate de polițiști, conform Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 360/2002 ), angajați în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean

în funcția de agenți de poliție, își desfășoară activitatea profesională specifică atribuțiilor stabilite prin lege și și-au definitivat studiile superioare la instituțiile de învățământ superior din România obținând diplome de licență la terminarea programelor de învățământ, astfel încât, în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, polițiștii au dreptul la un salariu lunar care cuprinde salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și alte drepturi salariale în bani [ art. 7 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 ].

13. După stabilirea elementelor salariale în raport cu funcția ocupată de fiecare polițist, angajatorul I.P.J.

trebuia să aplice majorarea cu 1/4 începând cu 1.01.2019 și majorarea cu 1/3 începând cu 1.01.2020, cu raportare la grila de salarizare pentru anul 2022, nivelul agenților de poliție cu studii superioare, nivelul studiilor „S“, cu salariul de funcție de la 4173-4259 având coeficienți de la 1,67-1,70 conform tabelului din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

14. Art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 a prevăzut că, în perioada 2019-2022, (pentru polițiști) se va acorda o creștere a salariilor de funcție, fiecare majorare reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de funcție prevăzut pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018, în mod etapizat, prin acte normative emise în acest sens.

15. Se impune, așadar, aplicarea corectă a legii în ceea ce privește majorările anterior menționate, care se raportează la nivelul anului 2022, ce nu au fost respectate odată cu aplicarea etapizată a Legii-cadru nr. 153/2017, prin aceea că a fost utilizată baza de calcul/grila de salarizare prevăzută pentru anul 2022 a agenților de poliție cu studii medii, nicidecum a agenților de poliție cu studii superioare.

16. Prin întâmpinare, pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean

a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, deoarece în statul de organizare nu sunt prevăzute posturi de agent cu studii superioare, iar, conform fișelor posturilor, studiile necesare ocupării posturilor de agent de poliție sunt „studii liceale cu diplomă de bacalaureat“. Totodată, aceleași sarcini sunt îndeplinite și de către agenții de poliție care nu au absolvit studii superioare și nu beneficiază de acest spor, context în care, la stabilirea salariului, nu s-au luat în calcul coeficienții cu studii superioare.

17. În egală măsură, noile noțiuni juridice de salarizare pentru militari și polițiști, în vigoare după 1.01.2010, respectiv salariul funcției de bază/solda funcției de bază, sunt calculate în valori absolute, pe baza însumării valorilor fostelor elemente de salarizare, abrogate de noua legislație-cadru de salarizare.

18. În cadrul soluționării acțiunii, s-au dispus sesizarea instanței supreme și suspendarea judecății cauzei.

IV. Motivele reținute de titularul sesizării, care susțin admisibilitatea sesizării

19. Plecând de la prevederile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, instanța de trimitere a apreciat că trebuie îndeplinite următoarele condiții cumulative pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție: –

obiectul cererii de chemare în judecată să vizeze stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice sau stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024;

– Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective;

– chestiunea de drept care formează obiectul judecății nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

20. Obiectul prezentei cauze îl constituie drepturile salariale plătite din fonduri publice reclamanților, toți membri în Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I. -Biroul Teritorial din I.P.J.

.

21. Verificând hotărârile prealabile și recursurile în interesul legii pronunțate de instanța supremă, s-a reținut că nu există o hotărâre privind chestiunea de drept ce face obiectul sesizării de față.

22. Prin urmare, sesizarea instanței supreme apare ca fiind admisibilă.

V. Punctul de vedere al completului de judecată

23. În opinia instanței de trimitere, interpretarea sistematică, logică și gramaticală a dispozițiilor art. 38 alin. (1), (2), (3) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 impune concluzia că valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, prevăzut de legislația în vigoare până la 31 decembrie 2009, acordat polițiștilor cu studii superioare în continuare după anul 2010 prin actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent, inclusiv prin Legea nr. 71/2015, a fost menținută în Legea-cadru nr. 153/2017 și acordată în continuare la nivelul în plată pentru luna iunie 2017 până la 31 decembrie 2017, iar, din 1 ianuarie 2018, a fost majorată cu 25% față de nivelul acordat în plată pentru luna decembrie 2017.

24. Ministerul Afacerilor Interne a emis Ordinul nr. S/7 din 31.01.2018 pentru aprobarea normelor metodologice privind aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, polițiștilor și personalului civil din Ministerul Afacerilor Interne (denumit în continuare Ordinul nr. S/7/2018), în care se prevede la art. 9 din anexa nr. 10 că: „în cazul agenților de poliție care, la 31 decembrie 2009, beneficiau de sporul pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, salariul de funcție se va calcula cu luarea în considerare a cuantumului aferent acestui drept, numai în măsura în care își desfășoară activitatea în domeniul pentru care era acordat sporul la 31 decembrie 2009“.

25. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, la art. 34 alin. (1) se prevede o derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.

26. Potrivit art. 34 alin. (2), începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

27. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2020 care a modificat art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 s-a acordat agenților de poliție cu studii superioare valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, prevăzut de legislația în vigoare până la 31 decembrie 2009, cu includerea doar în valoarea salariilor de funcție ale agenților de poliție care își desfășoară activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, în mod asemănător cu situațiile în care agenții de poliție beneficiază de această valoare în plată.

28. Astfel, în cazul agenților de poliție, absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, salariul de funcție se va calcula cu luarea în considerare a cuantumului corespunzător sporului pentru studii superioare, iar majorările salariale reglementate de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie acordate având în vedere nivelul studiilor, funcțiile și coeficienții prevăzuți în grila de salarizare pentru anul 2022 pentru agenții de poliție cu studii superioare.

29. Practic, în situația dată, se solicită de către membrii de sindicat, agenți de poliție cu studii superioare cu diplomă de licență, aplicarea corectă a legii în ceea ce privește majorările salariale, care se raportează la nivelul anului 2022, ce nu au fost respectate odată cu aplicarea etapizată a Legii-cadru nr. 153/2017, prin aceea că a fost utilizată baza de calcul/grila de salarizare prevăzută pentru anul 2022 a agenților de poliție cu studii medii, iar nu a agenților de poliție cu studii superioare.

30. Chiar dacă pentru constituirea salariului de bază integral prevăzut pentru anul 2022 se mai adaugă gradația de muncă și prerogativele constituționale, valorile salariului de funcție care au fost folosite la aplicarea majorărilor salariale au fost aplicate de către angajator în mod greșit, pentru că nu s-au luat în calcul studiile superioare avute de agenții de poliție la atingerea grilei stabilite de legiuitor pentru anul 2022.

31. În acest sens, angajatorul I.P.J.

trebuia să stabilească valoarea salariului de funcție în luna decembrie 2018 pentru fiecare reclamant membru de sindicat din prezenta cerere cu raportare la salariul de funcție prevăzut pentru anul 2022 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și să acorde începând cu ianuarie 2019, potrivit art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 coroborat cu pct. 20 sau 21 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea corespunzătoare pentru agenții de poliție cu studii superioare cu diplomă de licență, iar nu creșterea salarială raportată la agenții de poliție cu studii medii.

VI. Punctul de vedere al părților

32. Punctele de vedere ale părților rezultă din motivele expuse în cererea de chemare în judecată și în întâmpinare.

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

33. La nivelul Curții de Apel București s-a apreciat că interpretarea sistematică, logică și gramaticală a dispozițiilor art. 38 alin. (1), (2), (3) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 impune concluzia că valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, prevăzut de legislația în vigoare până la 31 decembrie 2009, acordat polițiștilor cu studii superioare în continuare după anul 2010 prin actele normative care au reglementat salarizarea personalului plătit din fonduri publice, făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent, inclusiv prin Legea nr. 71/2015, a fost menținută în Legea-cadru nr. 153/2017 și acordată în continuare la nivelul în plată pentru luna iunie 2017 până la 31 decembrie 2017, iar din 1 ianuarie 2018 a fost majorată cu 25% față de nivelul acordat în plată pentru luna decembrie 2017.

34. Cu referire la a doua întrebare, în interpretarea dispozițiilor art. 34 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2020, precum și prin raportare la prevederile art. 9 din anexa nr. 10 la Ordinul nr. S/7/2018, în cazul agenților de poliție, absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, salariul de funcție se va calcula cu luarea în considerare a cuantumului corespunzător sporului pentru studii superioare, iar majorările salariale reglementate de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie acordate având în vedere nivelul studiilor, funcțiile și coeficienții prevăzuți în grila de salarizare pentru anul 2022 pentru agenții de poliție cu studii superioare, în același sens opinând și Tribunalul Iași.

35. Hotărârea înaintată de Tribunalul Vâlcea este în sensul respingerii cererii, anume că nu trebuie luată în considerare la stabilirea salariului de funcție valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, spor prevăzut de legislația în vigoare până la 31 decembrie 2009.

36. Referitor la ultima întrebare, s-a apreciat că agenții de poliție beneficiază de majorările pentru anul 2022, conform anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în funcție de coeficienții prevăzuți pentru agenții de poliție cu studii superioare și studii medii, în același sens fiind și punctele de vedere ale Curții de Apel Iași și ale Tribunalului Iași.

37. Curtea de Apel Suceava a înaintat decizii de casare cu trimitere spre rejudecare, prin care s-a reținut, în esență, că hotărârile primei instanțe nu sunt rezultatul unei veritabile analize a raportului juridic dedus judecății, fiind necesar ca prima instanță să verifice situația reclamanților pentru a stabili îndreptățirea sau nu a acestora la acordarea majorărilor conform modului de calcul pretins.

38. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

39. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 30 ianuarie 2020, a stabilit că termenul de „salariu de bază“ prevăzut de art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, și de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează extensiv, în sensul că se referă și la „salariul funcției de bază“ al polițiștilor, respingând în rest sesizarea ca inadmisibilă.

40. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 75 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1218 din 4 decembrie 2024, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază a/al personalului militar, polițiștilor, polițiștilor de penitenciare și personalului civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară/salariul brut lunar, astfel încât cuantumul acesteia nu este supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, începând cu 1 ianuarie 2019, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și al art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022.

IX. Raportul asupra chestiunii de drept

41. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizarea este inadmisibilă.

X. Înalta Curte de Casație și Justiție

Asupra admisibilității sesizării

42. Prezenta sesizare a fost formulată în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care au fost prevăzute norme speciale pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv obligarea la emiterea actelor administrative sau anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal [ art. 1 alin. (1)], precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și alte prestații de asigurări sociale ale acestui personal [ art. 1 alin. (2)], indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze [ art. 1 alin. (3)].

43. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024: „(1) Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“

44. Dispozițiile acestui act normativ se completează, potrivit art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu cele ale Codului de procedură civilă.

45. În ceea ce privește sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă prevăd următoarele: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“

46. Potrivit art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților.“

47. În mod diferit de sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept invocate, iar sesizarea poate fi formulată de completurile de judecată învestite cu soluționarea cauzei atât în primă instanță, cât și în calea de atac.

48. În raport cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, rezultă că, pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, se impune a fi întrunite cumulativ următoarele condiții de admisibilitate:

a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac;

b) obiectul cauzei să fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv obligarea la emiterea actelor administrative sau anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice;

c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată;

d) Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta să nu facă nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

49. Din punct de vedere formal, având în vedere că, potrivit art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dispozițiile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, sesizarea se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea de sesizare trebuie să cuprindă motivele care susțin admisibilitatea sesizării, precum și punctul de vedere al completului de judecată și punctele de vedere ale părților, conform art. 520 din Codul de procedură civilă.

50. Examinând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a sesizării din prezenta cauză, potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și ale art. 520 din Codul de procedură civilă, se constată că acestea nu sunt îndeplinite cumulativ.

51. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de judecată, în primă instanță, pe rolul unui complet de judecată specializat în soluționarea cauzelor privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici din cadrul Tribunalului Suceava. Sistemul de salarizare al categoriei de personal din care fac parte polițiștii este supus regulilor instituite de Legea-cadru nr. 153/2017 și de anexa nr. VI la această lege. Cum obiectul litigiului constă în stabilirea și plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, acesta se circumscrie domeniului de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

52. În ceea ce privește celelalte condiții, având în vedere faptul că procedura sesizării instanței supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept se circumscrie unui incident procedural ivit în cursul unui proces aflat în desfășurare, admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiționată de existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și care să nu facă nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

53. Se constată, în primul rând, că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept, în sensul că titularul sesizării nu a justificat aptitudinea acesteia de a conduce la dezlegarea pe fond a cauzei pendinte.

54. Pentru a verifica dacă răspunsul solicitat prezintă utilitate efectivă pentru soluționarea dosarului în curs de judecată, se va proceda la o evaluare sumară a circumstanțelor cauzei, așa cum rezultă acestea din încheierea de sesizare și din conținutul cererii de chemare în judecată.

55. Reclamanții din prezenta cauză sunt agenți de poliție absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior cărora le-a fost acordat un spor salarial, în măsura în care își desfășurau activitatea în domeniile corespunzătoare studiilor superioare absolvite, prin Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare. După intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cuantumul acestui spor a fost inclus într-o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu și a fost menținut, în măsura în care agentul de poliție a rămas încadrat pe funcția ocupată sau similară, potrivit art. 5 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar. Prin art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, aceste sume compensatorii au fost incluse în salariul de bază/salariul de funcție și au fost acordate, cu acest titlu, și prin dispozițiile legale ulterioare în materia salarizării personalului din sectorul bugetar.

56. Aceeași soluție de menținere a valorii corespunzătoare a acestui spor în cuantumul salariului de funcție aflat în plată a fost adoptată și de noua lege a salarizării, respectiv de Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, pentru a explicita soluția legislativă, prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2020 a fost introdus, în textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. 34^1, potrivit căruia:

(1) Prin excepție de la prevederile art. 34 alin. (1) și prin derogare de la prevederile art. 45 din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020, cu modificările ulterioare, se recalculează cuantumurile/valorile salariilor de funcție aflate în plată pentru polițiști din structurile Ministerului Afacerilor Interne, prin raportare la care se acordă majorările salariale din diferența până la nivelul salariilor de funcție prevăzute de lege pentru anul 2022, având în vedere, după caz, următoarele:

a) valoarea corespunzătoare sporului de fidelitate prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, prin raportare la nivelul aferent perioadelor de activitate ale polițiștilor desfășurate și după această dată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, după caz. Aceasta se include în valoarea salariilor de funcție ale polițiștilor;

b) valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009. Aceasta se include doar în valoarea salariilor de funcție ale agenților de poliție care își desfășoară activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, în mod asemănător cu situațiile în care agenții de poliție beneficiază de această valoare;

c) valoarea sporului pentru condiții de pericol deosebit prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, la nivelul maxim aflat în plată pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții, în mod asemănător cu situațiile în care polițiștii încadrați pe funcții similare beneficiază de această valoare;

d) valoarea sporului pentru complexitatea muncii prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2010, la nivelul maxim aflat în plată pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții, în mod asemănător cu situațiile în care polițiștii încadrați pe funcții similare beneficiază de această valoare.

(2) Recalcularea prevăzută la alin. (1) vizează și perioada de 3 ani, calculată până la 30 ianuarie 2020. În cazul personalului în activitate recalcularea se efectuează și după data respectivă, lunar, corespunzător condițiilor în care se desfășoară activitatea și în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Prin excepție de la prevederile art. 34 alin. (2), după recalcularea cuantumurilor/valorilor salariilor de funcție aflate în plată pentru polițiști în condițiile alin. (1) și (2), se recalculează și cuantumurile sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii în vigoare, din salariul brut lunar, inclusiv pentru perioada de 3 ani, calculată până la 30 ianuarie 2020, ținând cont în mod corespunzător de evoluția legislativă a măsurilor fiscal-bugetare adoptate cu privire la aceste drepturi.

(4) Cuantumurile/Valorile brute ale salariilor de funcție recalculate în condițiile alin. (1) și (2), prin preluarea, după caz, a valorilor sporului de fidelitate, sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, sporului pentru condiții de pericol deosebit și sporului pentru complexitatea muncii prevăzute de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009/31 decembrie 2010, dar și a altor valori pentru unele elemente abrogate la data de 1 ianuarie 2010/1 ianuarie 2011, în conformitate cu legislația-cadru de salarizare unitară, la care se adaugă și majorările salariale corespunzătoare din diferența până la nivelul salariilor de funcție prevăzute de lege pentru anul 2022, reprezintă cuantumurile/valorile brute aflate în plată care fac obiectul comparației reglementate la art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pe întreaga perioadă de aplicare etapizată a legii-cadru.

(5) În situația personalului ale cărui raporturi de serviciu au încetat, recalcularea cuantumurilor/valorilor salariilor de funcție și, după caz, a cuantumurilor sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii în vigoare, din salariul brut lunar se realizează până la data încetării raporturilor de serviciu, în cadrul perioadei prevăzute la alin. (2).

57. Rezultă din actele dosarului și din susținerile concordante ale părților că reclamanților li s-au achitat drepturile salariale constând în spor pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior cu diplomă de licență, prin includerea valorii acestuia în cuantumul salariului de funcție aflat în plată, pentru întreaga perioadă de referință. Ceea ce face obiectul disputei, în realitate, este modalitatea în care angajatorul a procedat la reîncadrarea agenților de poliție pe noile funcții la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. Însă, așa cum reiese din coroborarea prevederilor art. 36 alin. (1) cu dispozițiile art. 31 alin. (2) din actul normativ mai sus arătat, încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice se fac nu numai în baza legii unice de salarizare, ci, în primul rând, potrivit prevederilor din statutele specifice domeniului de activitate ale fiecărei categorii de personal.

58. Așadar, instanța de trimitere ar fi trebuit să identifice acele norme din Legea nr. 360/2002, care reglementează încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale și, numai în măsura în care ar fi constatat caracterul neclar, ambiguu, al textelor de lege apreciate relevante, să acceseze mecanismul de unificare a jurisprudenței de față.

59. De altfel, abdicând de la rolul constituțional și legal al instanțelor de trimitere în cadrul acestui mecanism, instanța care a formulat sesizarea nu a fost preocupată nici măcar de o minimă statuare asupra situației de fapt relevante, pentru a dovedi că răspunsul pe care îl solicită instanței supreme este de natură să conducă la dezlegarea fondului cauzei. Astfel, a solicitat, în mod generic, să se stabilească modul de încadrare a agenților de poliție pe funcții, deși această categorie de polițiști se împarte pe corpuri și grade profesionale, așa cum rezultă din prevederile art. 13 alin. (1) și (2) pct. II din Legea nr. 360/2002. Cu alte cuvinte, pentru a depăși nivelul ipotezelor, ar fi trebuit să verifice ce grade profesionale dețin reclamanții, întrucât nivelul studiilor nu este singurul criteriu de încadrare în stabilirea salariului de funcție.

60. Faptul că mecanismul hotărârii prealabile a fost deturnat de la scopul său firesc rezidă în aceea că instanța de trimitere a solicitat tranșarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul său, transferând instanței supreme obligația de a identifica normele legale incidente raportului juridic dedus judecății și de a specula asupra legăturii de dependență dintre chestiunea de drept astfel stabilită și dezlegarea fondului cauzei. Astfel, problema de drept cu care a fost învestită instanța supremă, anume să se statueze cum vor fi aplicate normele legale referitoare la stabilirea drepturilor salariale ale agenților de poliție pe perioada aplicării tranzitorii, etapizate a Legii-cadru nr. 153/2017, are caracter marginal în economia litigiului, în măsura în care majorările salariale acordate în această perioadă se raportează, în adevăr, la nivelul salariului de funcție prevăzut de lege pentru anul 2022. Însă, așa cum s-a relevat anterior, reîncadrarea personalului potrivit noii legi a salarizării, respectiv stabilirea salariului lunar ce cuprinde salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații, compensații, sporuri și alte asemenea drepturi salariale, se realizează, în primul rând, potrivit statutului propriu al fiecărei categorii de personal, aspect în întregime ignorat de instanța de trimitere.

61. De altfel, în subsidiar, chiar dacă s-ar ignora caracterul inform al sesizării de față, nedemonstrarea existenței unei relații de dependență între problema de drept enunțată și dezlegarea fondului cauzei, se constată că nu este îndeplinită nici condiția existenței unei chestiuni de drept veritabile și dificile.

62. Deși dispozițiile noului act normativ, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, și cele art. 519 din Codul de procedură civilă nu definesc sintagma „chestiune de drept“, în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în aplicarea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, sa stabilit că aceasta trebuie să fie o problemă de drept reală, în sensul că norma de drept disputată este îndoielnică, lacunară sau neclară, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, din cauză că textul de lege este incomplet sau nu este corelat cu alte dispoziții legale ( Decizia nr. 52 din 3 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 26 septembrie 2017; Decizia nr. 24 din 2 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 25 iunie 2020, paragraful 67).

63. Procedura hotărârii prealabile vizează rezolvarea de principiu a unei probleme de drept reale, esențiale și controversate, care se impune cu evidență a fi lămurită și care prezintă o dificultate în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății, având menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare ( Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014).

64. Stabilirea unui anume grad de dificultate, ca o condiție a admisibilității, este absolut necesară pentru a se verifica dacă instanței supreme i se solicită o dezlegare de principiu a unei veritabile probleme de drept, astfel cum impun dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, sau este chemată, în fapt, să soluționeze o simplă problemă de interpretare a unor dispoziții legale sau chiar litigiul în cauză.

65. Pentru a stabili existența unei chestiuni de drept, dacă se urmărește o dezlegare de principiu a unor probleme de drept reale, rezultate din dispoziții normative care pot primi interpretări diferite prin hotărâri judecătorești, sau dacă se urmărește, în fapt, să se soluționeze o simplă problemă de interpretare a unor dispoziții legale sau chiar litigiul în cauză, sunt relevante considerentele care au determinat instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție.

66. În acest scop, dispozițiile art. 520 din Codul de procedură civilă, care se aplică în completarea celor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum prevăd chiar dispozițiile art. 4 din acest din urmă act normativ, dispun ca în încheierea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție să se regăsească motivele care susțin admisibilitatea sesizării, prin care să se argumenteze în concret necesitatea pronunțării hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și punctul de vedere al completului de judecată.

67. Motivele care susțin admisibilitatea sesizării se referă la prezentarea modului diferit în care normele de drept îndoielnice, lacunare sau neclare pot fi interpretate și în ce măsură acesta depășește obligația instanței învestite cu soluționarea cauzei să interpreteze și să aplice legea în vederea soluționării litigiului. Exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuie, de asemenea, la a se stabili inclusiv dacă sunt întrunite condițiile de admisibilitate a sesizării.

68. Considerentele expuse de instanța de trimitere au în vedere exclusiv împrejurarea că este obligatorie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru litigiile având ca obiect drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, având în vedere incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, chiar dacă chestiunea de drept de care depinde soluționarea cauzei nu este de natură a genera interpretări diferite.

69. Este esențial de observat însă faptul că simpla intrare în vigoare a acestei ordonanțe de urgență nu justifică admisibilitatea sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, întrucât și acest act normativ se referă la interpretarea propriu-zisă a conținutului unor dispoziții legale în sensul dezlegării de principiu a unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, dispozițiile art. 2 alin. (1) din acest act normativ referindu-se, similar art. 519 din Codul de procedură civilă, la existența unei „chestiuni de drept“, sesizarea instanței supreme fiind obligatorie numai în situația în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de actul normativ.

70. Instanța de trimitere nu a motivat admisibilitatea sesizării din perspectiva potențialului vreunei norme legale de a genera jurisprudență neunitară, ci s-a limitat la a reproduce, în punctul său de vedere, temeiurile de fapt și de drept ale cererii de chemare în judecată. Practic, la nivelul aparențelor, își însușește opinia reclamanților, potrivit căreia, în măsura în care un agent de poliție are inclusă, în salariul de funcție aflat în plată, valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, acesta este îndrituit să fie încadrat, la nivelul anului 2022, pe o funcție și cu un coeficient corespunzătoare nivelului studiilor. Este inutil a arăta că titularul sesizării nu prezintă și raționamentul propriu care l-a condus la această concluzie, după cum nu abordează nici aspectul existenței unor argumente suficiente care ar putea fundamenta o opinie contrară, în sensul posibilității încadrării la un salariu de funcție și un coeficient aferente nivelului studiilor medii.

71. Câtă vreme rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege, aceasta nu se poate substitui instanței de trimitere, obligată să tranșeze în concret aspectele litigioase aflate pe rolul său. Așadar, nu se poate cere instanței supreme să stabilească care sunt normele legale incidente raportului juridic dedus judecății și să le aplice în mod corespunzător, dacă acestea nu au aptitudinea, prin caracterul lor neclar, să genereze jurisprudență neunitară.

72. Or, nu poate fi subscrisă unei chestiuni dificile de drept modalitatea de stabilire a salariilor de funcție ale polițiștilor, care sunt diferențiate în raport nu numai cu nivelul studiilor, ci și cu pregătirea profesională, atribuțiile ce revin fiecărei funcții, solicitările de efort, complexitatea și gradul de răspundere cerute în îndeplinirea acesteia, precum și cu eșalonul la care se desfășoară activitatea ( art. 5 din secțiunea a 2-a a capitolului II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 ). Practic, potrivit alin. (2) al textului de lege mai sus citat, salariile de funcție sunt corespunzătoare gradelor profesionale și nivelului studiilor și sunt explicit enumerate în capitolul I din această anexă. Este greu de presupus care este potențialul de a genera practică neunitară al unui tabel care enumeră cuantumul salariului de funcție și coeficientul de ierarhizare în raport cu funcția ocupată și nivelul studiilor, la punctele 20, 21 și 22, și din care rezultă că nivelul studiilor superioare este prevăzut doar pentru anumite grade profesionale (agent șef principal de poliție), iar nu și pentru cel de agent de poliție. Însă, așa cum s-a mai arătat în precedentele considerente, modalitatea de obținere a gradelor profesionale și avansarea în gradul profesional următor, în cadrul aceleiași categorii, sunt aspecte care fac obiectul actului normativ ce reglementează statutul polițistului și nu intră în domeniul de aplicare al legii unice de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.

73. În concluzie, în cauza de față s-a adus în dezbatere un caz particular, subsumat unei chestiuni de aplicare a legii unei situații de fapt incomplet analizate de instanța de trimitere, iar nu rezolvarea unei chestiuni de drept cu caracter de principiu. Or, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate fi învestită cu dezlegarea unei chestiuni de drept în situația în care circumstanțele cauzei pentru care trebuie să dea acea interpretare nu sunt pe deplin clarificate.

74. Prin urmare, se constată că sesizarea de față este lipsită de claritate, ceea ce ar conduce la o interpretare dată pe tărâmul ipotezelor și aparențelor, de natură a deturna funcția hotărârii prealabile, anume aceea de a da un răspuns util soluționării pe fond a cauzei.

75. Prin neidentificarea textelor de lege în mod real incidente și prin neîndeplinirea obligației legale de a-și exprima punctul de vedere asupra problemei de drept supuse dezlegării, autorul sesizării nu numai că nu a relevat dificultatea chestiunii de drept evocate, ca element subsumat admisibilității, ci a deturnat mecanismul de unificare de la scopul pentru care a fost instituit de legiuitor. Scopul procedurii este acela de stabili un dialog între instanța supremă și completele care judecă în primă instanță și în căile de atac, indiferent cui i-ar fi aparținut inițiativa semnalării chestiunii de drept în discuție, în condițiile în care părțile nu au acces la acest mecanism procesual. Așadar, câtă vreme Înalta Curte de Casație și Justiție este un „consultant“ al instanței de judecată, iar nu al părților, completul de judecată este cel obligat a demonstra că îi este necesară o dezlegare de principiu a acelor categorii de dispoziții normative care sunt neclare, lacunare sau de o complexitate deosebită și care pot primi interpretări diferite. Altminteri, intervenția instanței supreme s-ar transforma într-un mecanism indirect de suprimare a rolului instanței legal învestite cu soluționarea unei cauze, acela de a identifica și aplica în mod direct legea raportului juridic dedus judecății, rol consacrat constituțional.

76. Concluzionând, mecanismul de unificare a practicii judiciare nu poate fi valorificat, atâta vreme cât legiuitorul a instituit o serie de exigențe de ordin formal pentru regularitatea sesizării, precum și condiții restrictive de admisibilitate, iar acestea nu sunt îndeplinite.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.209/86/2024, privind lămurirea următoarelor chestiuni de drept: Modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, în raport cu anexa nr. VI, capitolul I - Soldele de funcție/Salariile de funcție pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pct. 20 și 21 din lege în care se regăsesc valorile salariului de funcție și coeficienții salariali pentru anul 2022, având în vedere că sporul de studii superioare a fost menținut în Legea-cadru nr. 153/2017 și acordat în continuare la nivelul în plată pentru luna iunie 2017 până la 31 decembrie 2017, iar din 1 ianuarie 2018 a fost majorat cu 25% față de nivelul acordat în plată pentru luna decembrie 2017, fiind ulterior recunoscut prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2020 cu referire la Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 51/2019 și acordat în majorările salariale prin actele normative anuale de salarizare ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Legea nr. 5/2020, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2022, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2023 ) în raport cu termenii specifici folosiți de legiuitor pentru definirea drepturilor salariale prevăzute de lege pentru anul 2022.

Dacă, la calcularea salariilor de funcție ale agenților de poliție cu studii superioare, trebuie luată în considerare adăugarea valorii corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, prevăzut de legislația în vigoare până la 31 decembrie 2009, rezultând noul salariu de funcție prin referire la prevederile art. 9 din anexa nr. 10 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018, ori această valoare este inclusă în salariul de funcție acordat la nivelul studiilor superioare („S“) în tabelul din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

Care sunt categoriile de personal din cadrul Poliției Române care beneficiază de majorările salariale pentru anul 2022, conform anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în funcție de coeficienții prevăzuți pentru agenții de poliție cu studii superioare („S“) și studii medii („M“)?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 octombrie 2025.

VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

MARIANA CONSTANTINESCU

Magistrat-asistent,

Ileana Peligrad