DECIZIE nr. 385/2025

Dosar nr. 1.751/1/2025

Mariana Constantinescu - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului

Carmen Elena Popoiag - președintele Secției I civile

Adina Oana Surdu - președintele Secției a II-a civile

Elena Diana Tămagă - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal

Beatrice Ioana Nestor - judecător la Secția I civilă

Diana Florea Burgazli - judecător la Secția I civilă

Maricel Nechita - judecător la Secția I civilă

Liviu Eugen Făget - judecător la Secția I civilă

Cristina Dobrescu - judecător la Secția I civilă

Mărioara Isailă - judecător la Secția a II-a civilă

Minodora Condoiu - judecător la Secția a II-a civilă

Ianina Blandiana Grădinaru - judecător la Secția a II-a civilă

Ștefan Ioan Lucaciuc - judecător la Secția a II-a civilă

Mihaela Mîneran - judecător la Secția a II-a civilă

Cristinel Grosu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Veronica Dumitrache - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Mihnea Adrian Tănase - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Andra Monica Asănică - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Emilian-Constantin Meiu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 1.751/1/2025, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

3. La ședința de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Mureș - Secția civilă în dosarele nr. 6.832/102/2024, nr. 6.457/102/2024, nr. 8.166/102/2024, nr. 6.844/102/2024, nr. 6.841/102/2024, nr. 6.455/102/2024, nr. 6.469/102/2024 și nr. 8.283/102/2024.

5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii raportori, care a fost comunicat părților, nefiind formulate puncte de vedere la raport.

6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizărilor în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul și obiectul sesizărilor

7. Tribunalul Mureș - Secția civilă a dispus, în dosarele nr. 6.832/102/2024, nr. 6.457/102/2024, nr. 8.166/102/2024, nr. 6.844/102/2024, nr. 6.841/102/2024, nr. 6.455/102/2024, nr. 6.469/102/2024 și nr. 8.283/102/2024, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 ), sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele întrebări: (i)

Dacă prevederile art. 1 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se aplică:

a) „personalului plătit din fonduri publice“ care cumulează această calitate cu cea de beneficiar al drepturilor la pensie sau/și celor privind alte prestații de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanței de trimitere;

b) sau/și fostului „personal plătit din fonduri publice“ căruia i-a încetat această calitate și ulterior a devenit beneficiar al drepturilor la pensie sau/și celor privind alte prestații de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanței de trimitere;

c) sau/și beneficiarilor drepturilor la pensie sau/și celor privind alte prestații de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanței de trimitere, numai din momentul în care acești beneficiari au început să cumuleze dreptul litigios cu calitatea de „personal plătit din fonduri publice“;

d) sau/și beneficiarilor drepturilor la pensie sau/și celor privind alte prestații de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanței de trimitere, numai dacă acești beneficiari au realizat întregul stagiu necesar pentru acordarea dreptului litigios în calitate de „personal plătit din fonduri publice“;

e) sau/și beneficiarilor drepturilor la pensie sau/și celor privind alte prestații de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanței de trimitere, dacă acești beneficiari au realizat cel puțin o parte din stagiul necesar pentru acordarea dreptului litigios în calitate de „personal plătit din fonduri publice“;

f) sau/și altor justițiabili, ipoteză în care să fie dezlegată problema conținutului și limitelor concrete privind persoanele cărora li se aplică textul art. 1 alin. (2) coroborat cu cel al art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 ?

(ii) Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 144 alin. (1 )-( 2) și alin. (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023, art. 112 alin. (3) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, Ordinului ministrului muncii și protecției sociale nr. 108/2021 și Ordinului ministrului muncii și protecției sociale nr. 487/2021, coroborate cu cele ale art. 4 din Legea nr. 24/2000, recalcularea pensiilor, sub aspectul stabilirii cuantumului „punctajelor anuale realizate“, presupune o recalculare efectivă a acestor punctaje, conform legislației care le guvernează, printr-o verificare și valorificare a tuturor datelor din dosarul de pensie, sau presupune o recalculare efectivă a acestor punctaje numai printr-o verificare și valorificare a datelor din baza de date constituită în urma procesului de evaluare a pensiilor potrivit ordinelor mai sus menționate?

(iii) În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 144 alin. (1 )-( 2) și alin. (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023, art. 112 alin. (3) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, Ordinului ministrului muncii și protecției sociale nr. 108/2021 și Ordinului ministrului muncii și protecției sociale nr. 487/2021, care este actul juridic verificabil emis de casele teritoriale de pensii sau documentul verificabil eliberat de către acestea, echivalent unui tabel și unui buletin de calcul, care atestă și preia în concret datele din baza de date constituită în urma procesului de evaluare a pensiilor conform ordinelor mai sus menționate, act/document care trebuie să stea la baza emiterii deciziilor de recalculare a pensiilor în temeiul art. 144 alin. (1 )-( 2) și (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023 și care să poată fi analizat de instanța învestită cu judecarea contestațiilor împotriva acestor decizii de recalculare, potrivit art. 127 - 128 din Legea nr. 360/2023 ?

(iv) Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 144 alin. (1 )-( 2) și alin. (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023, art. 112 alin. (3) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, Ordinului ministrului muncii și protecției sociale nr. 108/2021, Ordinului ministrului muncii și protecției sociale nr. 487/2021, coroborate cu cele ale art. 103 și art. 127 - 128 din Legea nr. 360/2023 și ale art. 1 alin. (2), art. 5 alin. (1 )-( 3) și art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu ocazia cercetării legalității și temeiniciei deciziilor de recalculare a pensiilor, emise în temeiul art. 144 alin. (1 )-( 2) și (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023, instanțele de judecată sunt competente și au obligația de a verifica realitatea și exactitatea datelor din baza de date constituită în urma procesului de evaluare a pensiilor potrivit ordinelor mai sus menționate, date pretins a fi stat la baza emiterii deciziilor contestate respective?

(v) Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. d), art. 144 alin. (1 )-( 2) și alin. (5 )-( 6), art. 88, art. 83, art. 85 alin. (1 )-( 2) și alin. (7) din Legea nr. 360/2023 și art. 112 alin. (2) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, coroborate cu cele ale art. 4 din Legea nr. 24/2000, la recalcularea reglementată de art. 144 alin. (1 )-( 2) și (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023, „numărul total de puncte realizat“ poate cuprinde și punctele suplimentare prevăzute de art. 88 din Legea nr. 360/2023 care se adaugă la punctajul lunar calculat conform art. 85 alin. (7) din aceeași lege, pentru pensionarii care îndeplinesc condițiile legale de acordare a acestor puncte suplimentare?

(vi) Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. b )- d), art. 3 lit. h )- i), lit. l) și lit. q )- r), art. 13 - 15, art. 39 alin. (1), art. 42, art. 86, art. 144 alin. (1 )-( 2) și alin. (5 )-( 6), art. 83, art. 85 alin. (1) și alin. (3 )-( 6), art. 94 alin. (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023 și art. 112 alin. (4) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, coroborate cu cele ale art. 4 din Legea nr. 24/2000, la recalcularea reglementată de art. 144 alin. (1 )-( 2) și (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023, „punctele de stabilitate“ se acordă și pentru:

a) perioadele suplimentare prevăzute de art. 15 din Legea nr. 360/2023;

b) perioadele asimilate prevăzute de art. 3 lit. h )- i) și lit. q), art. 14, art. 42, art. 86 din Legea nr. 360/2023;

c) perioada contributivă realizată după data înscrierii la pensia din sistemul public, conform art. 94 alin. (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023 ?

II. Dispozițiile legale și infralegale invocate de autorul sesizării

8. Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare ( Legea nr. 127/2019 )

Articolul 157

(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentului alineat, pensiile stabilite conform legislației anterioare vor fi evaluate în vederea recalculării prevăzute la alin. (1). Procedura de evaluare se stabilește prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale, la propunerea CNPP, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

9. Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii ( Legea nr. 360/2023 )

Articolul 2

Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principii de bază:

b)

principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor;

c) principiul contributivității, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, care contribuie la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite;

d) principiul egalității, potrivit căruia asigurații care au realizat cel puțin stagiul minim de cotizare în sistemul public de pensii, beneficiază de tratament nediscriminatoriu, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;

Articolul 3

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

h)

număr total de puncte realizat - suma punctajelor anuale aferente perioadelor de stagiu de cotizare realizat, perioadelor asimilate, perioadelor necontributive, stagiului potențial și a numărului de puncte de stabilitate;

i) perioade asimilate - perioadele pentru care nu s-au datorat sau nu s-au plătit contribuții de asigurări sociale considerate prin prezenta lege echivalente stagiului de cotizare în sistemul public de pensii și care se valorifică la stabilirea prestațiilor de asigurări sociale în condițiile prezentei legi, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public;

l) puncte de stabilitate - puncte suplimentare acordate persoanelor care au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru o perioadă mai mare de 25 de ani;

q) stagiu de cotizare - perioada de timp constituită din stagiul de cotizare contributiv, precum și perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare, conform legii;

r) stagiu de cotizare contributiv - perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii;

Articolul 39

(1) În sistemul public de pensii, stagiul de cotizare contributiv se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat de către asigurat și, după caz, de către angajator.

Articolul 42

În sistemul public de pensii stagiul de cotizare realizat de asigurați, precum și perioadele asimilate se determină în ani, luni și zile calendaristice.

Articolul 83

(1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință.

(2) La determinarea cuantumului pensiei conform alin. (1), fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.

Articolul 85

(1) Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de puncte de stabilitate.

(2) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.

(7) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.

Articolul 94

(5) Pensia poate fi recalculată la cerere, prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.

(6) Pensionarii pentru limită de vârstă, care realizează stagiul de cotizare după data înscrierii la pensie, pot solicita recalcularea pensiei, prin adăugarea acestuia, în condițiile legii, o singură dată într-un an calendaristic.

Articolul 103

Încetarea, suspendarea sau reluarea plății pensiei, precum și orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii.

Articolul 127

(1) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă.

(2) Deciziile necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.

Articolul 128

Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel.

Articolul 144

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare devin pensii în înțelesul prezentei legi și se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință prevăzută la art. 84, cu excepția pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001, care se recalculează conform art. 154.

(2) Numărul total de puncte realizate prevăzut la alin. (1) se obține prin însumarea punctajelor anuale realizate cu numărul de puncte de stabilitate acordate în baza art. 85 alin. (3).

(5) În cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mare, se va plăti acesta.

(6) În cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se plătește pensia în cuantumul stabilit și aflat în plată anterior recalculării, până la data la care se va obține un cuantum al pensiei mai mare decât acesta ca urmare a majorării valorii punctului de referință.

10. Normele de aplicare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024 ( Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024 )

Articolul 112

(2) Numărul total de puncte realizat prevăzut la alin. (1) se obține prin însumarea punctajelor anuale realizate cu numărul de puncte de stabilitate acordate în baza art. 85 alin. (3) din lege.

(3) Punctajele anuale realizate sunt cele calculate conform legislației în vigoare la data stabilirii/recalculării drepturilor de pensie, utilizate la determinarea numărului de puncte în procesul de evaluare a pensiilor din sistemul public, în baza prevederilor art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii.

(4) Numărul de puncte de stabilitate prevăzut la art. 85 alin. (3) din lege se calculează pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi și nu se acordă pentru perioadele în care s-a cumulat pensia cu venituri asigurate conform legii.

III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept

11. Prin cererile înregistrate pe rolul Tribunalului Mureș - Secția civilă cu nr. 6.832/102/2024, nr. 6.457/102/2024, nr. 8.166/102/2024, nr. 6.844/102/2024, nr. 6.841/102/2024, nr. 6.455/102/2024, nr. 6.469/102/2024 și nr. 8.283/102/2024, mai mulți reclamanți au chemat-o în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș, solicitând instanței să dispună anularea deciziilor de recalculare a pensiei emise în baza art. 144 din Legea nr. 360/2023 și obligarea pârâtei la emiterea unor noi decizii de recalculare a pensiei, cu luarea în considerare a tuturor actelor de la dosarele de pensie și a punctajelor anterioare, ca drepturi câștigate, și acordarea nediscriminatorie a tuturor punctelor suplimentare de pensie care se aplică inclusiv persoanelor pensionate în baza Legii nr. 360/2023 și a punctelor de stabilitate pentru toate stagiile realizate, precum și alăturarea la noile decizii a unor buletine de calcul și a anexelor din care să rezulte modalitatea verificabilă a recalculării și valorificării stagiilor realizate.

12. În motivare, reclamanții au învederat că fac parte din categoria persoanelor cu pensii stabilite în baza legislației anterioare Legii nr. 360/2023 și că pensiile au fost recalculate în baza art. 144 din același act normativ, cu consecința diminuării punctajului câștigat și consolidat sub legislația anterioară, în mod discriminatoriu, ca urmare a neacordării tuturor punctelor suplimentare de pensie care se aplică și persoanelor pensionate în baza aceleiași legi, pentru toate stagiile realizate.

13. Au mai arătat că deciziile contestate nu au la bază buletine de calcul și nici anexe din care să rezulte modalitatea verificabilă a recalculării și valorificării stagiilor realizate de către reclamanți.

14. Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunilor, ca neîntemeiate, susținând că la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamanților a fost utilizat ultimul punctaj anual realizat de către aceștia.

IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

15. Instanța de trimitere a apreciat că sesizările îndeplinesc condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 1 raportat la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

16. În acest sens a arătat că procesele privesc recalcularea dreptului la pensie al reclamanților care au avut calitatea de personal plătit din fonduri publice, astfel cum rezultă din dosarele de pensionare, iar o parte din stagiul de cotizare a fost realizat în această calitate.

17. Chestiunile de drept invocate ridică probleme de interpretare datorate impreciziei normelor juridice, care pot fi interpretate într-o manieră divergentă, împrejurare care dă naștere riscului unei jurisprudențe neunitare.

18. Astfel, instanța de trimitere a apreciat că este necesară o rezolvare de principiu, care să conducă la interpretarea in abstracto a dispozițiilor legale aplicabile, iar nu la rezolvarea unor chestiuni ce țin de particularitățile cauzei, prezentând în acest sens diferite variante de interpretare a prevederilor legale.

19. A considerat că soluționarea pe fond a cauzelor în curs de judecată depinde de lămurirea chestiunilor de drept invocate, care sunt direct incidente în soluționarea proceselor.

20. A mai arătat că instanța supremă nu a statuat asupra chestiunilor de drept și acestea nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

V. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

21. Cu privire la prima chestiune de drept, instanța de trimitere a apreciat că prevederile art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie interpretate în sensul că se aplică beneficiarilor drepturilor la pensie sau/și celor privind alte prestații de asigurări sociale litigioase, din cauzele deduse judecății, dacă acești beneficiari au realizat cel puțin o parte din stagiul necesar pentru acordarea dreptului litigios, respectiv în calitate de „personal plătit din fonduri publice“, fiind indiferent dacă în ziua anterioară pensionării beneficiarii au avut sau nu au avut această calitate. În acest sens a arătat că art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu prevede condiția ca, în ziua anterioară pensionării, partea în proces să fi avut calitatea de „personal plătit din fonduri publice“.

22. Referitor la a doua chestiune de drept, instanța de trimitere a apreciat că recalcularea pensiilor, sub aspectul stabilirii cuantumului „punctajelor anuale realizate“, presupune o recalculare efectivă a acestor punctaje, conform legislației care le guvernează, printr-o verificare a acestei legislații și o valorificare a tuturor datelor existente în dosarul de pensie la data emiterii deciziei de recalculare.

23. Cu privire la a treia chestiune de drept, instanța de trimitere a considerat că deciziile de recalculare a pensiilor, emise în temeiul art. 144 alin. (1 )-( 2) și (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023, trebuie să aibă la bază documente verificabile eliberate de către casele de pensii, echivalente unui tabel și unui buletin de calcul, care să ateste și să preia în concret datele din baza de date constituită în urma procesului de evaluare a pensiilor și care să poată fi analizate și cenzurate efectiv de instanța învestită cu judecarea contestațiilor împotriva acestor decizii de recalculare, potrivit art. 127 - 128 din Legea nr. 360/2023.

24. Referitor la a patra chestiune de drept, instanța de sesizare a apreciat că, în exercitarea controlului legalității și temeiniciei deciziilor de recalculare a pensiilor, emise în temeiul art. 144 alin. (1 )-( 2) și (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023, instanțele de judecată au obligația de a verifica realitatea și exactitatea datelor din baza de date constituită în urma procesului de evaluare a pensiilor.

25. Cu privire la a cincea chestiune de drept, a apreciat că „numărul total de puncte realizat“ poate cuprinde și punctele suplimentare prevăzute de art. 88 din Legea nr. 360/2023 care se adaugă la punctajul lunar calculat conform art. 85 alin. (7) din aceeași lege, pentru pensionarii care îndeplinesc condițiile legale de acordare a acestor puncte suplimentare.

26. Referitor la a șasea chestiune de drept, instanța de trimitere a apreciat că „punctele de stabilitate“ se acordă și pentru următoarele perioade suplimentare prevăzute de art. 15 din Legea nr. 360/2023, cele asimilate prevăzute de art. 3 lit. h )- i) și lit. q), art. 14, art. 42 și art. 86 din aceeași lege și cea contributivă realizată după data înscrierii la pensia din sistemul public, conform art. 94 alin. (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023.

VI. Jurisprudența instanțelor naționale

27. Față de conținutul întrebărilor adresate instanței supreme s-a apreciat că nu este necesară consultarea instanțelor judecătorești pentru comunicarea practicii judiciare relevante.

VII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

28. Prin Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibile, sesizările conexate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Posibilitatea acordării cumulate a sporurilor reglementate de art. 7 alin. (1) lit. a )- f) și h) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum sunt evidențiate în cuprinsul anexelor nr. 1 - 6 și 8 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările și completările ulterioare.

29. Prin Decizia nr. 23 din 27 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 7 martie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept vizând dreptul reclamantului la recalcularea indemnizației de gratitudine în temeiul art. 4 alin. (3) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, prin aplicarea coeficientului de 1,1% asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata, respectiv pentru perioada 1.01.2015-2024 la zi și în continuare.

30. Prin Decizia nr. 307 din 15 septembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 10 octombrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: În interpretarea dispozițiilor art. 39 și art. 162 alin. (1) teza ultimă din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, coroborate cu dispozițiile art. 129 alin. (2) din normele de aplicare a Legii nr. 360/2023, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, și prin luarea în considerare a diferenței semnificative dintre „stagiul de cotizare contributiv“ menționat în aceste dispoziții antereferite și „vechimea în muncă“ prevăzută la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, o persoană care beneficiază de o pensie de serviciu recalculată conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, în forma în vigoare în iunie 2018 (data recalculării), prin preluarea perioadei lucrate în civil, are dreptul ca, la stabilirea unei pensii în sistemul public, în baza Legii nr. 360/2023, să i se valorifice stagiul de cotizare contributiv realizat în cadrul sistemului public de pensii - care nu a influențat cuantumul pensiei în sistem neintegrat, cu excepția stagiului cotizat în cele 6 luni ce au determinat baza de calcul a acesteia?

VIII. Raportul asupra chestiunilor de drept

31. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție

32. Temeiul sesizărilor conexate este reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519 - 521 din Codul de procedură civilă.

33. Potrivit art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal și

în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1)“, iar conform alin. (3) al aceluiași articol „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“.

34. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.

35. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile:

a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024;

b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac;

c) existența unei chestiuni de drept;

d) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;

e) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

36. Din analiza art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 rezultă că în domeniul de aplicare a acestui act normativ cu caracter special intră procesele privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și litigiile referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal.

37. Așadar, litigiile privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale se referă numai la personalul care anterior pensionării a fost plătit din fonduri publice ( Decizia nr. 23 din 27 ianuarie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 7 martie 2025).

38. În procesele în care au fost formulate sesizările conexate, reclamanții contestă deciziile de recalculare a pensiei emise în baza art. 144 din Legea nr. 360/2023, solicitând instanței obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Mureș la emiterea unor noi decizii de recalculare a pensiei.

39. Se constată că instanța de trimitere a menționat generic că „reclamanții au avut calitatea de personal plătit din fonduri publice, astfel cum rezultă din dosarele de pensionare, iar o parte din stagiul de cotizare a fost realizat în această calitate“, fără să specifice funcțiile și instituțiile sau autoritățile în cadrul cărora reclamanții și-au desfășurat activitatea anterior pensionării.

40. Or, în lipsa acestor date esențiale care trebuiau menționate în încheierile de sesizare nu există certitudinea că procesele în care au fost formulate sesizările conexate vizează stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice.

41. De altfel, evocarea acestor date era necesară în contextul în care prima întrebare adresată instanței supreme este în legătură cu domeniul de aplicare a art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

42. Această neregularitate a actelor de sesizare conduce la concluzia că instanța de trimitere nu a demonstrat că litigiile în care au fost formulate sesizările vizează stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale personalului care anterior pensionării a fost plătit din fonduri publice.

43. Cu privire la condiția de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept, se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex.

44. Pentru a se verifica îndeplinirea acestei condiții este necesar ca sesizarea să respecte exigențele impuse de art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevede că încheierea de sesizare va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării, punctul de vedere al completului de judecată și al părților.

45. Autorul sesizării este ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări diferite în practica judiciară, prezentând diferitele variante de interpretare posibile și argumentele de natură să le susțină.

46. Pentru a exista însă certitudinea că normele a căror interpretare se solicită sunt aplicabile în cauza în care a fost formulată sesizarea, este necesar ca în actul de sesizare să fie expuse aspectele factuale relevante reținute de instanța de trimitere în baza probatoriului administrat în cauză.

47. Aceasta deoarece instanța supremă nu poate fi învestită cu dezlegarea unei chestiuni de drept invocate într-un proces în care situația de fapt sau cauza acțiunii cu care instanța este învestită nu este deplin lămurită prin încheierea de sesizare.

48. Cu alte cuvinte, întrebarea adresată instanței supreme nu poate fi disociată de contextul procesual care a generat-o și care trebuie să fie întotdeauna unul cazual și să cuprindă exhaustiv toate elementele determinante ale cauzei, după administrarea probatoriului necesar lămuririi situației de fapt.

49. De aceea, se impune o anumită claritate a sesizării, care să nu afecteze precizia analizei, pentru a exclude o interpretare dată pe tărâmul ipotezelor sau aparențelor.

50. Ca atare, instanța supremă nu poate fi învestită în mecanismul hotărârii prealabile cu interpretarea de principiu a unor norme de drept dacă circumstanțele cauzei care influențează incidența normelor supuse interpretării nu sunt pe deplin clarificate/lămurite prin actul de sesizare și rezolvate, în prealabil, incidentele procedurale care fac inutilă cercetarea fondului cauzei.

51. Or, în cuprinsul încheierilor de sesizare nu a fost prezentată situația de fapt reținută de tribunal în baza probatoriului administrat în primă instanță, ci numai susținerile divergente ale părților, astfel încât nu se poate stabili cu certitudine aplicabilitatea în cauză a normelor a căror interpretare se solicită.

52. Această neregularitate a actelor de sesizare conduce în mod implicit la concluzia că instanța de trimitere nu a demonstrat existența unor chestiuni de drept veritabile apte a primi dezlegări de principiu în mecanismul hotărârii prealabile.

53. În plus, multitudinea și conținutul întrebărilor adresate instanței supreme relevă că se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal să dea exclusiv dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme normele de drept incidente în vederea rezolvării raportului juridic litigios.

54. Astfel, instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul mecanismului hotărârii prealabile, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele particulare ale cauzelor deduse judecății, atribut care intră și trebuie să rămână în sfera de competență exclusivă a instanțelor de drept comun.

55. O interpretare contrară ar rezuma rolul instanțelor de drept comun la o simplă și mecanică activitate „de trimitere“ și apoi de „preluare“, în hotărârile acestora, a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile.

56. Prin urmare, constatând că sesizările nu îndeplinesc condițiile de admisibilitate impuse de art. 1 alin. (2) raportat la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și nici nu respectă exigențele instituite de art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în temeiul art. 521 din același cod,

Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Mureș - Secția civilă în dosarele nr. 6.832/102/2024, nr. 6.457/102/2024, nr. 8.166/102/2024, nr. 6.844/102/2024, nr. 6.841/102/2024, nr. 6.455/102/2024, nr. 6.469/102/2024 și nr. 8.283/102/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele întrebări: (i) Dacă prevederile art. 1 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se aplică:

a) „personalului plătit din fonduri publice“ care cumulează această calitate cu cea de beneficiar al drepturilor la pensie sau/și celor privind alte prestații de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanței de trimitere;

b) sau/și fostului „personal plătit din fonduri publice“ căruia i-a încetat această calitate și ulterior a devenit beneficiar al drepturilor la pensie sau/și celor privind alte prestații de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanței de trimitere;

c) sau/și beneficiarilor drepturilor la pensie sau/și celor privind alte prestații de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanței de trimitere, numai din momentul în care acești beneficiari au început să cumuleze dreptul litigios cu calitatea de „personal plătit din fonduri publice“;

d) sau/și beneficiarilor drepturilor la pensie sau/și celor privind alte prestații de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanței de trimitere, numai dacă acești beneficiari au realizat întregul stagiu necesar pentru acordarea dreptului litigios în calitate de „personal plătit din fonduri publice“;

e) sau/și beneficiarilor drepturilor la pensie sau/și celor privind alte prestații de asigurări sociale litigioase, care fac obiectul dosarului instanței de trimitere, dacă acești beneficiari au realizat cel puțin o parte din stagiul necesar pentru acordarea dreptului litigios în calitate de „personal plătit din fonduri publice“;

f) sau/și altor justițiabili, ipoteză în care să fie dezlegată problema conținutului și limitelor concrete privind persoanele cărora li se aplică textul art. 1 alin. (2) coroborat cu cel al art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 ?

(ii) Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 144 alin. (1 )-( 2) și alin. (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023, art. 112 alin. (3) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, Ordinului ministrului muncii și protecției sociale nr. 108/2021 și Ordinului ministrului muncii și protecției sociale nr. 487/2021, coroborate cu cele ale art. 4 din Legea nr. 24/2000, recalcularea pensiilor, sub aspectul stabilirii cuantumului „punctajelor anuale realizate“, presupune o recalculare efectivă a acestor punctaje, conform legislației care le guvernează, printr-o verificare și valorificare a tuturor datelor din dosarul de pensie, sau presupune o recalculare efectivă a acestor punctaje numai printr-o verificare și valorificare a datelor din baza de date constituită în urma procesului de evaluare a pensiilor potrivit ordinelor mai sus menționate?

(iii) În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 144 alin. (1)-( 2) și alin. (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023, art. 112 alin. (3) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, Ordinului ministrului muncii și protecției sociale nr. 108/2021 și Ordinului ministrului muncii și protecției sociale nr. 487/2021, care este actul juridic verificabil emis de casele teritoriale de pensii sau documentul verificabil eliberat de către acestea, echivalent unui tabel și unui buletin de calcul, care atestă și preia în concret datele din baza de date constituită în urma procesului de evaluare a pensiilor conform ordinelor mai sus menționate, act/document care trebuie să stea la baza emiterii deciziilor de recalculare a pensiilor în temeiul art. 144 alin. (1 )-( 2) și (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023 și care să poată fi analizat de instanța învestită cu judecarea contestațiilor împotriva acestor decizii de recalculare, potrivit art. 127 - 128 din Legea nr. 360/2023 ?

(iv) Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 144 alin. (1 )-( 2) și alin. (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023, art. 112 alin. (3) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, Ordinului ministrului muncii și protecției sociale nr. 108/2021, Ordinului ministrului muncii și protecției sociale nr. 487/2021, coroborate cu cele ale art. 103 și art. 127 - 128 din Legea nr. 360/2023 și ale art. 1 alin. (2), art. 5 alin. (1 )-( 3) și art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu ocazia cercetării legalității și temeiniciei deciziilor de recalculare a pensiilor, emise în temeiul art. 144 alin. (1 )-( 2) și (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023, instanțele de judecată sunt competente și au obligația de a verifica realitatea și exactitatea datelor din baza de date constituită în urma procesului de evaluare a pensiilor potrivit ordinelor mai sus menționate, date pretins a fi stat la baza emiterii deciziilor contestate respective?

(v) Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. d), art. 144 alin. (1 )-( 2) și alin. (5 )-( 6), art. 88, art. 83, art. 85 alin. (1 )-( 2) și alin. (7) din Legea nr. 360/2023 și art. 112 alin. (2) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, coroborate cu cele ale art. 4 din Legea nr. 24/2000, la recalcularea reglementată de art. 144 alin. (1 )-( 2) și (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023, „numărul total de puncte realizat“ poate cuprinde și punctele suplimentare prevăzute de art. 88 din Legea nr. 360/2023 care se adaugă la punctajul lunar calculat conform art. 85 alin. (7) din aceeași lege, pentru pensionarii care îndeplinesc condițiile legale de acordare a acestor puncte suplimentare?

(vi) Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. b )- d), art. 3 lit. h )- i), lit. l) și lit. q )- r), art. 13 - 15, art. 39 alin. (1), art. 42, art. 86, art. 144 alin. (1 )-( 2) și alin. (5 )-( 6), art. 83, art. 85 alin. (1) și alin. (3 )-( 6), art. 94 alin. (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023 și art. 112 alin. (4) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, coroborate cu cele ale art. 4 din Legea nr. 24/2000, la recalcularea reglementată de art. 144 alin. (1 )-( 2) și (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023, „punctele de stabilitate“ se acordă și pentru:

a) perioadele suplimentare prevăzute de art. 15 din Legea nr. 360/2023;

b) perioadele asimilate prevăzute de art. 3 lit. h )- i) și lit. q), art. 14, art. 42, art. 86 din Legea nr. 360/2023;

c) perioada contributivă realizată după data înscrierii la pensia din sistemul public, conform art. 94 alin. (5 )-( 6) din Legea nr. 360/2023 ?

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 octombrie 2025.

VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

MARIANA CONSTANTINESCU

Magistrat-asistent,

Cristian Balacciu