ÎNCHEIERE nr. 0/2026

Dosar nr. 893/45/2024

Completul constituit din:

Președinte: - Dan Dănăilă

Grefier: - Lăcrămioara Rusu-Cipiniuc

Pe rol se află judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant XX și pe pârâții Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Inspectoratul de Stat în Construcții și Comisia de autorizare și confirmare a dreptului de practică al responsabililor tehnici cu execuția, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată prezența doamnei avocat R. A. I. cu împuternicire la dosar pentru reclamant.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, reclamantul a depus la dosar înscrisuri care au fost comunicate pârâților, pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții a depus la dosar documentația solicitată de către instanță și întâmpinare care a fost comunicată reclamantului.

Curtea, fiind primul termen de judecată, pune în discuție competența de soluționare și durata estimată a procesului.

Avocat R. A. I., pentru reclamant, apreciază că este competentă curtea de apel raportat la obiectul cauzei anulare act administrativ al unei autorități centrale și Curtea de Apel Iași raportat la domiciliul reclamantului. În ceea ce privește durata procesului nu mai sunt probe de administrat și poate fi soluționată cauza și la acest termen.

Curtea constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză de contencios administrativ în temeiul articolului 10 din Legea nr. 544/2004, văzând emitenții actului a cărui anulare parțială se solicită și domiciliul reclamatului care este în circumscripția Curții de Apel Iași. Cu privire la estimarea duratei procesului, față de solicitările de probatoriu, apreciază că un singur termen de judecată este suficient. Pune în discuție excepțiile invocate prin întâmpinări, respectiv de către minister a lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității acțiunii.

Avocat R. A. I., pentru reclamant, arată că excepția lipsei calității procesuale pasive a fost invocată raportat la temerile care privesc ISC-ul și Comisia, într-adevăr așa le-a indicat. Interpelată de către Curte dacă înțelege să precizeze acțiunea pentru fiecare petit care sunt pârâții, față de excepția invocată, arată că în măsura în care apreciază instanța necesar poate formula în scris, ei așa i se părea logic. Într-adevăr, față de cum este formulată acțiunea, pe competențele din perspectiva legală, ultimele trei petite sunt formulate în contradictoriu cu Inspectoratul de Stat în Construcții și Comisia de autorizare, nu și cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Curtea, față de aceste aspecte subliniate, apreciază ca neîntemeiată și rămasă fără obiect excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către minister.

Având cuvântul cu privire la excepția inadmisibilității, avocat R. A. I., pentru reclamant, raportat la împrejurarea că nu are reclamantul o hotărâre, aceasta a fost excepția ridicată, arată că nu avea reclamantul cunoștință dacă există sau nu există. Solicită instanței să observe că într-unul din e-mailurile comunicate către reclamant se face referire la o hotărâre care i-a fost refuzată la comunicare pe motiv că nu este inclusă în informațiile care pot fi comunicate public, acum se arată faptul că în realitate nu există nicio hotărâre. Un refuz există din punctul său de vedere, un refuz explicit de a soluționa cererea reclamantului. Acum nici într-un caz nu se pune problema de inadmisibilitate raportat la acest reper, pentru că reclamantul este în situația în care a formulat o cerere administrativă legitimă și ea nu a fost soluționată, și în măsura în care nu se soluționa deloc și se rămânea în aer cu această solicitare și în măsura în care ar exista un răspuns explicit de refuz de soluționare favorabilă a acestei cereri în sensul în care a fost ea formulată, din punctul său de vedere, situația este identică, de aceea a formulat acest petit subsidiar de contencios împotriva refuzului de soluționare a cererii. Instanța va aprecia în ce măsură suntem în situația de a contesta o hotărâre față de poziția procesuală a pârâtului care arată că nu este o hotărâre și suntem în situația unui refuz sau este aplicabil capătul subsidiar.

Curtea arată că reține în pronunțare excepția inadmisibilității. Nemaifiind alte chestiuni, acordă cuvântul în dezbaterea cererii de chemare în judecată.

Avocat R. A. I., pentru reclamant, solicită instanței să ia act de faptul că solicită admiterea cererii de chemare în judecată cu cheltuieli pe cale separată. Motivele pentru admitere sunt următoarele:

Sunt două capete de cerere distincte: unul este raportat la refuzul Inspectoratului de Stat în Construcții prin Comisia de autorizare a RTE de prelungire a valabilității legitimației de RTE, și este importantă această distincție, pentru că în acest moment atestatul reclamantului de RTE este valabil, reclamantul este RTE în continuare, legitimația este valabilă, doar prelungirea valabilității, adică acel timbru care se aplică suplimentar pe legitimație pentru intervalul de timp de 5 ani următori, este refuzată. De aici a plecat reclamantul cu problema care l-a dus în fața instanței, refuzul ISC și al Comisiei din cadrul ISC de a da curs solicitării, întemeindu-se pe ordinele 1.865/2016, care, din punctul reclamantului de vedere, studiindu-l în acord cu informațiile comunicate de către ISC, l-a adus în punctul de a observa niște inadvertențe și nelegalități care nu pot fi îndreptate decât pe calea acțiunii în instanță. Pentru că în acest moment pârâții se prevalează de aceste prevederi legale pentru a refuza prelungirea valabilității, iar, în aprecierea reclamantului, aceste prevederi legale pe care le-a contestat încalcă atât legislația de rang superior, cât și principiul nediscriminării și obligația de a redacta textele de lege într-o manieră clară și elocventă.

Solicită instanței să observe faptul că, într-adevăr, reclamantul a avut nefericirea de a fi parte într-un proces penal, în urma căruia s-a pronunțat o hotărâre judecătorească de condamnare, cu suspendare, pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice, această situație fiind sancționată de instanță prin aplicarea unei pedepse principale cu suspendare și prin aplicarea unor pedepse complementare, dar care niciuna dintre ele nu atinge dreptul de a exercita o profesie sau de a desfășura profesia pe care reclamantul o avea. În mod evident, nici nu puteau fi legate între ele față de calitatea asta de RTE, responsabil tehnic cu execuția, nu avea nicio legătură cu condusul băut sau nu la volan. Cu toate acestea, ordinul pe care îl contestă, sub aspectul acelor texte de lege pe care le-a indicat,

deci nu în integralitatea asta, ci doar aceste repere care împiedică, în acest moment, prelungirea validității unei legitimații, deși, dacă se analizează cu atenție și celelalte texte de lege din 1865, reclamantul ar putea să obțină. Problema este că reclamantul ar putea în acest moment să fie atestat ca RTE dacă nu a fost, dar nu poate să ne prelungească legitimația în continuare în coordonatele pe care le indică ordinul.

Din păcate, chiar dacă reclamantul ar putea considera că poate forța interpretarea textului de la articolul 9 în sensul că este aplicabil doar pentru ipoteza în care anumite infracțiuni sunt incluse în cazierul judiciar, formularul de declarație pe care de asemenea l-a contestat indică fără dubiu faptul că nu doar anumite infracțiuni care sunt considerate incompatibile cu calitatea de RTE sunt avute în vedere, ci absolut orice fapte care sunt înscrise în cazierul judiciar, situația care este nelegală pentru că depășește și ceea ce este prevăzut în legislația de rang superior în Legea nr. 10 și ceea ce prevede Codul penal, respectiv se extinde o sancțiune complementară neavută în vedere de instanță, neaplicată de instanță, devine practic incident în cazul de față cu depășirea competențelor a ceea ce se putea dispune printr-un ordin care trebuia dat în aplicarea legii. Singura variantă prin care poate reclamantul să obțină aici prelungirea validității legitimației de RTE este eliminarea acestor texte de lege care sunt și neclare și nelegale și obligarea ISC și Comisiei de autorizare la prelungirea valabilității. Arată totodată că în acest moment a obținut reclamantul deja o ordonanță președințială de urgență și în acest moment legitimația este prelungită în urma executării ordonanței președințiale până la soluționarea definitivă a acestui litigiu și acesta este un început de apreciere asupra temeiniciei susținerilor. Fiindu-i solicitat de către instanță să indice numărul de dosar, arată că acesta este 33/45/2025.

INSTANȚA,

având nevoie de timp pentru a delibera,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În numele legii,

DISPUNE:

Amână pronunțarea în cauză la data de 2 aprilie 2025.

Pronunțată în ședința publică de la 19 martie 2025.