DECIZIE nr. 640/2014

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție ridicată de Constantin Georgian Stan în Dosarul nr. 6.508/120/2013 al Tribunalului Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 440D/2014. 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată că autorul excepției de neconstituționalitate, prin critica formulată, urmărește, în realitate, modificarea și completarea actului normativ. Dacă se va trece peste acest aspect, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece ordonanța de urgență criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 6.508/120/2013, Tribunalul Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție ridicată de Constantin Georgian Stan într-o cauză având ca obiect "refuz soluționare cerere - restituire timbru de mediu". 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că întreaga ordonanță de urgență este neconstituțională, pentru că încalcă egalitatea cetățenilor în fața legii și așezarea justă a sarcinilor fiscale. Consideră că timbrul de mediu, astfel cum este definit prin art. 2 lit. m) din ordonanța de urgență, fiind o taxă pentru emisii produse de autovehicule, ar trebui suportată de toți cei care produc asemenea emisii. Însă din analiza art. 4 al ordonanței de urgență criticate rezultă că nu toți cei care produc emisii provenite de la autovehicule sunt subiecții acestei taxe, ci doar cei care înmatriculează sau transcriu autovehicule din categoria celor la care se referă actul normativ criticat. Astfel, cei care dețin autovehicule înmatriculate sau transcrise anterior datei de 1 ianuarie 2013, și care, în mod evident, produc emisii poluante, nu plătesc această taxă și nici nu au plătit-o în trecut, sau dacă au plătit-o au recuperat-o prin acțiuni în justiție întemeiate pe dreptul Uniunii Europene. Mai arată că autovehiculele care nu sunt supuse înmatriculării sau transcrierii în România nu sunt supuse acestei taxe, cu toate că produc emisii poluante pe teritoriul național. În acest sens, cu titlu exemplificativ, este indicată situația autovehiculelor înmatriculate în Bulgaria dar folosite de utilizatori români pe teritoriul României, pentru care nu s-a plătit și nu se plătește niciun fel de taxă pe poluare către statul român. Prin aceasta se creează o discriminare pozitivă a utilizatorilor de rea-credință care folosesc în România autovehicule înmatriculate în Bulgaria față de cei de bună-credință care și-au înmatriculat și transcris autovehiculele în România. 6. În continuare arată că art. 4 din ordonanța de urgență criticată încalcă egalitatea cetățenilor în fața legii, precum și așezarea justă a sarcinilor fiscale. Consideră că această taxă ar putea fi reglementată ca o taxă anuală rutieră, pe principiul "poluatorul plătește", astfel încât nimeni nu ar fi discriminat și toți posesorii de autovehicule puse în circulație în România ar plăti această taxă, fără a se mai pune problema retroactivității legii în privința celor care și-au înmatriculat autovehiculele înainte de intrarea în vigoare a actului normativ criticat. Mai arată că există și persoane care nu mai produc emisii poluante, deoarece au înstrăinat autovehiculul pentru care au plătit timbrul de mediu pentru întreaga durată de viață estimată a acestuia, însă această taxă nu li se restituie, chiar dacă dobânditorul autovehiculului este cel care produce aceste emisii. Prin urmare, primul proprietar care a plătit timbrul de mediu este cel care plătește pentru poluarea produsă de altul. 7. De altfel, astfel cum rezultă din art. 7 al ordonanței de urgență criticate, în situația în care autovehiculul este scos ulterior plății acestei taxe din parcul național auto, această taxă i se restituie ultimului proprietar și nu celui care a plătit inițial taxa. 8. Tribunalul Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se apreciază că Ordonanța de urgență criticată nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (1), câtă vreme în preambulul actului normativ s-a precizat că aceasta a fost adoptată în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituție și este motivată pe aspectul că, în caz de neadoptare, în regim de urgență se vor limita sever tranzacțiile cu autoturisme existente în parcul național, cu impact direct asupra populației, precum și asupra finanțării unor programe și proiecte din domeniul protecției mediului. Instanța mai reține că celelalte argumente invocate se referă la nelegalitatea ordonanței de urgență, acestea putând fi examinate pe calea contenciosului administrativ și nu în procedura de invocare a neconstituționalității actului normativ. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 10. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013. 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 56 privind așezarea justă a sarcinilor fiscale. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea Constituțională reține că autorul acesteia susține, în esență, că întreaga ordonanță de urgență este neconstituțională pentru că încalcă egalitatea cetățenilor în fața legii și așezarea justă a sarcinilor fiscale. Arată că timbrul de mediu, fiind o taxă provenită de la autovehicule, ar trebui plătită de toți cei care produc emisii provenite de la autovehicule, în baza principiilor constituționale ale egalității în fața legii și a așezării juste a sarcinilor fiscale. Astfel, Curtea constată că nici din considerentele încheierii de sesizare, și nici din notele scrise depuse nu rezultă invocarea și nici motivarea de către autorul excepției a neconstituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 prin raportare la art. 115 alin. (1) din Constituție. 16. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (1) din Constituție, reținută de instanța de judecată, nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate datorită generalității sale. În acest sens, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. 17. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la art. 16 și 56 din Constituție, Curtea urmează să o respingă, ca inadmisibilă, deoarece autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită, în realitate, completarea dispozițiilor de lege criticate, în sensul lărgirii sferei de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. 18. Astfel, așa cum rezultă din motivarea excepției de neconstituționalitate, aceasta vizează, pe de o parte, aspecte ce țin de modificarea ordonanței de urgență criticate, iar, pe de altă parte, aspecte ce țin de modul de aplicare a acesteia. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție ridicată de Constantin Georgian Stan în Dosarul nr. 6.508/120/2013 al Tribunalului Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 noiembrie 2014.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Andreea Costin